Pandemia generată de „noul” coronavirus a avut acea teribilă forță de a destabiliza omenirea. De mai bine de șase luni de zile, parcă înadins programat, acest virus a scos la iveală, pe lângă toate problemele sistemelor de sănătate și incompetența colosală a autorităților în ceea ce privește comunicarea, organizarea și găsirea de soluții valabile.Mai mult decât atât, fără o direcție și o strategie coerentă, fără a avea acțiuni rapide și unitare, am asistat practic neputincioși la un spectacol tragic.Iar ceea ce ne așteaptă în viitorul apropiat se apropie de o revenire în buclă.Totuși, fară a dramatiza, nimeni și nimic nu avem voie să capotăm. Avem șansa de a spera să ieșim din acest turbat scenariu.Primele trei au fost deja răspândite tuturor, dar oare cui folosesc? Și nu e o întrebare pur și simplu retorică, stimabililor…
Pandemia la ora actuală
Au trecut mai bine de șase luni de zile.În aceste zile în care ne împărțim atenția între mii de tragedii personale, sociale, politice sau economice, putem să ne declarăm oarecum fericiți că nu am fost încă feriți de acest virus nemilos produs de laboratoare Ocultei Mondiale din Wuhan (cel mai sigur!) Totuși, să fim recunoscători pentru cel puțin un atul-accesul la Internet.
Viitorul pandemiei?
Acum, după trecerea a cel puțin primului val, toți se întreabă pe deplin intrigați-„Ce se va întâmpla?”
Nu voi aduce elemente noi, dar despre așa-zisul „viitor al pandemiei” cauzat de boala Covid-19 rămâne, un domeniu încă nesigur și totodată învăluit în mister.
Din moment ce pleiada de epidemiologi nu au încă niciun fel de certitudine cu privire la comportamentul bolii-deoarece depinde de multe variabile-ne putem aștepta la orice.Iar diferitele perspective care se deschid pentru perioada următoare sunt împărțite în mai multe scenarii. În ultimele săptămâni, au fost realizate diverse studii epidemiologice predictive.
Studiul CIDRAP al Universității din Minnesota
Unul dintre cele mai interesante și solide a fost furnizat la 30 aprilie 2020 de Centrul de Cercetare și Politică pentru Boli Infecțioase (CIDRAP) de la Universitatea din Minnesota. Specialiștii își bazează predicțiile pe datele din pandemiile anterioare. Prin urmare, este vorba de a creiona viitorul acestei crize din ce am învățat din experiențele trecute. În special pandemiile de gripă care au apărut în ultimele decenii au avut traiectorii variate și unele caracteristici comune. Plecând de la acestea, epidemiologii au putut extrapola.
Perspective în funcție de pandemiile anterioare
Raportul CIDRAP notează în primul rând că „durata pandemiei va fi de 18 până la 24 de luni, timp în care imunitatea de grup se dezvoltă în rândul populației umane”. Această dezvoltare ar putea într-adevăr să dureze, deoarece „o parte relativ mică a populației a fost infectată, iar rata infecției variază substanțial în funcție de zona geografică”.
Cercetătorii au avut în vedere asemănările și diferențele dintre pandemiile gripei și cea de Covid-19. Printre diferențele notabile, de exemplu, este răspândirea „mai ușoară” a noului coronavirus, în principal datorită răspândirii asimptomatice. De asemenea, aceștia consideră că pandemia nu poate fi considerată încheiată decât atunci când 60 până la 70% din populație va fi imunizată.
Din acest set de factori oamenii de știință CIDRAP au elaborat trei scenarii. Nu au fost clasificate în funcție de nivel de optimism dar este clar că unele par preferabile altora. Astfel se poate estima că, în ordine, scenariul al treilea este cel mai optimist, urmat de primul scenariu și, în final, scenariul secund , care ar fi foarte dificil de gestionat pentru autoritățile din domeniul sănătății.
Primul scenariu
Primul val, cel pornit la începutul primăverii ( februarie-martie 2020) va fi urmat de mai multe valuri mici care se întorc regulat, din această vară și în mod constant, timp de un an sau chiar doi.
