Actualitate
Care sunt semnele că virusul COVID ajunge la creier? INTERVIU cu un specialist neurolog român: „Ne putem aștepta la un număr mare de afectări neurologice” (EXCLUSIV)
Mihai Radu Ionescu, medic specialist neurolog la Clinica Neuroaxis din București, explică pentru cititorii Gândul.ro, cum virusul COVID-19 poate afecta sistemul nervos central, care sunt principalele simptome la pacienții cu forme grave de COVID-19 cu probleme neurologice, precum și care este impactul virusului asupra creierului și asupra sistemului nervos. „Dintre simptomele care pot fi subscrise sistemului nervos raportate tipic la bolnavii COVID-19 sunt: lipsa mirosului, amețeala, durere de cap, tulburări de concentrare”, subliniază medicul.
Reporter: Cum vedeți, ca medic specialist neurolog, acest virus?
Dr. Mihai Radu Ionescu: Virusul care determină boala COVID-19, SARS-CoV-2 face parte din grupul coronavirusurilor. Această familie de virusuri-tipic determină afecțiuni acute respiratorii la om, unele tipuri de coronavirus fiind implicate în forme ușoare, determinând infecții acute de căi respiratorii superioare (așa-zisa răceală comună), iar alte două tipuri de coronavirus, respectiv SARS-CoV și MERS-CoV, fiind în trecut decelate cu o virulență mult crescută și determinând epidemii cu afectări grave respiratorii numite SARS și respectiv MERS.
SARS este o abreviere însemnând sindromul respirator acut sever, de fapt însumând și prezentarea tipică clinică. Din cauza asemănării sindromului inițial implicat în boala COVID-19 cu epidemia din Asia din 2002-2003 cu virusul SARS-CoV, noul virus a și fost simplu denumit SARS-CoV-2.
Momentan, datele legate de afectarea neurologică în cadrul COVID-19 sunt relativ puține, dar cel puțin la acest moment nu sunt date certe care să poată afirma un neurotropism particular al acestui virus. Totuși, trăgând o paralelă cu epidemia SARS anterioară, unde din 8096 de cazuri au fost raportate 3 cazuri de posibilă afectare a sistemului nervos central (creierul și măduva spinării), dacă rata de afectare nervoasă este similară între cele două virusuri din aproximativ 21 de milioane de cazuri actuale, ne-am aștepta să fie până la 84000 de oameni cu afectare de sistem nervos central, în urma COVID-19.
Concluzionând, multe virusuri implicate în infecții umane de aproape orice fel pot determina fie prin infecție direct, fie post sau parainfecțios multiple tulburări neurologice (de la herpes virusuri, virusul rujeolei, rubeola sau virusul gripei), dar aceste manifestări sunt relativ rare, problema pare să rezide momentan în faptul că, deși coronavirusul nu pare a da afectare neurologică specifică sau cel puțin nu una frecventă din cauza numărului uriaș de cazuri actual global, ne putem aștepta la un număr mare de afectări neurologice.
Datele referitoare la afectarea neurologică sunt limitate
Reporter: Cum poate afecta coronavirusul sistemul nervos central?
Dr. Mihai Radu Ionescu: Datele legate de afectarea neurologică determinate de SARS-COV-2 sunt relativ limitate la acest punct, dar au fost raportate aproximativ 8 cazuri de encefalită (inflamația creierului) COVID-19, un caz de mielită (inflamația măduvei spinării) COVID-19 și două cazuri de ADEM (encefalomielită diseminată acută – un tip de afectare gravă imună postinfecțioasă inflamatorie simultană a creierului și măduvei spinării). Pe lângă aceste cazuri rare și grave, a fost descris un procent mare de encefalopatie (tulburări de personalitate, comportament, cognitie și de stare de conștiență), în cadrul bolii (între 25 și chiar 70% la pacienții cu forme grave de boală).
Pentru toate aceste afectări, merită menționat că, din cauza gradului diferit de investigare a fiecărui caz, lipsa unui protocol unitar este dificil de afirmat cu certitudine care este numărul real de afectare a sistemului nervos la cei bolnavi de coronavirus și de separat cei care au afectare direct ca urmare a coronavirusului sau doar sunt secundare stării critice în care se află (pacienții în stare critică cu disfuncție multiplă de organ și aflați perioade prelungite în terapie intensivă pot face afectare neurologică indiferent de motivul afectării inițiale).
