Liderii UDMR se întrunesc în ședință duminică, de la ora 18:00, pentru a stabili dacă îi acordă sau nu sprijin politic lui Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru, a anunțat liderul deputaților formațiunii, Csoma Botond.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

El a precizat că UDMR a fost luat prin surprindere de hotărârea președintelui Nicușor Dan de a-l nominaliza pe Adrian Veștea ca prim-ministru.

„Sunt absolut sigur că decizia noastră nu se va rezuma la faptul dacă vom primi sau nu portofolii ministeriale în noul Guvern. Este o analiză mult mai complexă. Trebuie să vedem ce susținere are domnul Veștea, din ce zonă. PSD nu ajunge pentru o majoritate”, a explicat parlamentarul UDMR, pentru Digi 24.

Csoma Botond a adăugat că UDMR se aștepta ca Eugen Tomac să renunțe la mandat, în condițiile în care nu avea susținere parlamentară, iar partidele din fosta coaliție să formuleze o nouă propunere.

„Domnul președinte Kelemen Hunor nu a fost informat, consultat cu privire la această desemnare. Nu știa nici el, am discutat cu dânsul după ce am văzut în presă această informație.  Ne-am gândit că poate se vor flexibiliza puțin pozițiile politice după ce Tomac nu strânge majoritatea sau renunță la mandat. Am crezut că va exista această situație când pozițiile politice se vor flexibiliza și vom fi în acea situație când putem merge la Cotroceni cu o propunere de premier. Nu a fost așa. Domnul Nicușor Dan a făcut această desemnare”, a afirmat el.

Duminică dimineața, președintele Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat și îl propune în locul acestuia pe Adrian Veștea.

Lituania, Polonia și Franța vor desfășura începând cu 16 iunie exerciții militare comune în zona Coridorului Suwalki, considerat unul dintre cele mai vulnerabile și importante puncte strategice ale NATO în Europa de Est. Anunțul a fost făcut de Forțele Armate ale Lituaniei și preluat de postul public LRT.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Exercițiile, denumite „Gallant Boar 2026” („Mistrețul Curajos 2026”), se vor desfășura până la 26 iunie și vor avea ca principal obiectiv testarea cooperării dintre armatele celor trei state în cazul apariției unei amenințări la adresa acestui sector de frontieră.

Potrivit organizatorilor, manevrele vor pune accent pe coordonarea operațională, schimbul de informații și reacția comună a forțelor aliate într-un scenariu de criză.

Polonia testează echipamente militare de ultimă generație

În cadrul exercițiilor, armata poloneză va evalua capacitățile unor sisteme moderne de armament, inclusiv obuzierele sud-coreene K9 și noile vehicule de luptă ale infanteriei Borsuk, considerate elemente-cheie ale programului de modernizare a forțelor terestre ale țării.

Lituania va participa cu militari din Batalionul de Dragoni „Marele Duce al Lituaniei Butigeidis”, una dintre unitățile de elită ale armatei lituaniene.

Participarea Franței confirmă interesul tot mai mare al statelor vest-europene pentru consolidarea securității pe flancul estic al NATO, în contextul tensiunilor persistente cu Rusia.

De ce este important Coridorul Suwalki

Coridorul Suwalki reprezintă o fâșie de teritoriu de aproximativ 100 de kilometri situată la granița dintre Polonia și Lituania. Acesta separă Belarusul, aliat apropiat al Moscovei, de regiunea rusă Kaliningrad, puternic militarizată și amplasată pe litoralul Mării Baltice.

Experții militari consideră că această zonă este unul dintre cele mai sensibile puncte ale Alianței Nord-Atlantice, deoarece o eventuală blocare a coridorului ar putea izola statele baltice de restul teritoriului NATO.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Din acest motiv, apărarea regiunii ocupă un loc central în planificarea militară a Alianței.

Exercițiile au loc pe fondul unei activități militare intense în regiune

Manevrele Gallant Boar 2026 se desfășoară într-un context regional marcat de o intensificare a activităților militare.

La începutul lunii iunie au debutat exercițiile NATO BALTOPS în Marea Baltică, una dintre cele mai ample operațiuni navale organizate anual de Alianță.

În paralel, Rusia a anunțat desfășurarea unor exerciții militare în apropierea regiunii Kaliningrad, alimentând preocupările privind securitatea flancului estic al NATO.

Prin organizarea exercițiilor comune în zona Coridorului Suwalki, statele aliate urmăresc să transmită un semnal clar privind capacitatea de reacție și solidaritatea NATO în fața oricărei amenințări la adresa securității regionale.

Timp de un deceniu, între 2015 și 2025, proba scrisă de Limba și literatura română de la Bacalaureat a păstrat o structură aparent neschimbată: trei ore de lucru, trei mari subiecte, 10 puncte din oficiu și un total de 100 de puncte. 

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

În spatele acestei continuități formale însă, profesorii observă o transformare profundă a ceea ce înseamnă, de fapt, să fii evaluat la absolvirea liceului. 

Claudiu Zamfirescu, profesor de Limba Română la un liceu din Timișoara, oferă o perspectivă critică asupra acestei evoluții, pe care o consideră una de scădere a standardelor și de golire a substanței.

Profesor: „Când mă uit în urmă la subiectele din 2015, atunci chiar conta ce ai învățat”

Anii 2015 și 2016 au respectat formula consacrată de ordinul ministerial din 2010. 

La filiera reală, candidații întâlneau un prim subiect cu text literar și întrebări de înțelegere, în valoare de 50 de puncte, urmat de un eseu argumentativ scurt de 20 de puncte și de un eseu extins de 400-600 de cuvinte, de 30 de puncte, plus o sarcină auxiliară de 10 puncte. 