Intensitatea acestor mici valuri va scădea treptat din anul 2021. Nivelul lor va depinde și de zona geografică și, prin urmare, de tipul de măsuri adoptate și respectate. Acest scenariu implică, de asemenea, anumite măsuri de limitare a răspândirii (cum ar fi izolarea).Ele vor fi probabil oprite și apoi re-instituite în mod regulat.
Al doilea scenariu
După valul actual vor urma două alte valuri. Un prim val, cu siguranță mai larg s-ar întâmpla la sfârșitul lunii septembrie 2020 (sau la începutul iernii). Un alt val mai mic ar urma în 2021. Ar putea exista mai multe mici valuri. Asta înseamnă că măsuri drastice de prevenție, cum ar fi închiderea anumitor sectoare economice sau chiar carantina generală Numai că, în aceste condiții, ar fi luate soluții drastice din nou în timpul acestor noi valuri, în special la începutul sezonului de iarnă și în cursul ei.
„Acest model este similar cu cel observat la pandemia din 1918-19”, au explicat cei de la CIDRAP. Atunci a început cu un val mic în martie 1918 și a persistat în timpul verii. Apoi „un val mai mare a avut loc în toamna anului 1918. Un al treilea vârf a avut loc în timpul iernii și primăverii lui 1919; acest val a durat până în vara anului 1919, marcând sfârșitul pandemiei.”
Al treilea scenariu
Valul curent nu ar fi urmat de alte episoade importante, ci de o dispariție lentă presărată cu infectări care nu respectă un model precis. Pe scurt, boala ar fi prezentă în fundal fără a genera cu adevărat situații dificile. Prin urmare, nu ar fi necesară o revenire la măsuri precum izolare, restricții privind adunările mari de oameni sau închiderea unor domenii de activitate. Viteza stingerii focarelor ar putea varia în funcție de zona geografică.
Aceste trei scenarii arată că, din punct de vedere epidemiologic, ne putem aștepta ca boala Covid-19 să fie prezentă pentru câteva luni de acum încolo. Acesta sunt câteva recomandări pe care CIDRAP le sugerează pe baza scenariilor sale predictive.
Ciudățenii sau dezechilibre programabile
Comunicările guvernamentale din toate țările ar trebui „să includă ideea că această pandemie nu se va termina curând și că oamenii trebuie să se pregătească pentru posibile focare recurente ale bolii în următorii doi ani”.
În ideea de a face prea mult decât a nu face suficient, autoritățile medicale din fiecare stat ar trebui să se pregătească pentru scenariul 2, cel mai dificil de gestionat, iar asta în cea mai nefericită versiune a acestuia (fără vaccin pentru o lungă perioadă de timp, imunitate colectivă nerealizată… ).
Guvernele ar trebui să aibă planuri concrete pentru a proteja mai bine personalul medical și, în general, planuri foarte concrete și practice, pentru a reinstitui rapid măsuri de protecție pe scară largă în cazul viitoarelor vârfuri.
Studiul CIDRAP nu este singurul care a insistat asupra duratei în timp a pandemiei, însoțită de alte vârfuri și măsuri adaptate intermitent. Alte proiecții publicate în Science pe 14 aprilie anticipează și alte valuri, cu urcușuri și coborâșuri privind contaminarea, însoțite de oprirea și reactivarea măsurilor de protecție adaptate fiecărui vârf.
Internetul- „salvare” sau alt factor distructiv?
Odată cu impunerea distanțării sociale și a carantinei generalizate, platformele sociale au căpătat o valență cu totul nouă în viețile noastre. Doar că nici platformele acestea nu sunt lipsite de probleme, ba chiar au la bază un paradox: deși sporesc numeroase drepturi legate de autonomie (cum ar fi dreptul la liberă exprimare, la informare, la comunicare, de asociere etc.), tot ele produc sau fac posibile numeroase rele și vătămări, cum ar fi propagarea știrilor false, adicția, hărțuirea, trolling-ul (lista poate fi destul de lungă) și vedeta zilei, infodemia.
Ce reprezintă?
Toate pandemiile lumii au fost dublate de epidemii psihologice, așa cum explică și sociologul Philip Strong. Psihologia umană are propria sa natură „epidemică”, care atunci când e pusă față în față cu incertitudinea generată de o pandemie, se răspândește de la persoană la persoană, dând naștere unui fenomen colectiv: o pandemie psiho-socială. Din cauza platformelor sociale și, în general, a Internetului, aceasta se transformă în infodemie – un fel de epidemie, am putea spune, doar că principalul său vehicul nu sunt virusurile, ci informațiile false, parțiale, inexacte.
