Având în vedere că din ce în ce mai mulți oameni lucrează de la distanță sau de acasă, spațiile de birouri nu mai au același scop ca înainte. Spațiul de birou tradițional trece printr-o transformare, iar dacă sunteți proprietarul unei clădiri de birouri, probabil vă întrebați cum puteți reproiecta spațiile de birou actuale pentru a vă alinia la noul trend. 

Un mod în care companiile își adaptează locurile de muncă, pentru a fi mai primitoare și mai colaborative, este prin includerea în interiorul birourilor a spațiilor de pauză și relaxare. În acest articol vom explora beneficiile spațiilor relaxare, vă vom oferi sugestii despre cum să proiectăm cel mai bine unul care să se potrivească nevoilor afacerii voastre și, în cele din urmă, vom discuta despre costurile și considerațiile legate de construirea unuia.  

Ce este un spațiu de relaxare?

Un spațiu de relaxare este o zonă desemnată în cadrul unui birou sau al unui alt spațiu comercial, care este special concepută pentru a oferi o secțiune separată pentru ca oamenii să ia o pauză sau să lucreze în afara spațiului lor de lucru obișnuit. Aceste locuri oferă, de obicei, un mediu mai relaxat și mai informal în care angajații pot comunica cu alți colegi sau cu un client, pot lucra independent și se pot bucura de o schimbare de peisaj. 

Beneficiile utilizării spațiilor de relaxare includ:

Productivitate

Oferindu-le angajaților libertatea de a alege unde și cum să lucreze, aceștia pot găsi spațiul de birou care se potrivește cel mai bine nevoilor și preferințelor lor, ceea ce le poate crește productivitatea și concentrarea.

Flexibilitate

Spațiile de relaxare pot fi proiectate pentru a fi multifuncționale și adaptabile, astfel încât să poată fi utilizate în diverse scopuri – cum ar fi lucrul privat, întâlniri mici, sesiuni de brainstorming sau chiar ca spațiu de odihnă sau meditație.

Colaborare

Spațiile de relaxare pot oferi un mediu mai informal, care încurajează conversațiile spontane, colaborarea și schimbul de idei între angajați. Acest lucru poate duce la mai multă creativitate și inovare la locul de muncă.

Stare de bine

Spațiile de breakout pot oferi, de asemenea, un loc pentru ca angajații să ia o pauză și să își reîncarce bateriile. Acest lucru poate contribui la reducerea stresului și la promovarea bunăstării mentale, ceea ce duce la o forță de muncă mai fericită și mai productivă.

Vizitatori

Spațiile de relaxare pot fi utilizate și pentru întâlniri informale cu vizitatorii sau clienții, oferind o atmosferă relaxată și primitoare, care poate contribui la construirea de relații și la promovarea încrederii.

Proiectarea unui spațiu de relaxare

Pentru a proiecta un spațiu de relaxare eficient, ca parte a amenajării unui birou, trebuie luate în considerare atât elementele funcționale, cât și cele estetice.

Elementele de bază ale unui spațiu de relaxare includ asigurarea unor scaune, fotolii sau canapele confortabile și adaptabile, un tratament acustic pentru a reduce zgomotul, o instalație electrică și un echipament audiovizual adecvate, precum și pereți inscriptibili sau un mobilier de tip bibliotecă.

În plus, spațiul de relaxare ar trebui să fie conceput ca un punct focal în birou, acordându-se atenție podelei, culorilor de accent și încorporării de elemente bio-stilistice, cum ar fi plantele și iluminatul cald.

Designerii specializați în amenajarea spațiilor de birouri de inchiriat iau în considerare diverși factori atunci când proiectează un spațiu de relaxare, inclusiv dimensiunea, cultura și brandingul companiei.

Pentru a determina dimensiunea adecvată a spațiului de de relaxare, de obicei acesta este proiectat pentru a găzdui 25% din capacitatea totală a amenajării biroului. De exemplu, dacă un birou are 40 de angajați, spațiul de relaxare ar trebui să fie proiectat pentru a găzdui aproximativ 10 persoane. 

În ceea ce privește aspectul profesional, se iau în considerare nevoile forței de muncă. De obicei, se încorporează o acustică suplimentară pentru un birou activ, în care lucrurile se „mișcă” rapid. De asemenea, specialiștii în amenajări se concentrează pe estetica generală și pe finisaje premium, mai ales în cazul unor spatii de birouri cu multe activități în contact cu clienții.

