Pandemia generată de „noul” coronavirus a avut acea teribilă forță de a destabiliza omenirea. De mai bine de șase luni de zile, parcă înadins programat, acest virus a scos la iveală, pe lângă toate problemele sistemelor de sănătate și incompetența colosală a autorităților în ceea ce privește comunicarea, organizarea și găsirea de soluții valabile.Mai mult decât atât, fără o direcție și o strategie coerentă, fără a avea acțiuni rapide și unitare, am asistat practic neputincioși la un spectacol tragic.Iar ceea ce ne așteaptă în viitorul apropiat se apropie de o revenire în buclă.Totuși, fară a dramatiza, nimeni și nimic nu avem voie să capotăm. Avem șansa de a spera să ieșim din acest turbat scenariu.Primele trei au fost deja răspândite tuturor, dar oare cui folosesc? Și nu e o întrebare pur și simplu retorică, stimabililor…
Pandemia la ora actuală
Au trecut mai bine de șase luni de zile.În aceste zile în care ne împărțim atenția între mii de tragedii personale, sociale, politice sau economice, putem să ne declarăm oarecum fericiți că nu am fost încă feriți de acest virus nemilos produs de laboratoare Ocultei Mondiale din Wuhan (cel mai sigur!) Totuși, să fim recunoscători pentru cel puțin un atul-accesul la Internet.
Viitorul pandemiei?
Acum, după trecerea a cel puțin primului val, toți se întreabă pe deplin intrigați-„Ce se va întâmpla?”
Nu voi aduce elemente noi, dar despre așa-zisul „viitor al pandemiei” cauzat de boala Covid-19 rămâne, un domeniu încă nesigur și totodată învăluit în mister.
Din moment ce pleiada de epidemiologi nu au încă niciun fel de certitudine cu privire la comportamentul bolii-deoarece depinde de multe variabile-ne putem aștepta la orice.Iar diferitele perspective care se deschid pentru perioada următoare sunt împărțite în mai multe scenarii. În ultimele săptămâni, au fost realizate diverse studii epidemiologice predictive.
Studiul CIDRAP al Universității din Minnesota
Unul dintre cele mai interesante și solide a fost furnizat la 30 aprilie 2020 de Centrul de Cercetare și Politică pentru Boli Infecțioase (CIDRAP) de la Universitatea din Minnesota. Specialiștii își bazează predicțiile pe datele din pandemiile anterioare. Prin urmare, este vorba de a creiona viitorul acestei crize din ce am învățat din experiențele trecute. În special pandemiile de gripă care au apărut în ultimele decenii au avut traiectorii variate și unele caracteristici comune. Plecând de la acestea, epidemiologii au putut extrapola.
Perspective în funcție de pandemiile anterioare
Raportul CIDRAP notează în primul rând că „durata pandemiei va fi de 18 până la 24 de luni, timp în care imunitatea de grup se dezvoltă în rândul populației umane”. Această dezvoltare ar putea într-adevăr să dureze, deoarece „o parte relativ mică a populației a fost infectată, iar rata infecției variază substanțial în funcție de zona geografică”.
Cercetătorii au avut în vedere asemănările și diferențele dintre pandemiile gripei și cea de Covid-19. Printre diferențele notabile, de exemplu, este răspândirea „mai ușoară” a noului coronavirus, în principal datorită răspândirii asimptomatice. De asemenea, aceștia consideră că pandemia nu poate fi considerată încheiată decât atunci când 60 până la 70% din populație va fi imunizată.
Din acest set de factori oamenii de știință CIDRAP au elaborat trei scenarii. Nu au fost clasificate în funcție de nivel de optimism dar este clar că unele par preferabile altora. Astfel se poate estima că, în ordine, scenariul al treilea este cel mai optimist, urmat de primul scenariu și, în final, scenariul secund , care ar fi foarte dificil de gestionat pentru autoritățile din domeniul sănătății.
Primul scenariu
Primul val, cel pornit la începutul primăverii ( februarie-martie 2020) va fi urmat de mai multe valuri mici care se întorc regulat, din această vară și în mod constant, timp de un an sau chiar doi.
