Parlamentul a decis cu 357 de voturi pentru, nicio abținere și niciun vot împotrivă eliminarea pensiilor speciale ale aleșilor, care reprezintă 1% din numărul total al pensiilor speciale în total.În mof cu totul surprinzător UDMR s-a abținut de la procesul propriu-zis al votării.
Cu alte cuvinte, plenul reunit a votat eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor, care reprezintă numai un procent de 1,38% din numărul total al pensiilor speciale în plată.
Primul proiect privind eliminarea pensiilor speciale ale aleșilor a fost depus de către USR în anul 2017, imediat după intrarea în Parlament. Nu a avut succes însă în timpul majorității controlate atunci de PSD.
Proiectul votat astăzi a fost depus în această sesiune legislativă de social-democrați. Proiectele PNL și USR au fost respinse în comisia de Statut. Compromisul a fost acceptat de actuala majoritate, pentru a exista un vot în plen miercuri.
Deși face parte din Coaliția de guvernare, UDMR a votat împotrivă și i-a acuzat pe ceilalți de demagogie și populism.
Reprezentanții Uniunii Democrate a Maghiarilor din România au subliniat că după acest vot rămân în plată pensiile pentru magistrați, pentru personalul din Ministerul de Interne, pentru cei din Ministerul Apărării, pentru diplomați sau pentru cei din serviciile secrete.
„Restul de 99% rămân neschimbate. Demagogia și populismul au atins cote maxime, partidele politice sunt la un pas de a arunca praf în ochii electoratului. UDMR a spus că pensiile trebuie limitate sau eliminate pentru toate categoriile sau să fie impozitate cu 99%”, a spus reprezentantul UDMR.
Surprinzător, UDMR a insistat pentru eliminarea tuturor pensiilor speciale.
Poziția USR și PSD
Într-o veritabilă și neprincipială competiție despre cine a contribuit cel mai mult pentru eliminarea pensiilor speciale, cei de la USR au reamintit faptul că au depus proiectul încă de la începutul sesiunii trecute.
Liderul USR Dan Barna a subliniat de asemenea că „pensiile speciale sunt o rușine pentru țară” și că astfel se va începe o reparație.
„Reparăm puțin dintr-o reparație uriașă de care are nevoie România. Ne mai spălăm puțin obrazul față de această țară”, a adăugat liderul USR.
Ironia sorții a constituit-o cererea PSD adresată guvernului ca să întocmească rapid o Ordonanță de Urgență (OUG) pentru eliminarea tuturor pensiilor speciale.
Social-democrații au refuzat însă, când au avut majoritatea în Parlament, să voteze vreun proiect legislativ privind eliminarea pensiilor speciale. Schimbarea de optică a survenit după intrarea în Opoziție, iar puterea în partid a fost preluată de către Marcel Ciolacu.
„Nu am înțeles de ce nu ați făcut acest lucru anul trecut, erați prim-ministrul României. Aveați o majoritate, trecuse guvernul prin Parlament. Nu am înțeles, domnule Barna, de ce împreună cu domnul prim-ministru nu ați dat o OUG. Cine vă ține de 50-60 de zile să dați această Ordonanță, să faceți dreptatea până la capăt”, a fost mesajul transmis de președintele PSD de la tribuna Parlamentului.
De altfel, liderul PSD a cerut ca demersul privind eliminarea pensiilor speciale să continue „real” și după votul de miercuri.
Poziția PNL și săgețile către PSD
Liderul PNL le-a reamintit celor de la PSD că au introdus pensiile speciale ale parlamentarilor după 2014 și că au votat și pentru alte categorii de pensii speciale.
„Singurul partid care a votat împotriva introducerii pensiilor speciale a fost PNL. În mod constant, PNL a militat pentru respectarea unui principiu fundamental, cel al contributivității, nu cu pensii din burtă, fabricate, cu venituri din pix pentru toată șefimea, din toate domeniile de activitate”, a susținut Ludovic Orban.
El a recunoscut că a fost de acord ca astăzi să treacă proiectul PSD, deoarece exista riscul unei noi amânări.
AUR va vota pentru, în timp ce senatoarea Șoșoacă crede că va pica la CCR
Parlamentarii AUR au votat pentru eliminarea pensiilor speciale, cu mesajul că fac ce au promis în campania electorală.