Unul dintre afectările cu un grad ușor mai mare decât așteptat a fost incidență de accident vascular cerebral la pacienții bolnavi COVID-19, în seriile de cazuri, pacienții care sufereau aceste accidente vasculare, pe lângă coronavirus, majoritatea erau vârstnici și prezentau și factori de risc vascular tipici (hipertensiune arterială, diabet, hipercolesterolemie etc), dar au fost descriși și pacienți tineri (peste 50 de ani), aparent fără factori de risc vasculari clasici care să fie incriminați în apariția acestor accidente vasculare.
Astfel, s-a luat în discuție un posibil sindrom protrombotic asociat bolii, care să predispună la apariția de cheaguri și aceste efecte adverse sau, în continuare, este o problemă a stării critice în care se aflau majoritatea acestor pacienți, care să predispună intrinsec la tromboză.
Lipsa mirosului, printre simptomele care pot fi subscrise sistemului nervos
Reporter: Pacienții cu forme grave de COVID-19 au probleme neurologice. Care sunt simptomele?
Dr. Mihai Radu Ionescu: Pacienții cu forme grave de COVID-19, deși pot avea manifestări neurologice, nu există vreo manifestare specifică a acestei boli descrisă până la acest punct, dar au fost descrise alterări ale stării de conștientă, tulburări de mers, crize epileptice, agitație marcată, tulburări de vorbire și pareză facială.
Aceste manifestări ar trebui să conducă la investigarea acestor manifestări, ca în cazul oricărui alt pacient, deoarece ele pot fi un semn de afectări diverse neurologice și pot fi expresia unei afectări câteodată grave de organ, fie ca și complicație în cadrul COVID-19 sau doar ca o complicație simultană a unor bolnavi ce tipic prezentau și alte comorbidități anterioare (de exemplu: accident vascular cerebral și hemoragie intracerebrală, encefalite și meningite etc)
Reporter: Care sunt semnele că virusul ajunge la creier?
Dr. Mihai Radu Ionescu: Dintre simptomele care pot fi subscrise sistemului nervos raportate tipic la bolnavii COVID-19 sunt: lipsa mirosului, amețeala, durere de cap, tulburări de concentrare.
În limita unor numere mici de studii anatomopatologice și pe numere mici de pacienți, este foarte dificil de tras o concluzie în legătură cu aceste manifestări.
Un studiu neuropatologic, care a căutat prezența și efectele virusului în creierul unor pacienți care au murit ca urmare a infecției COVID-19, nu a arătat o infecție directă a creierului cu SARS-COV-2, ci doar modificări și leziuni hipoxice (ca urmare a aportului insuficient de oxigen către aceste structuri) și nu dovezi ale unei afectări directe virale, inclusiv la nivel olfactiv, unde, în contextul lipsei de miros descrise atât de frecvent, s-a considerat că ar putea fi un loc unde ar putea fi găsit acest virus.
Alte studii anatomopatologice realizate pe bolnavii COVID-19 au arătat modificări contradictorii, unele studii arătând practic o afectare a creierului nulă sau doar cu leziuni hipoxice secundare, pe când în alte studii au fost descrise modificări inflamatorii și hemoragice difuze relativ frecvente, coroborând ipoteza unei coagulopatii COVID-19.
Luate împreună, este dificil de tras o concluzie, cu excepția că studiile actuale sunt încă mici și insuficiente pentru a concluziona ferm asupra afectării creierului în cadrul acestei boli, dar, cel puțin la acest moment, nu par să fie dovezi ale prezentei virusului în creierul pacienților care au murit de COVID-19, ci doar unele posibile afectări în cadrul unei posibile tulburări de coagulare secundare acestei infecții.
Nu poate fi afirmat un neurotropism particular al acestui virus
Reporter: Care este impactul coronavirusului asupra creierului şi asupra sistemului nervos?
Dr. Mihai Radu Ionescu: Impactul asupra creierului este probabil unul care ține, în primul rând, de leziunile hipoxice care pot apărea la cei cu insuficiență respiratorie, rarele cazuri de encefalită descrise până la acest punct nu au fost dovedite ca fiind urmare a unei infecții directe a creierului sau urmare a unei reacții imune exagerate la prezența virusului în corp, mecanismul acestora este momentan necunoscut.
Nu poate fi afirmat un neurotropism particular al acestui virus și nici o afectare specifică a creierului în cadrul acestei boli, dar este clar că pacienții cu forme grave din cauza afectării multiorgan la care sunt supuși riscurilor inerente terapiei intensive și ventilatiei prelungite pot avea complicații și sechele diverse, inclusiv la nivelul creierului.
