România a fost șocată de știrea zilei din data de 19 martie, atunci când, și cu ajutorul imaginilor transmise care dovedesc violența comportamentului „minorităților sexuale” și al anarhiștilor s-a expus ura totală, violența „minorităților sexuale”.Dar,totul s-a estompat…

Biserica în stil maramureșean din cartierul Titan din Capitală a fost vandalizată în noaptea de 18 spre 19 martie 2021 cu grafitti.Departe de a fi un subiect tabu pentru ceea ce încă mai reprezintă opinia publică și mass media, aceste acte par a deveni „la ordinea zilei”,cu etichetarea de a fi…” obișnuite”. Populația trebuie chiar să îndure fără să riposteze la cumulul de agresiuni verbale și fapte anti-sociale îndreptate împotriva creștinilor ortodocși din partea acestei”minorități sexuale”.De altfel, cu o mass media extrem de puțin ancorată în realitate și care nu a alocat spațiu suficient punctelor de vedere a celor ce reprezintă o majoritate și care îi disprețuiește fățiș pe creștinii ortodocși, este greu de anticipat ce fel de turnură vor lua pe viitor acest gen reprobabil de evenimente.

Violența minorităților sexuale

Violența „minorităților sexuale” nu este un fenomen chiar nou. Mișcarea pentru drepturile „minorităților sexuale” a început prin violență. Toată lumea cunoște foarte bine istoria incidentului de la Stonewall din New York care e creditat cu declanșarea mișcării pentru drepturile persoanelor LGBT. Extremiștii violenți LGBT au învățat de la extremiștii LGBT care își exprimă agresivitatea prin cuvinte, limbaj și prin profanări de locașuri de cult ce implică și violența faptelor, rămase neelucidate și nepedepsite până în acest moment. Se poate afirma că, din nefericire, încă mai există în România acest fenomen cu care se confruntă din ce în ce mai des comunitatea majoritară creștin-ortodoxă cu actele de violență de acest gen.

De-a lungul anilor grupurile LGBT din România au dat în judecată, cât și la CNCD, persoane de bună credință care se opuneau agendei LGBT. Aceștia i-au acuzat pe creștini de homofobie ori au invocat argumente precum cele de  incitare la ură și violență. De nenumărate ori au câștigat, iar amenzile nu au fost deloc neglijabile.

De asemenea, nu se cunoaște în România un incident în care creștinii să fi agresat ori vandalizat clădirea ori biroul unui grup LGBT. Numai că, pe data de 19 martie s-a produs tocmai inversul. De aceea, din această clipă nu voi mai  putea să trec cu vederea și să tac, deoarece mișcarea „minorităților sexuale” se implică și în acțiuni violente care trebuie cunoscute.

Singurul „lucru pozitiv”

Punctul de vedere al Bisericii Ortodoxe Române

„Toleranța clamată isteric de nucleele ideologice ale LGBT, mai recent BLM sau ANTIFA, lovește din nou. Și face ceea ce știe ea mai bine: vandalizează, murdărește, expectorează mesaje grotești și, în accese de supremă inteligență, își scrie numele pe toate gardurile. Inclusiv pe zidurile bisericilor. Recent, pe pereții frumoasei biserici ortodoxe din lemn situată în Parcul bucureștean IOR.
Doar un exemplu strident dintr-un lung șir de acte violente dictate și întreținute de o hidoasă ideologie (neomarxistă) eminamente anticreștină, aplaudată pe alocuri inclusiv mediatic, care infestează progresiv și progresist mediul universitar și social occidental, dar care, în virtutea mimetismului deja consacrat la noi, își găsește, iată, adepți și în România. Din fericire nu în România profundă, a majorității oamenilor normali și de bun-simț, ci în aceea, insulară, a unor personaje ce nu sunt obișnuite să țină în mână o carte, ci doar un spray cu vopsea de graffiti. Salvarea lor, ca și a noastră a tuturor, o reprezintă constant educația în spiritul valorilor firescului, ale culturii autentice și, desigur, fertila credință în Dumnezeu.Vasile Bănescu”

Pervertirea societății pe deplin secularizate

Asistăm la globalizarea violenței minorităților sexuale, a feministelor și a altor curente extremiste împotriva bisericilor și a persoanelor tradiționale. Inscripțiile de pe pereții bisericii din București dovedesc acest lucru. Ele sunt identice cu cele din alte țări: Be Gay, Do Crime, BLM .

Fără a nominaliza sau a arăta, se cuvenea ca domnul președinte Klaus Werner Iohannis să prezinte cumva un raport națiunii deoarece anumite instituții publice ale statului român poartă chiar culpabilitate pentru acest incident.

Intrând pe acest „teren minat”, se pare că domnia sa ar fi facilitat și încurajat dezvoltarea unui extremism LGBT autohton.Din moment ce încurajează impunerea educației sexuală, a îndoctrinării în ideologia de gen, și chiar are acea  fervoare de a-i demoniza pe creștini spunându-le în trecut „fanatici” deoarece se opun acestor extremiști, prin retorica și gândirea uzitată a lăsat această „manifestare” violentă a celor cu o altă orientare sexuală.