Există două definiții ale acestui termen: una largă, cuprinzătoare, și una îngustă. Cea largă, pe care o folosește acum și Organizația Mondială a Sănătății a definește infodemia drept: „supra-abundența de informații – unele adevărate, altele nu – care ridică dificultăți oamenilor în ceea ce privește procesul de găsire a surselor și sfaturilor de încredere de care au nevoie”. Această definiție pune accentul pe torentul de informații care are un impact negativ asupra modului în care este percepută calitatea lor, prin faptul că îngreunează procesul de selecție a surselor de încredere. În acest caz, infodemia nu diferă cu nimic de fenomenul „excesului informațional” (information overload).
Dar o numim infodemie și nu altfel dintr-un motiv precis: informațiile false, parțiale sau sursele manipulatoare au acum un impact direct și vizibil asupra sănătății publice, contribuind la răspândirea epidemiei virale. Deci accentul cade, în acest caz, pe calitatea și nu pe cantitatea informațiilor. Această înțelegere a infodemiei este mai apropiată de primele sale definiții, care erau mult mai înguste față de cea folosită azi de OMS. În 2003, când este folosit pentru prima dată acest termen într-un comentariu ce analizează impactul noilor tehnologii asupra panedmiei SARS, el este definit drept: „un fenomen complex cauzat de interacțiunea mass-media mainstream, media de specialitate și site-uri de internet […] toate transmițând o combinație de fapte, zvonuri, interpretări greșite și propagandă.” Ce-i drept, aici avem deocamdată o definiție destul de vagă, iar importante sunt informațiile false, conjugate cu faptul că acestea sunt amplificate de noile tehnologii. Mai târziu, ca răspuns la epidemia de Zika, câțiva cercetători de la OMS scriu un articol în care spun: „Bolile noi sau până acum necunoscute generează o frică intensă, informații false și zvonuri […] Strategiile de comunicare trebuie să gestioneze această infodemie a fricii, îngrijorărilor, zvonurilor și informațiilor false.”
Philip Strong, despre care am amintit mai devreme, spune că epidemiile psihologice ce apar în tandem cu cele virale pot fi distinse în mai multe epidemii mai mici: avem, în primul rând, o epidemie a fricii, urmată de una a explicării sau moralizării, care pun bazele unei epidemii a acțiunii. Gândiți-vă la felul în care am reacționat în fața pandemiei de coronavirus.
Când virusul a ajuns în Europa și, mai ales, la noi în țară, ne-am speriat – nu degeaba am dat iama prin supermarketuri și magazine și am golit rafturile.Cum-necum, s-a declanșat epidemia fricii. Odată ce lucrurile s-au mai așezat, adică ne-am obișnuit cu gândul că trecem prin asta, a apărut epidemia explicației sau a moralizării – dovadă sunt știrile despre migranții care se întorc și miile de poze cu oameni la piață sau la biserică, găsiți drept principalii vinovați ai răspândirii virusului. Trebuie să le arătăm tuturor că noi înțelegem cum trebuie făcute lucrurile, dându-i ca exemplu negativ pe cei ce nu fac ca noi.
A treia dimensiune este cea acțiunii. E suficient să deschidem Facebook-ul sau televizorul ca să dăm de mii se sfaturi despre cum ar trebui să acționeze autoritățile, cum ar trebui să ne protejăm, cum ar trebui să salvăm economia, școala etc. Ideea e că fiecare dintre noi poate fi „infectat” într-una dintre aceste epidemii psihologice. Toate aceste frici și răspunsuri iraționale ale noastre sunt instrumentalizate de platformele sociale, lucru ce contribuie, la un nivel sistemic, la apariția infodemiei cu care ne confruntăm azi.
În loc de …final
Nu vom putea înțelege însă situația cu care ne confruntăm, dacă o reducem la dimensiunea sa informațională.Este trist , numai că, pentru că aceasta, Oculta Mondială a pregătit noi arme să se lupte cu psihologia noastră și cu modul în care aceasta este exploatată.Iar, privind obiectiv, din tot acest cumul de informații pe deplin responsabile și demonstrabile se nasc o serie de întrebări.