Neavând un control sau un mod de a prezice care cazuri, vor deveni grave sau vor face complicații neurologice, singurul mod de a scădea actual incidența acestora este de a scădea incidența infecției SARS-COV-2 în sine, prin măsuri populaționale și guvernamentale adecvate.
Ipotezele medicilor americani
În luna aprilie, potrivit unor publicații internaționale, medicii din SUA relatau că pe lângă simptomele de bază prezente la cei infectaţi, aceştia au obersvat că unii pacienţi sunt confuzi, până în punctul în care nu mai ştiu unde se află, nici în ce an. Această pierdere a reperelor esteuneori legată de lipsa de oxigen în sânge, dar la unii bolnavi nivelul de confuzie pare a fi în afara proporţiei în raport cu nivelul de afectare a plămânilor lor.
Neurologul de la Spitalul Universitar Langone, Jennifer Frontera, consideră că infecţia cu noul coronavirus are un impact asupra creierului şi asupra sistemului nervos. Dovezile existente demonstrează această descoperire, deoarece conform unui raport al Asociaţiei de medicină Jama 36% din 214 pacienţi chinezi au avut simptome neurologice, precum dureri nervoase, convulsii sau accidente vasculare cerebrale.
„Toată lumea spune că este o problemă de respiraţie, dar asta afectează ceva care ne este preţios, creierul. Dacă vă simţiţi confuzi, dacă aveţi probleme de gândire, sunt motive bune să consultaţi un medic. Ideea că trebuie să mergem la medic doar dacă nu respirăm bine nu mai este valabilă”, a spus un medic din San Francisco, care a vorbit despre descoperirea medicilor din Strasbourg.
Actualitate
Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii
Organizarea spațiului de lucru reprezintă unul dintre factorii determinanți ai productivității și siguranței în orice mediu profesional. De la ateliere industriale și fabrici, până la centre logistice și săli de sport corporative, ordinea și modul de depozitare a echipamentelor influențează direct eficiența angajaților și atmosfera generală de lucru. În acest context, vestiarele metalice s-au impus ca o soluție practică și durabilă pentru gestionarea uniformelor, echipamentelor personale și uneltelor de lucru.
Vestiarele metalice nu doar că oferă spațiu de depozitare, dar contribuie la reducerea dezordinii, la creșterea productivității și la crearea unui mediu de lucru mai sigur și mai curat. Articolul de față analizează impactul lor asupra organizării muncii și modul în care acestea transformă spațiile profesionale.
Reducerea dezordinii și a distragerilor
Unul dintre cele mai evidente efecte ale vestiarelor metalice este capacitatea lor de a reduce dezordinea. În lipsa unui sistem de depozitare bine structurat, uniformele, echipamentele și obiectele personale ajung să fie lăsate pe scaune, bănci sau pe jos, creând un spațiu aglomerat și neplăcut vizual. Această dezordine nu doar că afectează aspectul general al încăperii, dar generează și distrageri care pot reduce concentrarea angajaților.
Vestiarele metalice permit fiecărui angajat să aibă propriul spațiu clar delimitat, în care își poate depozita hainele de lucru, încălțămintea sau accesoriile personale. Sertarele și rafturile integrate facilitează separarea obiectelor pe categorii, iar ușile închise împiedică răspândirea vizuală a echipamentelor. În practică, acest lucru reduce timpul petrecut în căutarea obiectelor și minimizează distragerile, permițând angajaților să se concentreze pe sarcinile esențiale.
De asemenea, ordinea vizuală creată de vestiarele metalice are un impact psihologic pozitiv. Spațiile bine organizate induc o senzație de control și profesionalism, ceea ce poate încuraja angajații să mențină disciplina și să adopte comportamente mai eficiente în desfășurarea activităților lor.
Creșterea productivității angajaților
Productivitatea angajaților este strâns legată de eficiența modului în care aceștia accesează și depozitează echipamentele necesare muncii lor. Fiecare minut pierdut în căutarea uniformei sau a uneltei potrivite reprezintă timp în care activitatea productivă este suspendată. Vestiarele metalice contribuie semnificativ la reducerea acestei pierderi de timp, oferind un sistem de organizare clar și rapid.
Sertarele etichetate și spațiile dedicate pentru fiecare tip de echipament permit angajaților să găsească totul imediat. Aceasta reduce frustrările și crește satisfacția profesională, iar studiile au demonstrat că un mediu de lucru organizat stimulează implicarea și eficiența personalului.