„Nu avem altă opțiune de a vota decât pentru eliminarea pensiilor speciale pentru parlamentari și să ajungem la plafonarea pentru alte categorii sociale. Așa e corect”, a precizat George Simion, care a adăugat că Parlamentul trebuie să ia decizii și în cazul altor pensii speciale.
Fosta senatoare AUR Diana Iovanovici-Șoșoacă a atras atenția că proiectul s-ar putea să fie declarat neconstituțional și s-ar putea să nu se aplice parlamentarilor care încasează pensie specială. Ea a fost contrazisă de deputații USR-PLUS.
În loc de…comentarii
Miza eliminării pensiilor speciale a devenit una simbolică, de imagine față de electoratul fiecărei formațiuni politice.Eliminarea pensiilor speciale în cazul privilegiaților cu pensii speciale reprezintă o foarte mică reparație morală față de alte categorii sociale dar nu are un impact major pentru bugetul național.
De exemplu, din moment ce un număr de 800 de parlamentari încasează pensii speciale care nu sunt bazate pe contributivitate, valoarea acestora este de peste 53 de milioane de lei anual.Pensiile parlamentarilor variază în funcție de numărul de mandate și de funcția deținută, cea mai mare fiind de aproximativ 12.000 de lei.
De remarcat este amănuntul conform căruia ea mai mare pensie în plată în România este de peste 78.000 de lei și aparține unui fost procuror și șef de penitenciar.
După cum se cunoaște, Parlamentul a adoptat anul trecut două proiecte de lege. Primul a vizat eliminarea tuturor pensiilor speciale, iar cel de-al doilea s-a fixat pe impozitarea lor cu 85%. Numai că, ambele au fost respinse de Curtea Constituțională.
La midul ideal ar fi ca în viitorul cel mai apropiat discuțiile din Coaliția de guvernare să vizeze votarea unei legi pentru fiecare categorie care beneficiază de pensie specială. O variantă avansată ar constitui-o plafonarea lor la un anumit nivel, dar la ora actuală nu este o decizie ferm luată.
Cel mai dureros ar fi să se continue această „reducere de dragul ei” și atunci când se va ajunge la toate celelalte categorii de pensii speciale, va fi cu mult mai greu- așa cum au existat precedente nedorite-pentru că nu va mai fi vorba doar despre refuzul UDMR.
Oricum, mai mult ca oricând, utilizarea acestor mecanisme vor releva discrepanța dintre ceea ce se vrea și ceea ce există, din moment ce despre indemnizațiile de vârstă nu s-a discutat datorită probabil evitării confuziilor.
Subiectul acesta este departe de a fi epuizat și însumează, pe lângă viitoarele dispute politice caracterul naturii dreptului. Dacă acesta va constitui și va fi câștigat vom vedea numai atunci când legea va fi atacata la CCR, cel mai probabil pe calea unei excepții… invocată în instanță.
De aceea, toate evenimentele legate de subiect se pot estompa din moment ce vacarmul pensiilor speciale ale parlamentarilor ar putea deveni emblematic pe foarte multe paliere pentru actuala guvernare.
Sursa foto: https://gogle.com
Această știre a fost sintetizată de către Daniel Mihai, redactor șef al platformei media Criteriul Național
Aiud, orașul din care mulți turiști își încep călătoria pe Transapuseana, unul dintre drumurile montane spectaculoase din România, a fost vreme îndelungată doar un loc de tranzit al șoferilor între Alba Iulia și Cluj-Napoca, faimos pentru temuta sa închisoare.
Transapuseana leagă zona Aiudului de cea a Abrudului. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Din 2024, turiștii pot străbate Munții Apuseni pe o nouă șosea montană, cu o lungime de aproape 80 de kilometri, modernizată în mare parte pe traseul unor vechi drumuri județene și forestiere. Investiția s-a ridicat la 73 de milioane de euro și a fost finanțată din fonduri europene.
Drumul numit Transapuseana traversează județul Alba și leagă municipiul Aiud de zona Abrudului. Urcând în serpentine din orașul de pe valea Mureșului, noua șosea le dezvăluie călătorilor peisajele sălbatice ale Apusenilor, împodobite cu sate izolate, în care moții, oamenii munților, trăiesc de secole.