Intensitatea acestor mici valuri va scădea treptat din anul 2021. Nivelul lor va depinde și de zona geografică și, prin urmare, de tipul de măsuri adoptate și respectate. Acest scenariu implică, de asemenea, anumite măsuri de limitare a răspândirii (cum ar fi izolarea).Ele vor fi probabil oprite și apoi re-instituite în mod regulat.
Al doilea scenariu
După valul actual vor urma două alte valuri. Un prim val, cu siguranță mai larg s-ar întâmpla la sfârșitul lunii septembrie 2020 (sau la începutul iernii). Un alt val mai mic ar urma în 2021. Ar putea exista mai multe mici valuri. Asta înseamnă că măsuri drastice de prevenție, cum ar fi închiderea anumitor sectoare economice sau chiar carantina generală Numai că, în aceste condiții, ar fi luate soluții drastice din nou în timpul acestor noi valuri, în special la începutul sezonului de iarnă și în cursul ei.
„Acest model este similar cu cel observat la pandemia din 1918-19”, au explicat cei de la CIDRAP. Atunci a început cu un val mic în martie 1918 și a persistat în timpul verii. Apoi „un val mai mare a avut loc în toamna anului 1918. Un al treilea vârf a avut loc în timpul iernii și primăverii lui 1919; acest val a durat până în vara anului 1919, marcând sfârșitul pandemiei.”
Al treilea scenariu
Valul curent nu ar fi urmat de alte episoade importante, ci de o dispariție lentă presărată cu infectări care nu respectă un model precis. Pe scurt, boala ar fi prezentă în fundal fără a genera cu adevărat situații dificile. Prin urmare, nu ar fi necesară o revenire la măsuri precum izolare, restricții privind adunările mari de oameni sau închiderea unor domenii de activitate. Viteza stingerii focarelor ar putea varia în funcție de zona geografică.
Aceste trei scenarii arată că, din punct de vedere epidemiologic, ne putem aștepta ca boala Covid-19 să fie prezentă pentru câteva luni de acum încolo. Acesta sunt câteva recomandări pe care CIDRAP le sugerează pe baza scenariilor sale predictive.
Ciudățenii sau dezechilibre programabile
Comunicările guvernamentale din toate țările ar trebui „să includă ideea că această pandemie nu se va termina curând și că oamenii trebuie să se pregătească pentru posibile focare recurente ale bolii în următorii doi ani”.
În ideea de a face prea mult decât a nu face suficient, autoritățile medicale din fiecare stat ar trebui să se pregătească pentru scenariul 2, cel mai dificil de gestionat, iar asta în cea mai nefericită versiune a acestuia (fără vaccin pentru o lungă perioadă de timp, imunitate colectivă nerealizată… ).
Guvernele ar trebui să aibă planuri concrete pentru a proteja mai bine personalul medical și, în general, planuri foarte concrete și practice, pentru a reinstitui rapid măsuri de protecție pe scară largă în cazul viitoarelor vârfuri.
Studiul CIDRAP nu este singurul care a insistat asupra duratei în timp a pandemiei, însoțită de alte vârfuri și măsuri adaptate intermitent. Alte proiecții publicate în Science pe 14 aprilie anticipează și alte valuri, cu urcușuri și coborâșuri privind contaminarea, însoțite de oprirea și reactivarea măsurilor de protecție adaptate fiecărui vârf.
Internetul- „salvare” sau alt factor distructiv?
Odată cu impunerea distanțării sociale și a carantinei generalizate, platformele sociale au căpătat o valență cu totul nouă în viețile noastre. Doar că nici platformele acestea nu sunt lipsite de probleme, ba chiar au la bază un paradox: deși sporesc numeroase drepturi legate de autonomie (cum ar fi dreptul la liberă exprimare, la informare, la comunicare, de asociere etc.), tot ele produc sau fac posibile numeroase rele și vătămări, cum ar fi propagarea știrilor false, adicția, hărțuirea, trolling-ul (lista poate fi destul de lungă) și vedeta zilei, infodemia.