În plus, angajații sunt mai motivați să respecte procedurile de depozitare și igienă atunci când spațiul le oferă soluții practice. Vestiarele metalice facilitează acest comportament, contribuind la crearea unui flux de lucru coerent și la reducerea timpilor morți în activitățile zilnice.
Un spațiu de lucru mai curat și sigur
Siguranța și igiena sunt două componente fundamentale ale unui mediu profesional eficient. Dezordinea și echipamentele lăsate la întâmplare pot genera accidente, precum alunecări, împiedicări sau căderi de obiecte. Vestiarele metalice ajută la prevenirea acestor riscuri, deoarece permit depozitarea uniformelor, încălțămintei și echipamentului voluminos într-un mod ordonat și securizat.
Mai mult, metalul este un material ușor de curățat și rezistent la uzură. Suprafețele vestiarelor pot fi dezinfectate rapid, iar structura solidă previne deteriorările cauzate de utilizarea zilnică intensă. Prin urmare, un spațiu echipat cu vestiare metalice rămâne curat și igienic, reducând riscul contaminării sau al accidentelor de muncă.
Vestiarele metalice contribuie, de asemenea, la protecția obiectelor personale ale angajaților. Sistemele de încuietori robuste previn furtul sau accesul neautorizat, creând un mediu sigur în care personalul se poate concentra pe activitatea lor fără grija bunurilor personale.
Concluzie
Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii este evident și multidimensional. Ele reduc dezordinea și distragerile, permit creșterea productivității prin acces rapid la echipamente și contribuie la menținerea unui spațiu de lucru curat și sigur. Prin combinarea durabilității, funcționalității și securității, aceste vestiare devin un element esențial al oricărui mediu profesional, fie el industrial, sportiv sau logistic.
Investiția într-un vestiar metalic nu este doar o alegere practică, ci și strategică. Ea sprijină disciplina organizațională, eficiența personalului și crearea unei atmosfere profesionale, contribuind semnificativ la succesul și siguranța activităților desfășurate.
Actualitate
Reabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect
În ultimii ani, programele de reabilitare termică au devenit o prioritate atât pentru clădirile rezidențiale, cât și pentru instituții publice sau spații comerciale. Creșterea costurilor la energie, dorința de confort sporit și preocupările legate de eficiența energetică fac ca investițiile în termoizolație să fie mai importante ca oricând. Deși cei mai mulți asociază reabilitarea termică în primul rând cu polistirenul de pe fațadă, în realitate tâmplăria PVC joacă un rol central în performanța energetică a unei clădiri.
Ferestrele sunt punctele cele mai vulnerabile ale anvelopei: prin ele se pierd cantități mari de căldură, se creează punți termice, apare condensul, iar confortul interior se schimbă semnificativ în funcție de calitatea lor. Totodată, ferestrele sunt primele care intră în contact direct cu radiația solară, cu diferențele mari de temperatură și cu factorii de mediu, ceea ce le face esențiale în orice proiect de reabilitare.
Un proces de modernizare energetică eficient nu înseamnă doar izolarea pereților, ci îmbinarea corectă a tuturor elementelor – iar fereastra din PVC este una dintre primele decizii care trebuie luate.
Coordonarea montajului cu anveloparea clădirii (termosistemul)
Una dintre cele mai frecvente greșeli în proiectele de reabilitare este lipsa coordonării dintre echipa care montează ferestrele și echipa responsabilă de termosistemul clădirii. De multe ori, tâmplăria se schimbă înainte sau după anvelopare fără a se ține cont de poziția corectă în stratul termoizolant.
Ideal, fereastra trebuie inclusă în planul de izolare al pereților, nu lăsată „în spate” față de termosistem. Astfel se obține:
- Reducerea pierderilor de căldură prin perimetru;
- Eliminarea diferențelor de temperatură în jurul ferestrei;
- Creșterea confortului interior;
- Prevenirea condensului pe margini.
Pentru clădirile reabilitate corect, fereastra se montează în zona termoizolației, nu în zidul rece. Această poziționare poate necesita console speciale sau spumă cu dilatare controlată, dar rezultatul este una dintre cele mai eficiente măsuri de creștere a eficienței energetice.
