Sănătatea ginecologică poate ridica uneori întrebări, mai ales când medicii recomandă investigații cu denumiri asemănătoare. Termeni precum ecografie pelvină, vaginală sau transvaginală pot crea confuzie, mai ales dacă nu ai mai trecut prin astfel de proceduri. În acest articol, vei descoperi ce implică fiecare tip de ecografie, când se recomandă și la ce să te aștepți de la fiecare procedură. Informațiile te ajută să discuți informat cu medicul, să treci mai relaxată prin investigație și să înțelegi care analiză corespunde nevoilor tale. 

Definiții: ecografie pelvină, transvaginală și vaginală

Ecografia pelvină folosește ultrasunete pentru a vizualiza organele din pelvisul feminin: uter, ovare, trompe uterine și vezica urinară [1]. Se pot folosi două metode de efectuare:

• Ecografie pelvină transabdominală
  Sonda se poziționează pe abdomen, iar medicul folosește un gel pentru contact mai bun cu pielea. Prin această metodă, medicul observă organele pelvine în ansamblu [1].
• Ecografie transvaginală (numită adesea și ecografie vaginală)
  Aceasta implică introducerea unei sonde subțiri, acoperite cu gel, în vagin. Metoda oferă detalii mai clare din interiorul pelvisului, fiind utilă pentru investigarea cu precizie a uterului și ovarelor  [1].

Termenii ecografie vaginală și ecografie transvaginală descriu aceeași procedură. Diferența constă doar în denumire.

Comparație între ecografie pelvină, abdominală și transvaginală

Fiecare variantă de ecografie răspunde unor nevoi diferite și aduce avantaje sau limite specifice. Pentru o comparație rapidă, te poți ghida după următorul tabel: 

Ecografia transvaginală devine utilă atunci când medicul vrea să descopere leziuni mici, chisturi, polipi sau modificări la nivelul endometrului. În schimb, medicii preferă metoda transabdominală pentru monitorizarea sarcinii după primul trimestru, când uterul a crescut și imaginile devin ușor accesibile prin peretele abdominal.

Indicații pentru fiecare tip de ecografie

Fiecare tip de ecografie se recomandă în situații medicale clare. Lista de mai jos te ajută să înțelegi când poți primi recomandarea pentru fiecare investigație:

• Ecografie pelvină transabdominală
  Medicul o propune pentru o privire generală asupra pelvisului, identificarea chisturilor mari, fibroamelor voluminoase sau pentru monitorizarea sarcinii după primul trimestru [2].
• Ecografie transvaginală (vaginală)
  Se indică la depistarea precoce a sarcinii, interpretarea unor dureri pelvine sau sângerări anormale, monitorizarea steriletului, analiza infertilității sau depistarea unor modificări mici în uter și ovare [2].

Pregătire înainte de investigație

Pregătirea corectă influențează calitatea rezultatelor. Iată cum te poți pregăti pentru fiecare tip:

Pentru ecografia transabdominală:

1. Hidratează-te înainte. În general, medicii recomandă să bei circa 900 ml de apă cu o oră înainte de investigație [2].
2. Nu goli vezica înainte de procedură.
3. Poartă haine ușor de ridicat sau de dat jos în zona abdominală.

Pentru ecografia transvaginală:

1. Vino cu vezica goală [2].
2. Îndepărtează tamponul, dacă este cazul.
3. Nu este impusă vreo restricție alimentară înainte de examinare.

Orice nelămurire despre pregătire se clarifică ușor cu un telefon la cabinet sau prin mesaj adresat medicului.

Cum decurge investigația?

Pentru ecografia transvaginală:

• Vei sta întinsă pe spate, cu genunchii îndoiți.
• Medicul acoperă sonda cu un prezervativ medical și gel, apoi o introduce cu blândețe în vagin [3].
• Investigația durează aproximativ 10 minute.
• Poți resimți un ușor disconfort, dar nu ar trebui să experimentezi durere.

Pentru ecografia transabdominală:

• Te așezi pe masa de examinare și descoperi abdomenul.
• Medicul aplică gel pe piele și mișcă sonda în zona pelvină.
• Durata este, de obicei, între 15 și 30 de minute și nu implică durere [2].