Oare ce ar trebui să se producă până când acest stat va reuși să se descurce la modul ideal, eficient?
S-a întâmplat uneori ca acolo unde statul a eșuat, companiile private ale mediului virtual și inițiativele cetățenești mijlocite de acestea să reușească. A oferit statul vreo platformă pentru desfășurarea cursurilor online? Nu, dar Microsoft, Google, Zoom și alții au făcut-o. A oferit statul sprijin bătrânilor care nu au cum să își facă aprovizionarea? Îmi veți replicaca, acum triumfători slubând un hotărât-„Nu!” Numai că d micile organizații și businessuri, alături de cetățeni o fac prin intermediul Facebook.
De aceea, din moment ce această pandemie va persista, având și ținând cont de „ajutorul” statului în ceea ce privește echipamentele și toate cele necesare cadrelor medicale(vorbe goale aruncate), ar necesita un efort de a ne organiza, pentru a compensa bâlbele continue ale autorităților și a preveni și alte tragedii să se consume…
Totuși, numai rugăciunea și întreținerea optimismului sunt armele celor care vor ieși teferi și pe deplin întăriți din această grea încercare.
Sursa foto: https:// google.ro
Acest material a fost realizat de către Prof.Dr.Daniel Mihai CNA Regina Maria Constanța redactor șef al platformei media independente Criteriul Național, redactor permanent al ziarului Nationalul.ro și redactor șef adjunct al emisiunilor moderate de către domnul jurnalist Paul Iurea la televiziunea liberă Nașul tv
Piața imobiliară din România înregistrează un paradox aparent: deși numărul tranzacțiilor cu apartamente a scăzut cu 9% în prima jumătate a anului, prețurile locuințelor au continuat să crească în toate marile orașe. Cele mai mari scumpiri s-au înregistrat în București, unde prețurile au urcat cu 12,5%, urmat de Cluj-Napoca, Iași și Timișoara. Singura localitate urbană mare care a înregistrat o creștere a cererii în primele șase luni ale anului este Timișoara, în timp ce în restul țării, interesul cumpărătorilor a scăzut. Consultantul fiscal Gabriel Biriș a explicat pentru „Adevărul” cauzele acestui dezechilibru și a avertizat că ajustarea pieței va fi una de durată, în absența unor reforme structurale.
Prețurile apartamentelor urcă, deși cererea a coborât vertiginos în ultimul an. FOTO: Shutterstock
publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Datele arată o tendință clară de scădere a numărului de tranzacții imobiliare la nivel național, dar prețurile continuă să urce. La Galați, creșterea a fost cea mai modestă, de 3,6%, în timp ce la polul opus, Bucureștiul a înregistrat un avans de 12,5%. Cluj-Napoca, Iași și Timișoara se situează și ele în zona creșterilor semnificative, confirmând că orașele mari rămân atractive pentru investitori, chiar și în condițiile unei cereri generale în scădere. Această dinamică reflectă un decalaj între evoluția cererii și cea a prețurilor, care nu poate fi explicat doar de factorii clasici ai pieței.
Consultantul fiscal Gabriel Biriș a identificat mai multe cauze care stau la baza creșterii prețurilor locuințelor, în ciuda scăderii numărului de tranzacții. El a subliniat că scumpirea materialelor de construcție și a utilităților, precum și majorarea TVA-ului la 21% au contribuit semnificativ la această situație.
„Scumpirile din sectorul imobiliar au multiple cauze, iar printre cele mai importante se numără creșterea costurilor de construcție, determinată de scumpirea generalizată a tuturor materiilor prime și utilităților. După pandemie, prețurile materialelor de construcție au înregistrat o creștere explozivă din cauza întreruperii lanțurilor de producție și distribuție, iar deși ulterior au scăzut ușor, ele au rămas la niveluri mult superioare celor de dinainte și continuă să crească, la fel ca și prețurile energiei. Ca urmare, se vând mai puține locuințe, dar la prețuri mai mari, pentru că și construcția este mai costisitoare, iar în București se adaugă și problema ofertei reduse, deoarece marile dezvoltări profesionale au fost blocate de fostul primar general, actualul președinte”, a relatat consultantul fiscal.
publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Acesta a adăugat că majorarea TVA-ului a reprezentat o altă povară pentru cumpărători:
„Un alt factor care contribuie semnificativ la comprimarea pieței este majorarea cotei de TVA la 21%, ceea ce înseamnă, pentru un apartament de aproximativ 100.000 de euro, un plus de 12.000 de euro față de vechea cotă, bani pe care cumpărătorul trebuie să îi achite din propriul buzunar sau să îi ia cu împrumut de la bancă.”