Evitarea punților termice la îmbinarea cu zidul
O altă problemă des întâlnită în reabilitare o reprezintă punțile termice din jurul ferestrei. Acestea apar atunci când zona de contact între profilul PVC și zidărie nu este corect izolată sau este izolată doar cu spumă poliuretanică, fără etanșare suplimentară. Spuma este necesară, dar nu este suficientă pentru a asigura etanșare la aer și vapori.
Pentru o tâmplărie performantă, îmbinarea trebuie realizată cu:
- Benzi de etanșare hidro și termoizolante (interior și exterior);
- Spumă poliuretanică cu celulă închisă, adaptată pentru eficiență energetică;
- Profile de colț și glafuri corect montate, care să evite pierderile locale de căldură.
Dacă acest detaliu este ignorat, pe lângă pierderile de energie, pot apărea probleme suplimentare: condens, mucegai, miros de umezeală sau deformarea finisajelor în jurul ferestrei. Investiția într-o fereastră performantă poate fi inutilă dacă montajul nu este tratat ca parte a termoizolației clădirii.
Măsurarea performanței înainte și după schimbare
O reabilitare corectă are la bază nu doar intuiție sau recomandări, ci date măsurabile. Tâmplăria PVC performantă nu ar trebui aleasă doar după preț, ci după specificații și rezultate testabile. Pentru clădirile mari sau pentru proiectele cu finanțare publică, măsurătorile sunt obligatorii, dar ele ar trebui utilizate și la nivel rezidențial.
Evaluarea performanței se poate face prin:
- Termografie, care evidențiază pierderile de căldură înainte și după montaj;
- Testul blower-door, care indică etanșeitatea clădirii;
- Analiza coeficienților ferestrelor: Uf (profil), Ug (geam), Uw (fereastră completă).
După montaj, aceste măsurători nu sunt doar confirmări tehnice, ci pot demonstra eficiența lucrărilor și pot oferi garanția unei investiții corecte. De exemplu, o fereastră PVC cu geam triplu poate reduce pierderile de energie chiar cu 40–60% în comparație cu tâmplăria veche din lemn sau aluminiu neizolat.
Concluzie
Reabilitarea termică a unei clădiri nu înseamnă doar lipirea unui strat de polistiren pe fațadă. Fereastra joacă un rol central în performanța energetică, confortul interior și durabilitatea lucrării. Tâmplăria PVC, datorită eficienței termoizolante, etanșeității crescute și raportului excelent calitate–cost, este una dintre cele mai inteligente investiții dintr-un astfel de proiect.
Totuși, performanța ei depinde în mod direct de modul în care este integrată în anvelopa clădirii. Montajul corect, eliminarea punților termice și verificarea rezultatelor prin măsurători sunt elemente care transformă o simplă lucrare într-o reabilitare energetică reală. În final, succesul proiectului nu stă doar în materiale, ci în modul în care acestea lucrează împreună, creând o clădire eficientă, confortabilă și pregătită pentru viitor.
Actualitate
Adâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea
Glafurile interioare din PVC reprezintă unul dintre acele elemente aparent mărunte, dar extrem de importante pentru aspectul final al unei ferestre. Ele completează vizual tâmplăria, ascund marginile zidului și creează un spațiu util în apropierea geamului. Deși adesea lăsat la urmă în procesul de amenajare, glaful interior are un rol atât estetic, cât și funcțional, iar una dintre caracteristicile sale esențiale este adâncimea.
Adâncimea unui glaf nu se rezumă doar la cât „iese” în afara peretelui, ci influențează felul în care circulă aerul cald de la calorifer, modul în care lumina pătrunde în încăpere, dar și posibilitățile de decorare a ferestrei. Un glaf prea scurt poate arăta neproporționat, iar unul prea adânc poate crea probleme de circulație a aerului și poate favoriza apariția condensului pe geam. De aceea, este esențial ca alegerea adâncimii glafului să fie adaptată atât ferestrei, cât și spațiului în care este instalat.
Regula de bază – Cât ar trebui să iasă glaful în afara peretelui?
O regulă simplă, dar importantă, spune că glaful ar trebui să depășească peretele cu aproximativ 3–5 cm, în funcție de grosimea zidului și de designul interior. Această depășire permite o protecție eficientă a tencuielii și creează o linie vizuală armonioasă în jurul ferestrei. Totuși, există situații în care se optează pentru glafuri semnificativ mai adânci, fie din rațiuni estetice, fie pentru a obține un spațiu suplimentar utilizabil.