Transapuseana, prin satele izolate ale moților
Transapuseana, amenajată pe traseul Drumului Județean 107I, pornește din DN1, la Aiud, și străbate localitățile Aiudul de Sus, Râmeț, Brădești, Geogel, Măcărești, Bârlești-Cătun, Cojocani, Valea Bărnii, Bârlești, Mogoș, Valea Albă, Ciuculești, Bucium, Izbita, Coleșeni, Bucium-Sat și Cerbu. Șoseaua montană urcă la peste 1.100 de metri altitudine, prin locuri greu accesibile și rar străbătute de călători, în trecut, dar care au devenit tot mai populare printre turiști și mai atractive pentru investițiile în servicii turistice.
publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Șoseaua coboară apoi în apropierea Abrudului, unde se intersectează cu DN74. Drumul are o lungime totală de aproximativ 78 de kilometri și face legătura între autostrada A10 și DN74.
În zona de mijloc a traseului, călătorii pot ajunge la Cheile Râmețului și la așezările pitorești din jurul lor. Cel mai cunoscut reper este Mănăstirea Râmeț, considerată unul dintre cele mai vechi așezăminte monahale ortodoxe din Transilvania. Originile sale sunt plasate de tradiția și cercetările istorice în secolul al XIII-lea.
Mai aproape de Abrud, turiștii pot face un ocol spre rezervațiile Detunata Goală și Detunata Flocoasă, aflate pe teritoriul comunei Bucium. Coloanele de bazalt ale Detunatei Goale se ridică la aproape 1.200 de metri altitudine și oferă priveliști spectaculoase asupra Munților Metaliferi, Masivului Vulcan și zonei Roșia Montană. Detunatele au inspirat, de-a lungul timpului, numeroase legende locale despre „detunăturile” produse de bolovanii prăvăliți, ale căror zgomote sunt amplificate de ecoul munților.
Abrud, ținutul aurului
Aflat la capătul dinspre vest al Transapusenei, Abrud, un oraș cu 4.500 de locuitori, mult mai liniștit decât în trecut, este unul dintre locurile istorice ale aurului din Apuseni. Minele de aur din împrejurimile sale datează din Antichitate, iar cele mai cunoscute se află la Roșia Montană, la 12 kilometri de Abrud.
publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Unii istorici au arătat că Abrudul își are originile într-o așezare dacică numită Abruttus. În secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, orașul minier din Apuseni intrase în legendă datorită prosperității de care se bucurau numeroși locuitori ai săi și ai satelor din împrejurimi.
„Era un timp în care meseriașii și profesioniștii cu grămada alergau din toate părțile la Abrud și la Roșia, pentru că aceste două orașe montane își aveau timpul lor cel de aur, când se da băieșilor în loc de cruceri galbeni de aur, când băieșii rivalizau unii cu alții, care dintre ei să livreze aur mai mult la Zlatna. Atunci purta băieșul cizme cu ciucuri și pinteni de aur, iară soția lui strălucea în veștminte cusute cu flori de aur și de argint”, informa publicația „Telegraful Român”, în 1857.
Transapuseana, noua atracție a șoselelor montane din România. Ce o face mai specială decât Transalpina și Transfăgărașanul
În acele vremuri, abrudenii, români și maghiari, au trecut și prin perioade tulburătoare. Orașul și satele din împrejurimi au fost scena unor confruntări violente și masacre în timpul Răscoalei lui Horea, din 1784, și al Revoluției din Transilvania din anii 1848–1849, evenimente soldate cu numeroase victime și distrugeri.
Cetatea Aiudului, reperul orașului de la poalele Apusenilor
Punctul de pornire al celor mai mulți turiști pe Transapuseana este Aiud, un alt oraș istoric, cu 21.000 de locuitori, aflat la 30 de kilometri de Alba Iulia și la 70 de kilometri de Cluj-Napoca. Traversat de DN1, Aiudul a fost, înaintea deschiderii complete a autostrăzii A10 Sebeș–Turda, o localitate de tranzit, cu un centru aglomerat, care le-a lăsat multor șoferi amintiri mai puțin plăcute.
publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Odată cu inaugurarea autostrăzii, din 2021, traficul greu a fost deviat în afara Aiudului, iar nodul rutier situat la aproximativ doi kilometri de centrul orașului îl face ușor accesibil turiștilor care vor să îl viziteze sau să își continue călătoria pe Transapuseana.