Siguranță, efecte secundare și limitări

Ecografiile pelvine reprezintă metode sigure, fără expunere la radiații. Medicul poate repeta aceste investigații ori de câte ori este nevoie, inclusiv în sarcină sau în contextul monitorizării afecțiunilor ginecologice. Singurele efecte adverse posibile includ:

• Disconfort trecător
• Scurgeri minore de gel după procedură

Există situații particulare când ecografia transvaginală nu se recomandă, de exemplu, la fetițe, femei virgine sau în unele cazuri de infecții vaginale severe. Discută întotdeauna opțiunile cu medicul tău, iar acesta va alege procedura potrivită pentru tine.

Interpretarea rezultatelor și pașii următori

Imediat după investigație, medicul analizează imaginile și explică rezultatele. Poate observa chisturi, fibroame, modificări endometriale sau semne de sarcină. În funcție de aceste date, medicul stabilește dacă ai nevoie de monitorizare suplimentară sau alte investigații.

Evită să interpretezi singură rezultatele ecografiei. Nu începe tratamente fără recomandare medicală. Pentru orice semne neobișnuite sau simptome, îndrumarea specialistului ginecolog rămâne cea mai recomandată soluție.

Disclaimer: Acest articol are un scop informativ și nu înlocuiește vizita la medic. Pentru decizii personalizate, stabilește investigațiile împreună cu specialistul. Apelează la controale medicale regulate, pune întrebări și participă activ la grijă pentru sănătatea ta ginecologică. 

Bibliografie:

1. John Hopkins Medicine. “Pelvic Ultrasound.” Www.hopkinsmedicine.org, 2023, www.hopkinsmedicine.org/health/treatment-tests-and-therapies/pelvic-ultrasound (accesat la 10.11.2025);
2. WebMD. “What Is a Pelvic Ultrasound?” WebMD, WebMD, 29 Mar. 2017, www.webmd.com/women/what-is-a-pelvic-ultrasound (accesat la 10.11.2025);
3. “Pelvic Ultrasound: What Is It, Conditions & How It Is Done.” Cleveland Clinic, my.clevelandclinic.org/health/diagnostics/4997-pelvic-ultrasound (accesat la 10.11.2025).

Dacă vrei să te bucuri de o piele sănătoasă, este important să adopți obiceiuri zilnice care să îi ofere protecție și îngrijire în mod constant. În cele ce urmează, îți vom prezenta cinci măsuri care te ajută să obții o piele frumoasă, curată și strălucitoare, în fiecare zi. Acestea sunt ușor de integrat în rutina ta zilnică și vor conferi un plus de hidratare și vitalitate pielii!

1. Curățarea tenului dimineața și seara

Un prim pas important pentru o piele sănătoasă este curățarea zilnică. Fie că ai pielea uscată, grasă sau mixtă, aceasta are nevoie de un ritual de curățare corespunzător pentru a se menține curată și proaspătă. Dimineața, curățarea îndepărtează impuritățile acumulate pe parcursul nopții, iar seara, această etapă permite îndepărtarea machiajului și a excesului de sebum [1]. Dacă vrei să folosești produse de calitate, încearcă seturi Rituals de la Travel FREE, care îți oferă o gamă completă de formule de curățare și îngrijire!

2. Hidratarea zilnică

Un alt obicei zilnic extrem de important este hidratarea corespunzătoare. Pielea are nevoie de apă pentru a se menține elastică și radiantă. Folosește o cremă hidratantă potrivită pentru tipul tău de piele și aplic-o dimineața și seara, după curățare. Astfel te vei bucura de un ten neted și catifelat și, în același timp, vei preveni apariția semnelor de îmbătrânire prematură. Dacă ai pielea mai uscată, poți opta pentru o cremă mai bogată, iar dacă ai tenul mai gras, alege o formulă mai ușoară, care să nu o încarce. Aplică produsul cu mișcări circulare pentru a stimula circulația sângelui [2].

3. Protecția solară

Protecția solară este un obicei zilnic pe care nu trebuie să-l neglijezi nici măcar în zilele mai puțin însorite. Razele UV pot provoca daune la nivelul pielii chiar și pe timpul iernii, iar expunerea la soare poate cauza îmbătrânirea prematură a tenului și apariția petelor pigmentare. Așadar, aplică zilnic o loțiune cu factor de protecție solară de 30 sau 50, în funcție de nevoile tale. Acest pas nu trebuie să lipsească nici măcar atunci când petreci foarte puțin timp în exterior. Protecția solară previne apariția ridurilor și a petelor, iar astfel contribuie la menținerea unui ten tânăr și sănătos. Asigură-te că aplici un strat uniform pe toată fața și pe zonele expuse ale corpului și nu uita să-l reaplici pe parcursul zilei, mai ales dacă transpiri sau petreci mult timp în aer liber [1][2].