Ce reprezintă?
Toate pandemiile lumii au fost dublate de epidemii psihologice, așa cum explică și sociologul Philip Strong. Psihologia umană are propria sa natură „epidemică”, care atunci când e pusă față în față cu incertitudinea generată de o pandemie, se răspândește de la persoană la persoană, dând naștere unui fenomen colectiv: o pandemie psiho-socială. Din cauza platformelor sociale și, în general, a Internetului, aceasta se transformă în infodemie – un fel de epidemie, am putea spune, doar că principalul său vehicul nu sunt virusurile, ci informațiile false, parțiale, inexacte.
Există două definiții ale acestui termen: una largă, cuprinzătoare, și una îngustă. Cea largă, pe care o folosește acum și Organizația Mondială a Sănătății a definește infodemia drept: „supra-abundența de informații – unele adevărate, altele nu – care ridică dificultăți oamenilor în ceea ce privește procesul de găsire a surselor și sfaturilor de încredere de care au nevoie”. Această definiție pune accentul pe torentul de informații care are un impact negativ asupra modului în care este percepută calitatea lor, prin faptul că îngreunează procesul de selecție a surselor de încredere. În acest caz, infodemia nu diferă cu nimic de fenomenul „excesului informațional” (information overload).
Dar o numim infodemie și nu altfel dintr-un motiv precis: informațiile false, parțiale sau sursele manipulatoare au acum un impact direct și vizibil asupra sănătății publice, contribuind la răspândirea epidemiei virale. Deci accentul cade, în acest caz, pe calitatea și nu pe cantitatea informațiilor. Această înțelegere a infodemiei este mai apropiată de primele sale definiții, care erau mult mai înguste față de cea folosită azi de OMS. În 2003, când este folosit pentru prima dată acest termen într-un comentariu ce analizează impactul noilor tehnologii asupra panedmiei SARS, el este definit drept: „un fenomen complex cauzat de interacțiunea mass-media mainstream, media de specialitate și site-uri de internet […] toate transmițând o combinație de fapte, zvonuri, interpretări greșite și propagandă.” Ce-i drept, aici avem deocamdată o definiție destul de vagă, iar importante sunt informațiile false, conjugate cu faptul că acestea sunt amplificate de noile tehnologii. Mai târziu, ca răspuns la epidemia de Zika, câțiva cercetători de la OMS scriu un articol în care spun: „Bolile noi sau până acum necunoscute generează o frică intensă, informații false și zvonuri […] Strategiile de comunicare trebuie să gestioneze această infodemie a fricii, îngrijorărilor, zvonurilor și informațiilor false.”
Philip Strong, despre care am amintit mai devreme, spune că epidemiile psihologice ce apar în tandem cu cele virale pot fi distinse în mai multe epidemii mai mici: avem, în primul rând, o epidemie a fricii, urmată de una a explicării sau moralizării, care pun bazele unei epidemii a acțiunii. Gândiți-vă la felul în care am reacționat în fața pandemiei de coronavirus.
Când virusul a ajuns în Europa și, mai ales, la noi în țară, ne-am speriat – nu degeaba am dat iama prin supermarketuri și magazine și am golit rafturile.Cum-necum, s-a declanșat epidemia fricii. Odată ce lucrurile s-au mai așezat, adică ne-am obișnuit cu gândul că trecem prin asta, a apărut epidemia explicației sau a moralizării – dovadă sunt știrile despre migranții care se întorc și miile de poze cu oameni la piață sau la biserică, găsiți drept principalii vinovați ai răspândirii virusului. Trebuie să le arătăm tuturor că noi înțelegem cum trebuie făcute lucrurile, dându-i ca exemplu negativ pe cei ce nu fac ca noi.