Nu ne așteaptă o criză imobiliară, ci o ajustare de durată, susține Biriș
Întrebat dacă ne îndreptăm spre o criză imobiliară, Gabriel Biriș a respins ideea unei prăbușiri masive.
„Nu anticipez o prăbușire masivă a cererii sau o blocare totală a pieței, ci mai degrabă o ajustare, care deja a început, iar durata acestei ajustări depinde de mai mulți factori. Măsurile economice recente au redus consumul, pentru că oamenii au mai puțini bani, iar până când nu vom reveni la o creștere economică sănătoasă și la reluarea investițiilor, blocate de decizii antieconomice luate din 2023 încoace, până la suspendarea guvernului Bolojan, și până nu va dispărea isteria creată de atmosfera de criză promovată la televizor, care a diminuat apetitul pentru cheltuieli, împrumuturi și mutări, ajustarea va fi una de durată. Dacă mediul politic o ține tot așa, iar politicile economice nu se schimbă, ceea ce îmi e greu să cred că se va întâmpla, ne putem aștepta ca această perioadă să dureze vreo 5 ani”, a relatat consultantul fiscal.
publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Gabriel Biriș a subliniat că, pentru o schimbare semnificativă a situației, este nevoie de o abordare diferită a guvernării, care să includă reforme structurale și măsuri ferme de combatere a evaziunii fiscale.
„Nu sunt semne că în următorii ani situația s-ar schimba semnificativ, cu excepția unei schimbări majore de abordare a guvernării, însă speranțele sunt slabe. Ar fi necesar ca reducerea deficitului să se facă nu doar prin creșteri de taxe și reduceri de cheltuieli, ci prin măsuri ferme de combatere a evaziunii fiscale, pentru a crește veniturile, și prin reforme reale, cum ar fi reducerea numărului UAT, de parlamentari și de județe, pentru că risipa din multe sectoare afectează pe toți, mai puțin pe cei câțiva care beneficiază de ea”, a relatat Biriș.
Cât a ajuns să coste un apartament la țară, în cea mai mare comună a României. „Du-te, frate și te tratează cu prețurile astea de Miami și Monaco”
Cum arată piața imobiliară în Capitală și în orașele mari
Datele centralizate de compania de consultanță imobiliară Colliers indică o reducere a volumului tranzacțiilor cu apartamente la nivel național în primele șase luni ale anului curent, comparativ cu perioada similară din 2025. Scăderea agregată este de 9%, un ritm care reflectă o atitudine precaută a participanților la piață, într-un climat marcat de creșterea generalizată a prețurilor, de scumpirea creditării și de erodarea puterii de cumpărare a populației.
În București, evoluția a fost ușor mai bună decât media națională, însă tot pe un teritoriu negativ. Numărul tranzacțiilor cu apartamente în capitală a scăzut cu 2% în primul semestru, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Deși acest rezultat indică o recuperare parțială față de debutul slab al anului, el nu compensează în totalitate decalajul acumulat, piața bucureșteană rămânând sub nivelul înregistrat în intervalul echivalent din 2025.
Un semnal distinct vine însă din zona autorizațiilor de construire pentru locuințe. În primele cinci luni ale anului, suprafața utilă autorizată pentru clădiri rezidențiale în București a crescut de 3,6 ori față de aceeași perioadă a anului anterior, atingând cel mai bun nivel din ultimii cinci ani. Această dinamică sugerează o revigorare a interesului dezvoltatorilor pentru extinderea ofertei viitoare, deși autorizațiile nu se traduc automat în livrări imediate.
publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Pe de altă parte, marile centre universitare și economice ale țării prezintă traiectorii diferite. Cluj-Napoca, considerată una dintre cele mai scumpe piețe rezidențiale, a raportat o scădere de 16% a tranzacțiilor cu apartamente în primul semestru, în timp ce Iașul a consemnat un declin de 11%. Singura evoluție pozitivă dintre orașele mari a fost înregistrată la Timișoara, unde vânzările au crescut cu 3% față de prima jumătate a anului trecut. Aceste diferențe regionale arată că factori precum accesibilitatea, nivelul prețurilor, stocul disponibil și particularitățile cererii locale influențează din ce în ce mai mult ritmul tranzacționării.