În plus,amenajarea spațiului de relaxare va trebui să reflecte spiritul companiei, prezentând culorile brandului, referințe la serviciile sau gama de produse ale companiei și alte elemente de branding care se aliniază cu amenajarea generală a biroului.

Costuri și elemente de luat în considerare

Amenajarea zonelor de relaxare implică adesea componente mai scumpe sau mai costisitoare, în comparație cu alte părți ale unei amenajări de birouri. Acest lucru se datorează, în principal, rolului său central și necesității de a aloca un buget mai mare pentru a îmbunătăți impresia generală pe care o lasă spațiul respectiv.

Costurile suplimentare pot apărea din aranjarea personalizată a scaunelor, iluminatul și pardoseala care sunt menite să evidențieze această zonă. În plus, atunci când se amenajează elemente care necesită alimentare cu energie electrică și date, cum ar fi punctele de alimentare încorporate în mobilier, va trebui să luați în considerare costurile suplimentare ale unui specialist pentru instalarea acestora, precum și personalizarea suplimentară necesară pentru a integra aceste elemente.

În cele din urmă, dacă doriți să includeți elemente decorative vegetale, ar trebui să luați în considerare și costul unui serviciu care să se ocupe cu întreținerea acelor plante. 

În Europa, utilizarea spațiilor de birouri și prevalența muncii de acasă au suferit schimbări semnificative în ultimii ani, influențate de factori precum pandemia COVID-19 și adoptarea modelelor de lucru hibride.

În 2023, aproximativ 21% dintre angajații europeni lucrau de acasă, reflectând o stabilizare după creșterea inițială determinată de pandemie.

Rata de ocupare: În noiembrie 2023, rata medie de ocupare a spatiilor de birourilor în Europa a crescut la 60%, comparativ cu 59% în ultimele șase luni, dar încă sub media de 70% înainte de pandemie.

Ratele de neocupare: La sfârșitul trimestrului al doilea din 2024, rata generală de neocupare în Europa era de 8,4%, cu variații semnificative între piețe.

Modele de lucru: Un raport din 2023 arată că 26% dintre angajați au aranjamente hibride, împărțind săptămâna de lucru între casă și birou, în timp ce 8% lucrează exclusiv de acasă.

Primele trei luni ale anului 2025 au fost foarte active pentru Velonova Mirage, primul muzeu 3D din România. În perioada ianuarie-martie, acesta a atras circa 6.000 de vizitatori, față de aproximativ 5.000 în octombrie-decembrie 2024. În mod interesant, muzeul a reprezentat o destinație de petrecere a timpului liber nu doar pentru locuitorii Capitalei, ci și pentru români din toată țara – și, tot mai mult, chiar pentru străini. În luna martie, spre exemplu, ponderea acestora din urmă a ajuns la 17-19% din totalul vizitatorilor.

„Anul acesta ne-am bucurat de o activitate intensă la Velonova Mirage, fapt ce credem că reprezintă o confirmare a viabilității conceptului care stă la baza acestui proiect, unic pe piața din România. Așa cum ne-am așteptat, ponderea majoritară a publicului nostru este reprezentată în momentul de față de familiile cu copii, fapt pentru care cele mai vândute sunt pachetele ‘family’ din oferta muzeului. O tendință pe care am observat-o în ultima vreme a fost nu doar creșterea numărului de clienți din afara Bucureștiului, ci și influxul tot mai mare de vizitatori străini, în bună parte europeni – venind în România, aceștia sunt interesați, în mod firesc, de tot felul de experiențe inedite.”

Cătălin Neacșu, Director General Velonova Mirage

Pentru lunile aprilie și mai, proprietarii Velonova Mirage se așteaptă ca numărul de vizitatori ai muzeului din zona centrală a Capitalei să se mențină la un nivel similar celui înregistrat în perioada ianuarie-martie. Pe timp de vară, însă, aceștia estimează o creștere semnificativă a traficului, ce s-ar cifra la circa 25% – și chiar mai mult.  