A treia dimensiune este cea acțiunii. E suficient să deschidem Facebook-ul sau televizorul ca să dăm de mii se sfaturi despre cum ar trebui să acționeze autoritățile, cum ar trebui să ne protejăm, cum ar trebui să salvăm economia, școala etc. Ideea e că fiecare dintre noi poate fi „infectat” într-una dintre aceste epidemii psihologice. Toate aceste frici și răspunsuri iraționale ale noastre sunt instrumentalizate de platformele sociale, lucru ce contribuie, la un nivel sistemic, la apariția infodemiei cu care ne confruntăm azi.
În loc de …final
Nu vom putea înțelege însă situația cu care ne confruntăm, dacă o reducem la dimensiunea sa informațională.Este trist , numai că, pentru că aceasta, Oculta Mondială a pregătit noi arme să se lupte cu psihologia noastră și cu modul în care aceasta este exploatată.Iar, privind obiectiv, din tot acest cumul de informații pe deplin responsabile și demonstrabile se nasc o serie de întrebări.
Oare ce ar trebui să se producă până când acest stat va reuși să se descurce la modul ideal, eficient?
S-a întâmplat uneori ca acolo unde statul a eșuat, companiile private ale mediului virtual și inițiativele cetățenești mijlocite de acestea să reușească. A oferit statul vreo platformă pentru desfășurarea cursurilor online? Nu, dar Microsoft, Google, Zoom și alții au făcut-o. A oferit statul sprijin bătrânilor care nu au cum să își facă aprovizionarea? Îmi veți replicaca, acum triumfători slubând un hotărât-„Nu!” Numai că d micile organizații și businessuri, alături de cetățeni o fac prin intermediul Facebook.
De aceea, din moment ce această pandemie va persista, având și ținând cont de „ajutorul” statului în ceea ce privește echipamentele și toate cele necesare cadrelor medicale(vorbe goale aruncate), ar necesita un efort de a ne organiza, pentru a compensa bâlbele continue ale autorităților și a preveni și alte tragedii să se consume…
Totuși, numai rugăciunea și întreținerea optimismului sunt armele celor care vor ieși teferi și pe deplin întăriți din această grea încercare.
Sursa foto: https:// google.ro
Acest material a fost realizat de către Prof.Dr.Daniel Mihai CNA Regina Maria Constanța redactor șef al platformei media independente Criteriul Național, redactor permanent al ziarului Nationalul.ro și redactor șef adjunct al emisiunilor moderate de către domnul jurnalist Paul Iurea la televiziunea liberă Nașul tv
După investiții importante în casele de marcat automate, menite să reducă cheltuielile cu personalul și să accelereze procesul de plată, unele lanțuri de supermarketuri își regândesc strategia și revin la casele cu casieri. Economisirile anticipate sunt diminuate de furturi, erori de scanare și costuri suplimentare de supraveghere și întreținere. Un studiu recent arată că pierderile de inventar pot crește semnificativ odată cu introducerea sistemelor self-checkout. Când ajunge automatizarea să coste mai mult decât se anticipa și ce lecții pot învăța retailerii din România?
Casele de marcat automate, între reducerea cheltuielilor și creșterea pierderilor pentru retaileri Foto: Pixabay
publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Pierderile cresc, iar unii comercianți renunță la casele automate
Un studiu publicat în iunie 2026 de Universitatea din Leicester, din Marea Britanie, în colaborare cu organizația ECR Retail Loss, arată că pierderile de inventar au crescut, în medie, cu 22% în primul an după introducerea caselor de marcat automate. Cercetarea, coordonată de profesorul Matt Hopkins, a analizat date de la 39 de retaileri, cu o cifră de afaceri anuală cumulată de aproximativ un trilion de euro.
Raportul arată și că magazinele care utilizează sisteme self-checkout înregistrează, în medie, pierderi de inventar cu 33% mai mari decât unitățile comparabile fără această tehnologie. Cele două rezultate măsoară lucruri diferite: primul urmărește evoluția pierderilor după introducerea caselor automate, iar al doilea compară magazine care folosesc sisteme de plată diferite.
Pierderile nu sunt provocate exclusiv de furturi. Printre cauze se numără și produsele care nu sunt scanate, erorile de identificare a articolelor și dificultățile întâmpinate la utilizarea echipamentelor. Potrivit cercetării, între 1% și 4,8% dintre tranzacțiile efectuate la casele automate includ produse care nu au fost scanate.