Finanțarea prin credit ipotecar rămâne stabilă
Un element de stabilitate provine din structura finanțării achizițiilor. Ponderea cumpărărilor de apartamente realizate cu ajutorul unui credit ipotecar s-a menținut în jurul valorii de 58% din total, un nivel asemănător cu cel din anul precedent. Această constantă indică faptul că, în ciuda dobânzilor ridicate, creditul bancar rămâne un instrument esențial pentru o mare parte a cumpărătorilor, care s-au obișnuit treptat cu noile condiții de finanțare.
Explozie „pe hârtie” a chiriilor în România. INS raportează o creștere de 43%, experții contrazic cifrele
În plus, luna iulie ar putea aduce o creștere temporară a numărului de tranzacții înregistrate, pe măsură ce se apropie termenul limită pentru finalizarea unor achiziții cu cota redusă de TVA. Această facilitate se aplică în continuare cumpărătorilor care au semnat un antecontract până la 1 august 2025 și care își finalizează achiziția în termenul prevăzut. Un efect similar a fost observat și anul trecut, când eliminarea cotei reduse de TVA a determinat o accelerare a deciziilor de cumpărare în perioada premergătoare.
Specialiștii Colliers atrag atenția că aceste vârfuri conjuncturale nu modifică însă tendința generală a pieței, care devine tot mai selectivă. Potențialii cumpărători analizează cu mai mare atenție ofertele disponibile și compară multiple proiecte înainte de a lua o decizie. Pe lângă prețul de achiziție, factori precum proximitatea față de rețeaua de transport public, durata estimată a deplasărilor zilnice, eficiența energetică a clădirii, calitatea execuției și cheltuielile lunare de întreținere câștigă tot mai mult teren în ecuația achiziției. În București, modernizarea și extinderea infrastructurii de transport vor deveni, în opinia consultanților, un element determinant în atractivitatea viitoare a diferitelor cartiere.
publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Gabriel Blăniță a subliniat această schimbare de paradigmă: „Diferențierea nu mai este doar o discuție de marketing, ci devine o condiție pentru absorbție. Cumpărătorii sunt mai atenți, compară mai mult și iau în calcul nu doar prețul apartamentului, ci costul complet al locuirii. În următorii ani, zone care astăzi sunt percepute ca secundare pot deveni mult mai interesante dacă vor avea acces mai bun la metrou, tramvai sau infrastructură rutieră, iar dezvoltatorii care înțeleg aceste schimbări din timp vor avea un avantaj clar.”
Ucraina testează o nouă armă cu rază lungă de acțiune pentru atacuri pe teritoriul Rusiei. Dialog direct între comandanții de pe front și producătorii de armament
Compania ucraineană SkyFall a dezvoltat un nou sistem de atac la distanță care trece deja prin teste operaționale în misiuni împotriva Rusiei. Informația a fost publicată de agenția Bloomberg, pe fondul intensificării atacurilor ucrainene cu rază lungă de acțiune destinate perturbării logisticii militare ruse.
Zelenski, întâlnire cu comandanții de corpuri de armată/FOTO:X
publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Noua armă de atac are un fuselaj cu aripă fixă, motor cu elice, o anvergură a aripilor de aproximativ 3,5 metri și este capabilă să lovească ținte aflate la o distanță de cel puțin 600 de kilometri.
Inovații în interceptarea dronelor
Prezentat în cadrul expoziției internaționale Farnborough International Airshow, noul sistem este preconizat să devină complet operațional în următoarele luni. În paralel, compania ucraineană finalizează testele pentru o nouă versiune a dronei P-1 Sun, proiectată special pentru interceptarea dronelor de atac rusești de tip Shahed.
Modelul Jetkiller atinge o viteză de până la 370 km/h, permițând ajungerea din urmă a dronelor de atac în faza finală de zbor. Varianta X-wing este o versiune mai rapidă, echipată cu un încărcătură explozivă redusă (500 de grame comparativ cu 800 de grame la modelul de bază) și motoare electrice modernizate.