La filiera umanistă, structura era similară, însă eseul scurt valorase doar 10 puncte, iar eseul lung 30 de puncte. 

Diferențele între profiluri au rămas constante, iar timpul de examen și baremele au fost aplicate fără modificări notabile până în 2019. 

Privind în urmă la subiectele din 2015, profesorul rememorează un alt nivel de exigență: 

„Îți spun sincer, când mă uit în urmă la subiectele din 2015, atunci chiar conta ce ai învățat. La real, elevii mei aveau de scris un eseu de 400-600 de cuvinte, dar conta fiecare argument, fiecare secvență comentată. Iar la uman, săracii de ei, se așteptau la eseuri critice veritabile, cu perspectivă, cu stil personal. Acum, dacă le-ar da așa ceva, foarte mulți ar pica pe capete. Nu pentru că sunt mai slabi, ci pentru că nu i-a mai pregătit nimeni în direcțiile ăstea”, explică dascălul pentru „Adevarul”.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Bacalaureatul, schimbat profund de pandemie

Anul 2020 a adus, din cauza pandemiei de COVID-19, o întrerupere a calendarului obișnuit: sesiunea din iunie-iulie a fost anulată și reorganizată în toamnă, iar pentru prima dată lucrările au fost scanate și corectate digital, în cadrul unui proiect-pilot. 

În 2021 însă, pe lângă continuarea măsurilor pandemice, au apărut și modificări de conținut. Un ordin ministerial din februarie 2021 a aprobat noi programe de bacalaureat, printre care și pentru Limba română, cu o extindere a listei de autori canonici și o accentuare a competențelor de limbaj. 

Pentru profesorul Claudiu Zamfirescu însă, această schimbare nu a însemnat o creștere a calității, ci o simplificare mascată: „Pandemia ne-a dat peste cap. În 2021 au venit cu programe noi, cică «extinderea listei de autori canonici». Sună bine, dar realitatea e că au băgat autori mai ușori, textele mai scurte, iar s-au simplificat subiectele. Baremul a fost gândit să treacă lumea, nu să selecteze.”

Cum să te motivezi pentru a învăţa! 20 de sfaturi de la un psiholog

Ultimii ani de examene, marcați de digitalizare

Între 2022 și 2023, digitalizarea corectării a devenit generalizată. Dacă în 2022 s-a extins pilotul la toate lucrările, iar în 2023 o aplicație informatică dedicată a fost utilizată în mod obligatoriu pentru corectura digitală a lucrărilor scrise la Bacalaureat, structura subiectelor a rămas aceeași. 

Profesorii au corectat pe tablete sau calculatoare, iar baremele nu s-au modificat oficial. Totuși, efectele acestei tranziții sunt, în opinia lui Zamfirescu, profund negative:

„Corectarea digitalizată sună modern. Dar uite ce s-a întâmplat: profesorii se uită pe tabletă, fac click, punctează mecanicește. Unde mai e discuția aia între corectori? «Băi, aici elevul ăsta a sesizat o nuanță, poate merită un plus»? Nu mai e. Și atunci, ca să nu iasă scandal, baremele s-au lărgit cât gardul. Orice răspuns e pe jumătate acceptat. În 2015, dacă nu îmi scriai corect «mărci ale subiectivității», pierdeai două puncte. Acum orice e valabil.”

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Profesor: „Mă uit pe subiectul I din 2025 – niște întrebări de doi bani, de nivel de clasa a opta”

Anii 2024 și 2025 nu au adus modificări legislative majore în programa de Limba română, care a rămas cea aprobată încă din 2013, deși Legea „România Educată” (nr. 198/2023) fusese deja promulgată, urmând să aplice noile planuri-cadru începând cu Bacalaureatul din 2026.

Astfel, în 2025, subiectele au păstrat aceeași configurație: un text literar la primul subiect, însoțit de întrebări de analiză lexicală și de conținut (50 de puncte), un eseu argumentativ scurt de 150-180 de cuvinte la subiectul al doilea (20 de puncte), iar la subiectul al treilea o sarcină de analiză a unui fragment (10 puncte) și un eseu amplu pe o operă studiată (30 de puncte). 

Comparând subiectul I din 2025 cu ceea ce se cerea acum un deceniu, Claudiu Zamfirescu observă o scădere drastică a nivelului: „Mă uit pe subiectul I din 2025 – niște întrebări de doi bani, de nivel de clasa a opta. Pe vremea mea, la subiectul I aveai de analizat text din punct de vedere stilistic, de găsit figuri de sintaxă. Acum nivelul a scăzut. Iar la subiectul III, la eseul de 30 de puncte, baremul zice «se punctează și încercarea de a construi un discurs coerent». Adică te aplaudăm că ai încercat.”

Acesta a conchis prin a trage o linie clară între ceea ce a fost odată Bacalaureatul la Limba Română și ceea ce a devenit. 

„Uite ce vreau să spun: în 2015, Bacalaureatul la Română era un examen serios. Îți testa cultura, logica, talentul de a scrie. În 2025, e o formalitate. Se vede clar că Ministerul vrea promovabilitate mare, nu oameni care știu cu adevărat carte. 

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Noi, profesorii, simțim asta la ore, pentru că elevii nu mai au motivație să învețe temeinic. Ei știu că oricum iau 7-8. Și asta nu e vina lor. E vina unui sistem care a transformat Bacalaureatul într-un fel de permis auto: îl iei aproape oricum, dar nu înseamnă că știi să conduci”, a declarat Claudiu Zamfirescu.