Un alt semnal vine din Statele Unite, unde utilizarea caselor de marcat automate a scăzut în rândul micilor comercianți chestionați de compania americană Toast. Potrivit unui sondaj publicat în septembrie 2026, 36% dintre cei 340 de responsabili de decizie intervievați au declarat că folosesc sisteme self-checkout, față de 43% în anul precedent. Cercetarea a vizat magazine alimentare, de proximitate și de băuturi din SUA, care operează cel mult 16 unități. Rezultatele indică o scădere a utilizării tehnologiei în eșantionul analizat.
publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Această evoluție nu înseamnă, însă, că micii comercianți renunță la digitalizare. Același sondaj arată că 75% dintre respondenți intenționează să majoreze investițiile în tehnologie în următoarele 12 luni, față de 64% în anul precedent. Printre soluțiile vizate se numără etichetele electronice de preț și automatizarea procesării facturilor.
Unul dintre cele mai cunoscute exemple este Dollar General, lanț american de magazine cu prețuri reduse, care și-a schimbat strategia în 2024 pentru a combate pierderile de marfă. Compania a anunțat în documentele sale financiare că a eliminat sau a restricționat utilizarea caselor self-checkout în aproximativ 12.000 de magazine, transformând o parte dintre terminale în case asistate de angajați. Decizia a fost motivată de pierderile de inventar, inclusiv cele provocate de furturi, dar și de dorința de a îmbunătăți experiența clienților.
Un an mai târziu, în primul trimestru din 2025, Dollar General a raportat o creștere a marjei brute la 31%, cu 0,78 puncte procentuale față de perioada similară a anului precedent. Reducerea pierderilor de inventar s-a numărat printre factorii care au contribuit la îmbunătățirea rezultatului, alături de modificările adaosurilor comerciale. Prin urmare, creșterea marjei nu poate fi atribuită exclusiv schimbării sistemului de plată.
Când economia de personal nu se transformă în profit
Andrei Tarnovski, specialist în strategie de marketing, explică pentru „Adevărul” că evaluarea unei investiții în automatizare trebuie să depășească simplul calcul al salariilor economisite.
„Există o diferență fundamentală între reducerea costului unei operațiuni și îmbunătățirea profitabilității întregului business”, spune el.
Casele automate presupun cheltuieli cu echipamentele, mentenanța și supravegherea, în timp ce angajații continuă să intervină pentru rezolvarea erorilor.
publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
„Automatizarea nu elimină neapărat munca, ci o redistribuie. O parte este transferată consumatorului, care devine propriul casier. Alta rămâne în sarcina angajaților, care trebuie să supravegheze simultan mai multe terminale și să rezolve excepțiile”, precizează specialistul.
Ce au subestimat managerii
Deciziile de automatizare pot fi influențate și de modul în care conducerea companiilor evaluează riscurile. Andrei Tarnovski menționează optimismul excesiv, imitarea concurenților și tendința managerilor de a căuta dovezi care le confirmă propriile decizii.
„Automatizarea este un instrument, nu un obiectiv de business în sine”, atrage el atenția.
Un alt risc pentru retaileri este să continue investițiile în casele de marcat automate doar pentru că au cheltuit deja sume importante, chiar dacă rezultatele nu justifică aceste costuri. În economie, acest comportament este cunoscut drept sunk cost fallacy (eroarea costurilor irecuperabile).
Câți bani aruncăm la gunoi odată cu mâncarea. Obiceiurile care ne umflă factura fără să ne dăm seama
„Managerul bun nu este cel care nu greșește niciodată, ci cel care recunoaște suficient de repede când realitatea îi contrazice ipotezele și are disciplina să schimbe direcția”, crede acesta.