Cei care se opresc în Aiud găsesc aici una dintre cele mai vechi cetăți urbane din Transilvania. Cetatea Aiudului, ridicată și extinsă între secolele al XIII-lea și al XVII-lea, păstrează zidurile incintei fortificate, opt bastioane ale vechilor bresle, Biserica Reformată, Capela Evanghelică și Castelul Bethlen, care găzduiește Muzeul de Istorie. Ansamblul medieval se află chiar în centrul orașului și este principalul său reper istoric.
publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Alături de cetate, turiștii pot vizita Muzeul de Științele Naturii, una dintre cele mai vechi instituții de acest fel din România, înființat la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Muzeul funcționează la etajul întâi al clădirii de epocă a Colegiului Național „Bethlen Gábor” și păstrează colecții de fosile, roci, minerale, păsări și mamifere. Cei care caută un loc de odihnă se pot opri în Parcul Municipal, amenajat în urmă cu peste două secole și înconjurat de arbori seculari.
Satele și dealurile din jurul Aiudului sunt cunoscute pentru întinderile de vii și pentru tradiția îndelungată a cultivării strugurilor. Zona viticolă Aiud–Ciumbrud are Denumire de Origine Controlată, iar cramele și micii producători locali au devenit, în ultimii ani, tot mai căutați de turiști.
Zarca de la Aiud, reperul ocolit al orașului
Un loc aparte, mai puțin vizitat, dar foarte legat de istoria recentă a României, este Penitenciarul Aiud. În perioada comunistă, închisoarea a fost unul dintre cele mai dure centre de detenție, izolare și „reeducare” a opozanților regimului. Aici au fost închiși foști demnitari, intelectuali, preoți, militari și membri ai partidelor istorice, iar numeroși deținuți au murit din cauza frigului, foametei, bolilor și a tratamentelor inumane.
Ecaterina Varga, nobila maghiară care i-a cucerit pe moți. „Erau în stare să-și jertfească viața pentru apărarea ei”
1/16
Aiud Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (8) jpg
„La Aiud, toți deținuții poartă uniforme în dungi. Sunt plasați în diferite aripi ale închisorii, în funcție de «crimele» comise. La subsol se află 400 de celule în care sunt administrate pedepse speciale. 400 de milițieni păstrează ordinea în interiorul gardurilor, în timp ce un corp foarte puternic de armată păzește clădirile la exterior. Suplimentar, există mitraliere amplasate de jur-împrejur. Patrule formate din militari în termen supraveghează străzile din jurul pușcăriei și drumurile care duc spre orașul Aiud”, informa un raport secret, din 1951, păstrat în arhivele digitalizate ale Agenției Centrale de Informații (CIA) din Statele Unite.
publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
1/11
Aiud Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (27) jpg
Corpul vechi și izolat al închisorii, cunoscut sub numele de „Zarca Aiudului”, a rămas unul dintre simbolurile represiunii comuniste. În apropiere, la Râpa Robilor, au fost îngropați în taină mulți deținuți politici care au murit în penitenciar.
O femeie militar a
leșinat joi, 23 iulie, în timpul ceremoniei organizate la Palatul Cotroceni pentru
primirea președintelui Indiei, Droupadi Murmu. Aceasta ținea drapelul României în
Garda de Onoare când i s-a făcut rău și a căzut.
Femeia militar s-a prăbuşit brusc, în timpul ceremoniei. FOTO: captură video
publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
O femeie militar din
Brigada 30 a leșinat joi, 23 iulie, în timpul ceremoniei oficiale organizate la
Palatul Cotroceni pentru primirea președintelui Indiei, Droupadi Murmu.
Incidentul s-a produs
în timp ce președintele Nicușor Dan și șefa statului indian se îndreptau pe
covorul roșu spre Garda de Onoare. În imagini se vede cum femeia militar, care
ținea drapelul României în cadrul formației, a căzut după ce i s-a făcut rău.
La fața locului a
intervenit și Delia Dinu, șefa protocolului de la Palatul Cotroceni, care i-a
acordat sprijin femeii militar, iar ulterior preşedintele Nicuşor Dan s-a
interesat de starea ei. Aceasta a fost preluată ulterior de personalul de la
Cotroceni și urma să fie transportată la spital pentru investigații medicale.
1/6
Primirea Președintei Republicii India, Droupadi Murmu, la Palatul Cotroceni, in Bucuresti, 23 iulie 2026. Inquam Photos / Octav Ganea
publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Incidentul de la
Cotroceni are loc la câteva zile după ce un alt militar a avut nevoie de ajutor
în timpul ceremoniei organizate de Ziua Aviației Române și a Forțelor Aeriene,
pe 20 iulie, la Monumentul Eroilor Aerului din București. Militarului i s-a
făcut rău în timpul evenimentului și a fost sprijinit de colegi și de Raed
Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență.