4. O alimentație echilibrată

Aspectul pielii este influențat de ceea ce consumi, așa că o alimentație echilibrată este un obicei zilnic de care nu trebuie să uiți. Include în dietă alimente bogate în antioxidanți, cum ar fi fructele de pădure, legumele verzi și nucile. Acestea ajută la combaterea radicalilor liberi și protejează pielea de stresul oxidativ. De asemenea, nu uita de hidratarea din interior: consumă suficiente lichide, mai ales apă, pentru a menține pielea hidratată. Evită alimentele procesate și bogate în zaharuri, care pot contribui la deshidratarea pielii și pot duce la apariția acneei. Un stil de viață sănătos și o alimentație corectă, te vor ajuta să te bucuri de o piele curată și strălucitoare [1].

5. Un somn de calitate

Somnul joacă un rol esențial în menținerea sănătății pielii. În timpul nopții, pielea se regenerează, așa că este important să dormi suficient pentru a-i oferi timp să își refacă structura. De obicei, 7-8 ore de somn sunt suficiente pentru a sprijini procesele naturale de regenerare ale pielii. Un somn de calitate ajută la reducerea inflamației, previne apariția ridurilor și contribuie la un ten mai luminos. Pentru un somn odihnitor, încearcă să ai o rutină de seară calmantă: evită ecranele, creează un ambient plăcut și relaxant și încearcă să mergi la culcare la aceleași ore în fiecare zi [3].

Așadar, cu câțiva pași simpli, dar eficienți, poți obține o piele sănătoasă și radiantă. De la curățarea corectă și hidratarea zilnică, la protecția solară și o alimentație echilibrată, fiecare dintre aceste obiceiuri contribuie la menținerea unui ten frumos și luminos [1][2][3]. Nu uita că pielea reflectă modul în care ai grijă de ea, așadar, investește în rutina ta de îngrijire și vei observa diferența! 

Surse de informare:

[1] „10 Skin Care Secrets for Healthier-Looking Skin.” Aad.org, 2016, www.aad.org/public/everyday-care/skin-care-secrets/routine/healthier-looking-skin. Accesat în data de 21 Iulie 2025.

[2] „5 Tips for Healthy, Glowing Skin.” Mayo Clinic, 2025, www.mayoclinic.org/healthy-lifestyle/adult-health/in-depth/skin-care/art-20048237. Accesat în data de 21 Iulie 2025.

[3] Aswell, Sarah. „6 Ways to Maximize Your Beauty Sleep for #WokeUpLikeThis Skin.” Healthline, Healthline Media, 25 Sept. 2018, www.healthline.com/health/beauty-skin-care/beauty-sleep. Accesat în data de 21 Iulie 2025.

Menopauza provoacă adesea multe întrebări și emoții, iar dacă te apropii de această perioadă, probabil vrei să afli ce schimbări să aștepți și cum să le gestionezi mai bine. Acest ghid te ajută să fii informată, să recunoști semnele din corpul și starea ta de spirit și să folosești instrumente practice pentru a trece mai ușor prin această etapă.

Ce este menopauza și când apare?

Menopauza reprezintă oprirea definitivă a menstruației, confirmată după 12 luni consecutive fără sângerare menstruală, în absența unor cauze medicale. Ea apare, de regulă, între 45 și 55 de ani. Înainte de această etapă, multe femei traversează perimenopauza, care începe adesea după vârsta de 40 de ani și aduce fluctuații hormonale. Experiențele variază, însă schimbările sunt normale.

Poți recunoaște începutul menopauzei după modificări menstruale, cum ar fi menstre neregulate sau absente. Multe persoane se întreabă dacă poți rămîne însarcinată la menopauză, iar răspunsul este unul complex.

Schimbările fizice care apar în timpul menopauzei

Corpul trece printr-o serie de adaptări, unele mai vizibile decât altele. Cele mai răspândite simptome fizice includ:

• bufeuri (senzație intensă și bruscă de căldură);
• transpirații nocturne care uneori afectează calitatea somnului;
• uscăciunea vaginală, cu senzație de disconfort la contact sexual;
• tendința de a lua în greutate, mai ales în zona abdomenului;
• scăderea dorinței sexuale;
• modificări ale ritmului de urinare.