De ce clienții pot prefera casierii
O cercetare realizată de Universitatea Drexel din Philadelphia, Statele Unite, și publicată în ianuarie 2024 în revista științifică Journal of Business Research, arată că utilizarea caselor de marcat tradiționale poate contribui la fidelizarea clienților. În urma a cinci studii, cercetătorii au constatat că persoanele care plătesc produsele unui casier manifestă o disponibilitate mai mare de a reveni în același magazin decât cele care folosesc sistemele self-checkout. Diferența este mai pronunțată în cazul cumpărăturilor care depășesc 15 produse și se reduce atunci când clienții achiziționează puține articole.
publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Explicația ține de efortul transferat consumatorului. La casele automate, clientul trebuie să scaneze produsele, să le împacheteze și să finalizeze singur plata, în timp ce la casele tradiționale beneficiază de asistența unui angajat. Cercetătorii au constatat că efortul economisit și percepția că beneficiază de serviciile la care se așteaptă din partea magazinului influențează fidelitatea consumatorilor, un factor important pentru capacitatea retailerilor de a păstra clienții și de a genera vânzări repetate.
La rândul său, Claudia Badea, owner al Cărți, Dulciuri și Flori, cu 21 de ani de experiență în funcții manageriale, de la director de hipermarket la membru în boardul unei mari rețele de hipermarketuri din România, consideră că schimbarea reflectă și o nevoie a consumatorilor.
„Într-o lume din ce în ce mai digitalizată, în care petrecem atât de mult timp în fața ecranelor și interacționăm tot mai mult prin intermediul rețelelor sociale, paradoxal, ne dorim tot mai mult să ne întoarcem la interacțiunea reală. Căutăm empatie, conexiune, familiaritate și sentimentul de apartenență la o comunitate. Iar retailul nu face excepție”, declară ea pentru „Adevărul”.
Preferințele cumpărătorilor diferă însă în funcție de numărul produselor achiziționate și de timpul disponibil. Pentru cumpărăturile rapide, autonomia poate conta mai mult decât interacțiunea cu un angajat.
„Compania percepe self-checkout-ul ca pe un serviciu mai eficient, dar clientul îl poate percepe ca pe o sarcină suplimentară pe care trebuie să o îndeplinească singur, fără să primească ceva în schimb”, explică Andrei Tarnovski, specialist în strategie de marketing.
Target a limitat casele automate la zece produse. Ce rezultate a obținut
În martie 2024, retailerul american Target a modificat sistemul de plată în majoritatea celor aproape 2.000 de magazine din Statele Unite, limitând utilizarea caselor self-checkout la cumpărături de maximum zece produse. În paralel, compania a suplimentat numărul caselor deservite de angajați, pentru clienții cu coșuri mai mari sau care preferă asistența unui casier.
Câți bani de buzunar ar trebui să primească un copil. Ce faci dacă îi cheltuiește pe toți din prima zi
Potrivit datelor publicate de Target în mai 2025, timpul total de procesare a tranzacțiilor s-a redus cu aproape 8%, luând în calcul atât casele automate, cât și pe cele tradiționale. Totodată, indicatorul de satisfacție a clienților privind timpul de așteptare la plată a crescut cu cinci puncte, iar cel referitor la interacțiunea cu angajații, cu trei puncte. Compania a raportat și o creștere a ponderii clienților care aleg casele cu personal. Aceste rezultate sunt raportate de retailer și nu permit stabilirea contribuției individuale a fiecărei măsuri.
Pentru Andrei Tarnovski, cazul Target ilustrează importanța adaptării investițiilor în automatizare la comportamentul consumatorilor. „Nu trebuie să oferi aceeași experiență tuturor clienților doar pentru că ai capacitatea tehnologică de a o face”, adaugă el.
publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Vor reveni mai mulți casieri și în supermarketurile din România?
Claudia Badea consideră că unele companii au implementat sistemele automate înainte ca tehnologia să fie suficient de bine testată. Altele au investit în soluții mai performante, reducând o parte dintre vulnerabilități. „Cred că soluția nu este să alegem între tehnologie și om, ci să găsim echilibrul dintre ele. Automatizarea poate aduce eficiență, rapiditate și confort, dar nu poate înlocui în totalitate valoarea unei interacțiuni umane autentice”, consideră aceasta.