Nimeni nu poate susține,oricât ar fi bună credință că dânsul, dând apă la moară, nu ar fi responsabil pentru radicalizarea în creștere a comunității minorităților sexuale din România.

Radicalizarea în creștere a minoritatilor sexuale

Peisajul social mă pune pe gânduri.Am început să am serioase dubii cu privire la generația care a început revoluția sexuală, acum 60 de ani și care ar fi putut să-și imagineze transformarea atât de radicală, înspre rău, a generațiilor copiilor și nepoților acestora.

Dar,în pofida tuturor aceștia au realizat-o într-o manieră insidioasă fără să le pese sau să se gândească la consecințe, insistând și clamând public să aibă drepturi și să se „descătușeze” de rânduielile generațiilor înțelepte de dinaintea lor. Evenimentul din București confirmă din plin acest lucru.

Peste tot în lumea „emancipată”, unde revoluția sexuală fie că a fost instituționalizată, fie că e in stadii mai incipiente de instituționalizare, copiii și nepoții revoluționarilor sexuali de acum mai bine de șaizeci de ani au devenit agresivi, violenți pe alocuri și… nimeni nu mai poate raționa cu ei.

Ațâțați de tribunalele imperfecte, de comunitatea profesorilor, de o parte semnificativă din mass media, de domnul președinte Klaus Werner Iohannis, instituțiile și organizațiile suprastatele și neguvernamentale-aceste odrasle ale revoluționarilor sexuali-se află într-o derivă mentală, valorică și spirituală fără precedent. Din nefericire, trag după ei într-o direcție total greșită în care nu cred că e bine că mergem ori să permitem societății să meargă…

Incidente internaționale

Spucuind di presa internațională, am găsit util să vă dau câteva exemple recente pentru a întări ceea ce afirm.

Pe data de 6 martie un pastor din Regina, Saskatchewan (Canada) a propovăduit împotriva fluidității de gen din perspectiva Bibliei. Două zile mai târziu, peste 840 de persoane aparținând diferitelor grupuri de „minorități sexuale” au dat în judecată pastorul și biserica lui. Puteți citi pe larg aici ,din moment ce petenții au pretins că acest lucru a incitat publicul la ură împotriva lor. Concluzia e fără niciun echivoc. Citirea și răspândirea mesajelor biblice în spațiul public constituie în mintea petenților „homofobie, transfobie” și „incitare la ură”. Părinții și bunicii acestor petenți au semănat vânt, iar generația noastră chiar a început să culeagă furtună.

Confuzia sexuală a fiilor și fiicelor revoluției sexuale s-a manifestat și în Australia, tot acum două săptămâni, unde Parlamentul a propus eliminarea cuvintelor cu conotații de gen (masculin, feminin, bărbat, femeie etc.) din legile federale ale Australiei.

Este inadmisibil și incredibil unde anume s-a ajuns. Dacă în Canada,Sfânta Biblie trebuie abrogată, în Australia limba și vocabularul trebuie revizuite pentru eliminarea unor cuvinte fundamentale pe care „minoritățile sexuale” le consideră… „ofensatoare.”

Tribunalele civile dau în continuu apă la moară celor care suferă de confuzie sexuală. Canada e, din nou, din păcate, cap de listă.

Un alt caz tulburător e acela al unui tată care tocmai a fost întemnițat. Fata lui de 14 ani îi ceruse să i se adreseze ca „băiat / fiu” („he / his” în loc de „she / her”), nu „fiică / fată”. Minora căzuse victimă a îndoctrinării sexuale online și cerea tatălui ei să îi confirme starea de confuzie. Numai că, tatăl a refuzat. Fata a obținut ordin judecătoresc care impunea tatălui ei obligația să i se adreseze ca „fiu”, nu „fiică”.

Tatăl a refuzat să se conformeze ordinului judecătoresc, iar judecătorul a emis ordin de detenție.

Concluzie tristă

Creștinii din restul lumii suferă în timp ce mulți încă stau la adăpost în România. Poate că aceștia își imagineaza că România nu va deveni Canada ori Marea Britanie, ori Australia. Ar fi bine să fie așa. Dar, din moment ce există acest curent puternic minoritar, va fi așa doar dacă vom avea atitudinea și vounța necesare de a ne trezi la realitate și de a ne scutura din totala nepăsare și „dulcea” somnolență care ne îngreunează ochii fizici și spirituali. La fel ca în restul Occidentului, ofensiva împotriva creștinilor poate veni tot pe neașteptate, fără niciun pre-aviz.

Prin tribunale, prin CEDO, dar și prin Parlamentul European sau ONU, factorii politici și decizionali,ONG-urile creștine și  mass media liberă trebuie să facă o departajare clară a ceea ce înseamnă respectarea voinței majorității și nu încurajarea minorităților de orice fel. Vandalizarea bisericii din București este un indiciu că vremurile dificile din Canada se apropie și de țara noastră,încă blagoslovită de Bunul și Adevăratul Dumnezeu.

Sursa foto:https://google.com

Acest material a fost conceput și sintetizat de către Daniel Mihai,redactor-șef al platformei media independente Criteriul Național