Scăderea treptată a estrogenului și progesteronului explică aceste simptome. Hormonii susțin sănătatea pielii, a sistemului osos și cardiovascular.

Pentru a gestiona mai ușor simptomele, poți încerca următoarele:

1. Încearcă să te îmbraci în straturi, ca să răspunzi rapid bufeurilor.
2. Menține un nivel optim de hidratare.
3. Fă exerciții Kegel pentru tonusul mușchilor pelvieni.
4. Adoptă o dietă bogată în calciu și vitamina D, susținând sănătatea oaselor.

Dacă simptomele te deranjează sau persistă, nu amâna discuția cu medicul ginecolog sau endocrinolog.

Schimbări emoționale generate de menopauză și modalități de adaptare

Menopauza nu afectează doar corpul, ci influențează și starea psihică. Modificările nivelului de hormoni se pot asocia cu:

• iritabilitate sau emoții intense;
• anxietate inexplicabilă;
• scăderea tonusului emoțional;
• schimbări rapide de dispoziție.

Studiile arată că scăderile de estrogen pot influența activitatea serotoninei și dopaminei, neurotransmițători implicați în gestionarea emoțiilor. Anumite persoane se simt mai deprimante sau au perioade cu energie redusă. Dacă treci prin astfel de momente, acceptă-le ca parte a procesului și nu te judeca aspru. Sprijinul familiei, comunicarea sinceră cu prietene sau un specialist pot schimba semnificativ starea de spirit.

Vrei să afli și răspunsul la întrebarea cât durează menopauza? Poți consulta ghiduri dedicate, care explică toate etapele acestei tranziții.

Cum să gestionezi schimbările fizice și emoționale – ghid practic

Pentru a-ți oferi un plan clar, îți recomand să urmezi acești pași:

1. Prioritizează alimentația echilibrată

Include alimente bogate în calciu (lapte, iaurt), vitamina D (pește, ouă), magneziu (nuci, semințe), legume și fructe colorate. Un aport corect din acești nutrienți susține sănătatea oaselor, a mușchilor și ajută la reglarea stării emoționale.

2. Fă mișcare regulată

Propune-ți să faci cel puțin 150 de minute de activitate pe săptămână: plimbări rapide, înot, mers pe bicicletă sau gimnastică de întreținere. Exercițiile de forță, cum ar fi cele cu greutăți mici, susțin masa musculară și densitatea osoasă.

De exemplu, o oră de mers alert în parc, de trei ori pe săptămână, contribuie la reducerea stresului și îmbunătățirea stării generale.

3. Învață tehnici de relaxare

Folosește tehnici de respirație, meditație sau relaxare progresivă. Acestea reduc anxietatea, ajută somnul și îți îmbunătățesc concentrarea. Mulți specialiști recomandă 10 minute de respirație controlată în fiecare seară, pentru un somn mai odihnitor.

4. Menține legătura cu cei dragi și caută sprijin

Nu te izola. Planifică întâlniri cu prietenele, discută despre ceea ce simți cu familia sau apelează la grupuri de sprijin pentru femei aflate în menopauză. Împărtășirea experiențelor poate aduce claritate și confort.

5. Ține un jurnal emoțional

Notează-ți zilnic gândurile și stările emoționale. Acest exercițiu te ajută să identifici pattern-uri, să recunoști momentele în care te simți mai vulnerabilă și să le corelezi cu posibile cauze.

6. Consultă specialiști atunci când e nevoie

Dacă observi simptome intense, ca depresia persistentă, insomnia care te epuizează sau sângerări care te neliniștesc, mergi la medic sau la psiholog. O evaluare corectă te ajută să alegi strategii sigure. Ține cont că orice tratament sau supliment trebuie discutat cu medicul, pentru a evita contraindicațiile sau reacțiile adverse.

Evită promisiunile nerealiste sau produsele care promit rezultate rapide. Orice intervenție trebuie să se bazeze pe recomandări avizate și pe monitorizarea unor eventuale efecte secundare.

Articolul are scop informativ. Nu înlocuiește consultația medicală. Pentru orice întrebare sau nelămurire apare pe parcurs, cere sfatul unui medic sau al unui farmacist. Menopauza înseamnă o schimbare, dar poți naviga prin această perioadă cu înțelegere, sprijin și încredere.