Un glaf prea scurt poate părea „tăiat”, lăsând impresia unei finisări incomplete, în timp ce unul exagerat de lung poate deveni incomod în utilizare sau poate obtura curgerea eficientă a aerului cald din calorifer spre fereastră. Așadar, adâncimea trebuie aleasă echilibrat și evaluată în raport cu amplasarea radiatorului, distanța față de geam și stilul camerei. Pentru ferestre montate pe pereți groși sau în clădiri cu un design mai masiv, glafurile mai adânci pot oferi un aspect elegant, cu linii puternice. În schimb, în spațiile moderne, minimaliste, se poate prefera un glaf mai discret, aproape la nivelul peretelui, pentru a păstra simplitatea vizuală.
Spațiul pentru decorațiuni, plante și obiecte utile
Unul dintre cele mai apreciate avantaje ale unui glaf adânc este posibilitatea de a-l folosi ca spațiu funcțional sau decorativ. Locul din dreptul ferestrei este ideal pentru plante, fiind zona cu cea mai multă lumină naturală. Pe lângă plante, glafurile pot găzdui obiecte decorative, lumânări, fotografii sau chiar elemente utile precum telecomenzi, difuzoare de aromă ori cărți.
Alegerea adâncimii influențează direct acest potențial. Un glaf îngust limitează posibilitățile, împingând proprietarul să renunțe la decorare, în timp ce unul suficient de adânc poate deveni un mic spațiu „activ”, integrat vieții zilnice. Totuși, utilizarea decorativă trebuie făcută responsabil. Un glaf excesiv încărcat poate bloca circulația aerului cald, favorizând răcirea geamului și apariția condensului în sezonul rece. Este important să fie păstrată o zonă liberă sau aerisită pentru ca aerul cald să urce corespunzător spre fereastră.
Evitarea supraîncălzirii glafului de căldura de la calorifer
Un aspect mai puțin discutat, dar extrem de important, este interacțiunea dintre glaf și radiator. În majoritatea camerelor, caloriferul se află sub geam, iar aerul cald urcă în mod natural în sus. Dacă glafurile sunt prea adânci, ele pot acționa ca o barieră, împiedicând aerul să ajungă la sticla ferestrei. Rezultatul? Fereastra se răcește excesiv, ceea ce crește riscul de condens și chiar mucegai. Pe lângă această problemă, glafurile din PVC sunt sensibile la temperaturi extreme. Deși rezistente, ele pot suferi în timp dacă sunt supuse constant la supraîncălzire directă, mai ales dacă suprafața este acoperită cu vopsele, folii sau decoruri care absorb căldura.
Pentru a evita aceste inconveniențe, se recomandă:
- Păstrarea unei grosimi echilibrate a glafului în funcție de puterea caloriferului;
- Evitarea acoperirii complete cu obiecte care blochează aerul;
- Montarea unor grile de ventilație în cazul glafurilor foarte late.
Aceste soluții simple permit radiatorului să funcționeze optim, menținând geamul cald, reducând riscul de condens și protejând în același timp materialul PVC.
Concluzie
Deși pare doar un element decorativ, adâncimea glafului PVC de interior are un impact real asupra confortului, esteticii și chiar eficienței energetice a locuinței. Alegerea unui glaf dimensionat corect contribuie la un aspect armonios al ferestrelor, oferă un spațiu util pentru decorațiuni sau plante și, foarte important, promovează circulația optimă a aerului cald.
În final, un glaf bine ales nu este doar frumos, ci funcțional. Iar în amenajarea locuinței, cele mai reușite rezultate apar atunci când estetica merge mână în mână cu utilitatea. Un detaliu aparent minor devine astfel un element care schimbă cu adevărat felul în care ne bucurăm de spațiul de lângă fereastră.
-
Actualitateacum 2 zileReabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect
-
Actualitateacum 2 zileAdâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea
-
Actualitateacum 2 zileImpactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii
-
Lifeacum 3 zileAvantajele utilizării aparatelor de încălzit moderne pentru familiile cu copii
-
Comunicateacum 2 zileComunicat de presă lansare procedura de achizitie competitiva COSIM SRL
-
Comunicateacum 2 zileParadoxul 2026: anul în care banii ținuți cash pierd sigur, iar imobiliarele și refinanțarea devin decizii de protecție a capitalului
-
Lifeacum 3 zilePerformanță sub presiune: de ce industria se bazează pe țevi din oțel fără sudură pentru fluide critice?
-
Comunicateacum 2 zileÎngrijire completă pentru pori dilatați: Hidratare și curățare în același timp