Totuși, Andrei Tarnovski avertizează că experiența retailerilor străini nu poate fi extrapolată automat la piața românească. Fără date despre costurile de operare, pierderi, economii și satisfacția clienților, profitabilitatea investițiilor locale nu poate fi evaluată corect.
„Din perspectiva managementului, aș paria pe un model mixt, dar adaptat fiecărui magazin, nu pe o formulă standard aplicată întregii rețele”, susține acesta.
În acest model, casele automate ar putea deservi cumpărăturile rapide, iar cele tradiționale ar rămâne disponibile pentru coșurile mari și clienții care au nevoie de asistență.
„Întrebarea mai corectă nu este câți casieri putem înlocui cu tehnologie, ci unde tehnologia creează mai multă valoare decât alternativa umană”, conchide specialistul.
Comitetul de etică al Curții de Conturi s-a autosesizat și a demarat o analiză internă după apariția în presă a imaginilor de la petrecerea la care au luat parte angajații Camerei de Conturi Bihor, organizată în timpul programului, la o cabană silvică din Băile Felix, de ziua directorului adjunct al instituției. Scandalul a stârnit reacții în mediul public, în contextul în care auditorii Curții de Conturi au atribuții de verificare a modului în care sunt gestionate fondurile și resursele publice.
publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
„Ca urmare a informațiilor apărute în spațiul public referitoare la o întâlnire la care au participat miercuri, 21 octombrie a.c., reprezentanți ai Camerei de Conturi Bihor, Comitetul de etică al Curții de Conturi s-a autosesizat și analizează această situație” a transmis joi, 22 octombrie, Curtea de Conturi.
Instituția a precizat că verificările sunt efectuate în baza prevederilor Codului Etic al Curții de Conturi și ale Statutului auditorului public extern.
Reacția Curții de Conturi vine după ce în presă au fost publicate imagini controversate de la eveniment.
Unitatea care a găzduit cheful era verificată periodic de auditorii Camerei de Conturi Bihor
Potrivit publicației eBihoreanul la întâlnire au fost prezenți aproape toți angajații Camerei de Conturi Bihor, cu excepția a două persoane aflate în concediu. Cheful a avut loc la cabana Ocolului Silvic Oradea din Băile Felix, aflată în administrarea Direcției Silvice Bihor, instituție care este verificată periodic de auditorii Camerei de Conturi.
Jurnaliștii publicației bihorene i-au surprins pe participanți jucând remi și cărți, în timp ce pe mese se aflau alimente, sticle și pahare cu vin.
Angajații, surprinși cu vinul și cărțile de joc pe masă Foto: Bihoreanul.ro
publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Petrecerea, organizată de ziua directorului
Evenimentul a fost organizat cu ocazia împlinirii vârstei de 64 de ani de către directorul adjunct Nicușor Burtă. După apariția reporterilor, mai mulți participanți au părăsit încăperea, lăsând în urmă telefoane mobile, haine și jocurile de masă.
Întrebat despre natura întâlnirii, Călin Ladăr Cadariu, directorul Camerei de Conturi Bihor, a declarat că activitatea a îmbinat aniversarea unui coleg cu o sesiune de formare profesională.
„Sărbătorim ziua unui coleg, e ziua lui și am… Facem și o pregătire profesională…”, a afirmat acesta, citat de eBihoreanul.
Potrivit directorului, sesiunea de pregătire fusese anunțată încă de luni pe grupul intern de comunicare și urma să fie consemnată ca activitate de formare profesională, cu o durată de patru ore, în cadrul celor 40 de ore de pregătire obligatorii anual pentru fiecare angajat.
Cadariu a susținut că în cadrul întâlnirii au fost discutate și aspecte profesionale.
În ceea ce privește costurile evenimentului, auditoarea Liliana Durgheu, care ar fi închiriat cabana, a declarat că suma de 3.000 de lei a fost achitată prin contribuția egală a celor 22 de participanți.