Ceremoniile militare
presupun perioade lungi în care membrii Gărzii de Onoare stau nemișcați, în
poziție de drepți, iar astfel de condiții pot fi dificile pentru organism, mai
ales în cazul evenimentelor desfășurate în aer liber.
Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, a anunțat joi, 23 iulie, că a avizat memorandumul propus de Ministerul Sănătății pentru deblocarea a 22 de posturi la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Marie Curie”, document care urmează să fie analizat în ședința de Guvern de joi.
Sectia ATI Neonatologie a Spitalului Marie Curie. FOTO captură TVR Info
publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Decizia vine în contextul în care conducerea unității medicale a avertizat că deficitul de personal a determinat închiderea a cinci paturi de terapie intensivă, afectând capacitatea spitalului de a trata cazurile grave.
„Am avizat în această dimineață memorandumul MS pentru deblocarea celor 22 de posturi necesare într-o situație care impunea intervenție urgentă. Documentul va fi discutat în ședința de Guvern de azi. Am transmis încă de ieri că, atunci când ne confruntăm cu o situație critică care afectează direct îngrijirea copiilor aflați în stare gravă, care au nevoie de asistență medicală complexă, Ministerul Finanțelor va sprijini de urgență soluțiile necesare. Am reușit astfel, în strânsă colaborare cu Ministerul Sănătății, să identificăm cadrul administrativ necesar pentru deblocarea acestei situații”, a transmis ministrul Finanțelor pe Facebook.
Deblocarea posturilor, prezentată drept o măsură excepțională
Alexandru Nazare a subliniat că aprobarea celor 22 de posturi nu reprezintă o schimbare de strategie în privința ocupării posturilor vacante din sistemul public, ci o intervenție punctuală generată de caracterul urgent al situației de la „Marie Curie”.
publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
„Trebuie să facem o distincție clară între astfel de intervenții punctuale, justificate de o situație absolut critică, și solicitările generale de deblocare a mii de posturi în sistemul public. Situațiile care privesc direct siguranța oamenilor și funcționarea unor servicii medicale esențiale trebuie soluționate cu prioritate, în timp ce deciziile cu impact bugetar amplu trebuie analizate riguros și fundamentate responsabil în actualul context economic al României”, a scris Nazare în aceeași postare.
Potrivit informațiilor prezentate de autorități, cele 22 de posturi ar permite redeschiderea celor cinci paturi ATI închise din lipsă de personal.
Solicitări mai ample din partea spitalelor
Amintim că Secția de Terapie Intensivă pentru nou-născuți a Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii „Marie Curie” funcționează cu o capacitate redusă, după ce lipsa personalului a obligat conducerea unității să închidă temporar cinci paturi destinate celor mai grave cazuri. Medicii avertizează că situația pune în pericol viața unor copii care depind de tratamente complexe și de îngrijire permanentă.
Până de curând, secția dispunea de 27 de paturi, însă numărul a fost redus la 22 după plecarea a șapte asistente medicale. Două dintre acestea au demisionat, în timp ce altele au intrat în concediu medical sau de creștere a copilului.
publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Conducerea spitalului a afirmat că nu poate organiza concursuri pentru ocuparea posturilor vacante din cauza restricțiilor impuse printr-o ordonanță de urgență adoptată în 2025, care limitează angajările în sectorul bugetar.
În acest context, medicii avertizează că deficitul de personal afectează direct capacitatea de a trata copiii aflați în stare critică.
This website uses cookies to improve your experience while you navigate through the website. Out of these cookies, the cookies that are categorized as necessary are stored on your browser as they are essential for the working of basic functionalities of the website. We also use third-party cookies that help us analyze and understand how you use this website. These cookies will be stored in your browser only with your consent. You also have the option to opt-out of these cookies. But opting out of some of these cookies may have an effect on your browsing experience.
Necessary cookies are absolutely essential for the website to function properly. This category only includes cookies that ensures basic functionalities and security features of the website. These cookies do not store any personal information.
Any cookies that may not be particularly necessary for the website to function and is used specifically to collect user personal data via analytics, ads, other embedded contents are termed as non-necessary cookies. It is mandatory to procure user consent prior to running these cookies on your website.