Arma are ghidaj autonom: odată ce operatorul selectează ținta, un sistem avansat bazat pe inteligență artificială preia controlul asupra etapei finale de navigare. Sistemul este compatibil cu conexiunile prin satelit, inclusiv Starlink.
Dezvoltarea interceptoarelor ieftine a devenit o prioritate strategică nu doar pentru Ucraina, ci și pentru statele europene care lucrează la crearea unui „zid de drone” pentru protecția frontierelor.
Dialog direct între comandanții de pe front și producătorii de arme
În plan intern, președintele Volodimir Zelenski a anunțat introducerea unui nou format de lucru în cadrul Statului Major al Armatei. Pentru prima dată, comandanții de corpuri de armată care luptă pe front s-au întâlnit direct cu principalii producători de armament din Ucraina.
publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Întâlnirea a vizat evaluarea directă a echipamentelor, remedierea deficiențelor tehnice identificate pe câmpul de luptă și eficientizarea lanțurilor de aprovizionare.
„Este esențial ca producătorii să primească feedback direct de pe front și să remedieze rapid problemele semnalate. Comandanții trebuie să fie cei care definesc prioritățile de producție,” a declarat președintele Ucrainei.
Noul format de consultări va deveni permanent, fiind coordonat de Ministerul Apărării și Consiliul Național de Securitate și Apărare, în încercarea de a accelera producția internă de rachete, drone și echipamente de protecție antiaeriană.
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, susține că marile festivaluri de muzică din România au un rol important în economie, prin atragerea turiștilor, stimularea consumului și generarea de investiții private.
Festivalul Untold FOTO: Untold
publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Potrivit lui Nazare, cele mai mari festivaluri din țară reunesc anual peste un milion de participanți, atrag zeci de mii de turiști străini și generează un impact economic de milioane de euro.
„Fiecare turist care participă la un festival înseamnă nopți de cazare, consum la restaurante, transport, cumpărături și servicii locale. Înseamnă venituri pentru antreprenori, locuri de muncă, încasări suplimentare la bugetele locale și la bugetul de stat”, a transmis, marți, ministrul interimar al Finanțelor, pe Facebook.
Acesta a subliniat că beneficiile unor astfel de evenimente depășesc impactul economic direct, contribuind și la promovarea imaginii României în străinătate.
„Aceste evenimente poziționează România pe harta marilor destinații europene şi reprezintă o formă de promovare de țară care susține direct antreprenoriatul românesc”, a arătat Nazare.
În opinia sa, capacitatea de a organiza festivaluri de amploare transmite un semnal pozitiv investitorilor și poate contribui la creșterea interesului pentru turism și pentru organizarea altor evenimente internaționale.
„O țară care demonstrează că poate găzdui în condiții excelente sute de mii de participanți transmite un semnal puternic despre capacitatea de organizare și despre potențialul său economic”, a precizat ministrul.
publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Alexandru Nazare a afirmat că Ministerul Finanțelor lucrează la măsuri care să asigure un cadru fiscal „predictibil și competitiv” pentru investițiile private din acest domeniu.
„În ultimul an am demarat grupuri de lucru dedicate, pentru a aduce mai multă echitate fiscală acestui sector generator de beneficii economice şi sociale multiple”, a spus el.
Ministrul consideră că România are șanse să devină una dintre principalele destinații europene pentru turismul de evenimente, însă acest obiectiv depinde de stabilitatea și predictibilitatea mediului fiscal, care să încurajeze investițiile pe termen lung
This website uses cookies to improve your experience while you navigate through the website. Out of these cookies, the cookies that are categorized as necessary are stored on your browser as they are essential for the working of basic functionalities of the website. We also use third-party cookies that help us analyze and understand how you use this website. These cookies will be stored in your browser only with your consent. You also have the option to opt-out of these cookies. But opting out of some of these cookies may have an effect on your browsing experience.
Necessary cookies are absolutely essential for the website to function properly. This category only includes cookies that ensures basic functionalities and security features of the website. These cookies do not store any personal information.
Any cookies that may not be particularly necessary for the website to function and is used specifically to collect user personal data via analytics, ads, other embedded contents are termed as non-necessary cookies. It is mandatory to procure user consent prior to running these cookies on your website.