Directorul Direcției Silvice Bihor, Teodor Suciu, a precizat că spațiul nu a fost închiriat instituției, ci unei persoane fizice. Reprezentanții Camerei de Conturi susțin că toate cheltuielile au fost suportate din fonduri proprii.
Referitor la băuturile alcoolice observate la fața locului, directorul instituției a afirmat că nimeni nu consuma alcool și că paharele cu vin aveau doar un caracter simbolic.
24 de
autocamioane și 12 remorci noi înseamnă mai mult decât o flotă modernizată.
Pentru Poșta Română, investiția consolidează capacitatea de transport,
eficientizează legăturile dintre centrele logistice și creează premisele unor
servicii de curierat mai bine adaptate nevoilor clienților.
Foto: Poșta Română
Atunci
când un colet pornește spre destinație, în spatele livrării se află o întreagă
rețea de operațiuni. Transportul dintre centrele logistice, capacitatea de
preluare a volumelor și organizarea rutelor influențează eficiența procesului.
FLOTA ZOR susține dezvoltarea serviciilor de curierat prin investiții în
infrastructură și transport.
Pentru mai
multe detalii despre investiția în FLOTA ZOR, urmăriți interviul cu Valentin
Ștefan, directorul general al Poștei Române, disponibil pe următorul link: https://youtu.be/mvek2DSC8dI?is=ejRQEL3VShBrWytn.
Foto: Poșta Română
Mai mult spațiu,
mai multă flexibilitate
Integrarea
celor 24 de autocamioane și 12 remorci adaugă aproximativ 1.670 de metri cubi
și 420 de tone la capacitatea de transport. Fiecare ansamblu poate prelua până
la 32 de europaleți, permițând transportarea unor volume mai mari într-o
singură cursă.
Această
capacitate suplimentară oferă mai multă flexibilitate în planificarea
transporturilor și în gestionarea variațiilor de volum între centrele
logistice. Pentru clienți, investiția contribuie la o rețea mai bine pregătită
să preia și să transporte coletele eficient, inclusiv atunci când cererea
crește.
Tehnologie pentru
operațiuni mai sigure
Sistemele
moderne de asistență și siguranță sprijină activitatea șoferilor, iar garanția
de cinci ani, fără limită de kilometri, susține exploatarea pe termen lung.
Noile vehicule completează investițiile în 80 de autoutilitare introduse în
programul de modernizare a flotei.
La nivel
național, Poșta Română operează peste 1.000 de vehicule, deservind toate cele
41 de județe și municipiul București. Consolidarea transportului de mare
capacitate întărește legăturile dintre regiuni și susține organizarea
fluxurilor de colete.
Foto: Poșta Română
Un pas către un
hub logistic regional
FLOTA ZOR
face parte din transformarea Poștei Române, orientată spre servicii moderne și
o infrastructură adaptată cerințelor pieței. O capacitate de transport extinsă
creează premisele unei planificări mai eficiente, ale unei gestionări mai bune
a volumelor și ale unor servicii mai predictibile.
Prin
această investiție, Poșta Română își consolidează rețeaua națională și își
susține ambiția de a deveni un hub logistic relevant în Europa de Est. Mai
multă capacitate, operațiuni facilitate și conexiuni mai puternice între
regiuni: beneficii concrete care duc FLOTA ZOR mai departe, pentru clienții din
România.
This website uses cookies to improve your experience while you navigate through the website. Out of these cookies, the cookies that are categorized as necessary are stored on your browser as they are essential for the working of basic functionalities of the website. We also use third-party cookies that help us analyze and understand how you use this website. These cookies will be stored in your browser only with your consent. You also have the option to opt-out of these cookies. But opting out of some of these cookies may have an effect on your browsing experience.
Necessary cookies are absolutely essential for the website to function properly. This category only includes cookies that ensures basic functionalities and security features of the website. These cookies do not store any personal information.
Any cookies that may not be particularly necessary for the website to function and is used specifically to collect user personal data via analytics, ads, other embedded contents are termed as non-necessary cookies. It is mandatory to procure user consent prior to running these cookies on your website.