„Pe baza experienței de anul trecut, ne așteptăm ca perioada de vară – în special lunile iulie și august, când copiii au vacanță de la școală – să fie cea mai bună pentru noi. Credem că vom avea o creștere consistentă a traficului, iar asta și datorită expunerii tot mai mari pe care o avem în social media, ce ne aduce un foarte bun feedback. Credem că vom reuși să depășim așteptările vizitatorilor noștri, cu atât mai mult cu cât până la vară mai avem câteva îmbunătățiri în plan, ce vor face ca experiențele oferite în cadrul muzeului să fie și mai interactive.”

Cătălin Neacșu, Director General Velonova Mirage

Velonova Mirage reprezintă o destinație inedită de petrecere a timpului liber, având un deosebit potențial recreativ, dar și educativ. La începutul acestui an, proprietarii au investit 80.000 de euro în extinderea muzeului 3D, această sumă adăugându-se investiției inițiale, în valoare de peste 100.000 de euro. Muzeul are acum o suprafață vizitabilă de 600 de metri pătrați, iar fiecare cameră amenajată pentru vizitatori are o tematică diferită, oferind oportunități de fotografiere spectaculoase.

Despre Velonova Mirage

Amplasat în zona centrală a Bucureștiului (pe strada Constantin Mille, nr. 18), Velonova Mirage este primul muzeu 3D din București și, totodată, din România. Acesta a fost conceput ca o alternativă cu adevărat originală la variantele „clasice” de petrecere a timpului liber. Deschis vizitatorilor din mai 2024, muzeul oferă un mix inedit de artă și divertisment, atractiv pentru toate categoriile de public: familii cu copii, studenți și tineri profesioniști, dar, în cele din urmă, orice persoană interesată de experiențe neconvenționale.

București, aprilie 2025 — În plină perioadă pascală, Victor Ponta, candidat independent la alegerile prezidențiale, revine în prim-plan cu un mesaj tranșant: „Românii au avut parte, în 2025, de cea mai scumpă Masă de Paște din istorie!” Postarea acestuia de pe Instagram a stârnit rapid reacții din partea opiniei publice, punând reflectoarele pe una dintre cele mai arzătoare probleme cu care se confruntă cetățenii: costul tot mai ridicat al vieții.

Ponta nu s-a oprit doar la constatarea tristă a realității. El a pledat pentru revenirea la independența alimentară, un concept pe care l-a mai susținut și în trecut. „Produsele românești au dispărut de pe rafturi, iar prețurile au luat-o razna. Trebuie să ne reconectăm cu agricultura noastră, să-i sprijinim pe fermieri și producători locali și să repunem mâncarea românească pe primul loc!”, a declarat fostul premier.

Mai mult, Ponta a propus o măsură concretă cu impact direct asupra nivelului de trai: majorarea salariului și pensiei minime cu 1.000 de lei până la finalul anului 2025. Această promisiune, venită într-un context economic tensionat, vizează nu doar creșterea puterii de cumpărare, ci și un gest de respect față de românii care se zbat să își asigure traiul de zi cu zi.

O problemă națională, o soluție națională

Mesajul lui Victor Ponta vine într-un moment sensibil: milioane de români au fost nevoiți să-și drămuiască bugetul de sărbători, făcând compromisuri dureroase. Carnea de miel, ouăle, cozonacul și celelalte produse tradiționale au devenit, pentru unii, aproape de lux.

În acest context, pledoaria lui Ponta pentru susținerea producătorilor locali și regândirea politicilor agricole și comerciale poate căpăta o relevanță aparte. „Vrem mâncare românească, vrem prețuri corecte, vrem respect pentru munca noastră”, spune indirect mesajul său, transformat într-un apel la responsabilitate politică.

Ce urmează?

În campania sa pentru Cotroceni, Victor Ponta pare să mizeze pe teme de interes real și imediat: traiul decent, siguranța alimentară, susținerea economiei interne. Iar dacă această abordare va avea ecou la nivelul electoratului, rămâne de văzut. Cert este că masa de Paște a devenit, în mod simbolic, un indicator al stării unei țări — și în 2025, acel indicator e în roșu.

MATERIAL PUBLICITAR POLITIC

VICTOR VIOREL PONTA Candidat independent, victorponta25@gmail.com, strada Gina Patrichi nr. 10

CMF 34250002 CPPA0B0C1D1E1