Actualitate
Un român a plătit într-o lună la pensia privată cât 50 de salarii minime
Cele mai mari zece contribuții lunare, virate în luna iunie, aferente lunii aprilie, către fondurile de pensii administrate privat sunt de la peste 50.000 de lei la sume ce depășesc 100.000 de lei, conform datelor obținute de Gândul de la Casa Națională de Pensii Publice.
- Cea mai mare contribuție la Pilonul II, plătită în aprilie, depășește 122.000 de lei.
- Persoana care a plătit-o a obținut în acea lună venituri de peste 3,2 milioane de lei.
- Cea mai mare contribuție la pensia din Pilonul II este, practic, de peste 620 de ori mai mare decât contribuția medie a participanților la Pilonul II.
- Cel mai mare cont de pensie privată a ajuns la aproape 1,5 milioane de lei.
Pe primele trei locuri în clasamentul Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP) al celor mai mari contribuții către Pilonul II sunt sume de peste 100.000 de lei, bani virați doar într-o lună. Asta înseamnă că cei trei contribuabili au avut salarii brute sau venituri peste 2,6 milioane de lei într-o lună, din care au plătit asigurările sociale.
În fondul de pensie din Pilonul II ajunge lunar o sumă ce reprezintă 3,75% din venitul brut al contribuabilului, iar restul de 21,25% din cota CAS intră la pensia publică (Pilonul I). Cota pentru Pilonul II este încă sub nivelul stabilit inițial de legiuitor, în contextul reformei sistemului public de pensii din 2008.
Top 10 al sumelor virate la pensia privată obligatorie
Contribuabilul de pe primul loc a virat la Pilonul II de pensii 122.247 de lei, ceea ce înseamnă că a avut un venit brut în aprile de 3,25 milioane de lei. Pe locul doi este o contribuție de 103.158 de lei, iar pe locul trei, de 101.915 lei.
Potrivit reprezentanților CNPP, aceste prime trei sume din clasament reprezintă însă situații excepționale, nu sunt viramente lunare uzuale, respectiv este vorba de contribuabili care fie au încasat un bonus substanțial, fie au câștigat în instanță drepturi salariale retroactive plătite într-o tranșă.
Începând însă de la poziția patru din top, sumele reprezintă contribuții uzuale, în acord cu veniturile constant încasate, potrivit reprezentanților CNPP.
Astfel, contribuabilul care a virat spre Pilonul II peste 80.000 de lei a avut în aprilie un venit brut de peste 2,1 milioane de lei, pentru care a plătit asigurările sociale.
Sursa: CNPP
Contribuția medie: 197 de lei
Cea mai mare contribuție, de 122.200 de lei, este de peste 620 de ori mai mare decât contribuția medie a participanților la Pilonul II, conform celor mai recente date ale Autorității de Supraveghere Financiară (ASF).
Astfel, la finalul primului trimestru din 2021, contribuția medie a fost 197 lei/participant; cu 1% mai puțin comparativ cu cea înregistrată în luna martie 2020, cu cea mai mare medie, de de 274 lei/participant, în București, iar cea mai mică, de 166 lei/participant, în Bistrița-Năsăud, Vrancea și Harghita.
Conform datelor ASF, cel mai mare cont de pensie privată a ajuns, la finalul lunii martie 2021, la 1.403.760 lei.
Valoarea totală a activelor nete ale fondurilor de pensii administrate privat a fost de 80,19 miliarde lei la finalul primului trimestru al anului 2021, în creștere cu aproximativ 33% comparativ cu aceeași dată a anului 2020, potrivit datelor ASF. Comparativ cu trimestrul anterior, activele nete au crescut cu 7%.
Numărul participanților înregistrați în Pilonul II a fost de 7,68 milioane persoane, în creștere cu aproximativ 50.000 de persoane, față de 7,63 milioane persoane la finalul anului 2020.
Radu Crăciun (APAPR): Sumele acumulate depind în mod esențial de mărimea contribuțiilor
Conform prevederilor actuale, din cota CAS (contribuții de asigurări sociale) de 25% din veniturile salariale brute (sau cele pentru care se plătesc asigurări sociale), plătită de fiecare angajat, spre Pilonul I (pensia publică) este direcționat un procent de 21,25%, iar spre Pilonul II (pensia privată obligatorie) – 3,75%.
Conform Codului fiscal (Legea nr 227/2015), categorii de venituri supuse contribuțiilor de asigurări sociale sunt:
(1) Contribuabilii/Plătitorii de venit la sistemul public de pensii, prevăzuți la art. 136, datorează, după caz, contribuții de asigurări sociale pentru următoarele categorii de venituri:
- a) venituri din salarii sau asimilate salariilor, definite conform art. 76;
- b) venituri din activități independente, definite conform art. 67;
- c) indemnizații de șomaj;
- d) indemnizații de asigurări sociale de sănătate.
(2) Pentru veniturile prevăzute la alin. (1) se datorează contribuții de asigurări sociale și în cazul în care acestea sunt realizate de persoanele fizice aflate în situațiile prevăzute la art. 60 alin. (1) și (2).
La momentul începerii colectării, în luna mai 2008, cota de contribuție la fondul de pensii era de 2% din baza de calcul și inițial, era prevăzută o creștere a cotei de contribuție la Pilonul II cu 0,5 puncte procentuale pe an, adică o majorare a cotei la 6% în termen de 8 ani. Conducerea Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) declara, în prima parte a anului, ca nivelul contribuției să crescă, gradual, la 4,75%, până în 2024. Conform estimărilor asociației, dacă graficul creștere din forma inițială a Legii 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat ar fi fost respectat, românii ar fi avut în conturi sume cu o cincime mai mari față de cele existente în prezent.
Contactat de Gandul pentru un comentariu privind cuantumul contribuțiilor și creșterea cotei, Radu Crăciun, președintele APAPR s-a referit la strategiile de dezvoltare a sistemului.
„Dezvoltarea sistemului presupune în primul rând o creștere a valorilor contribuțiilor la Pilonul 2. În pofida rezultatelor investiționale excelente, sumele acumulate depind în mod esențial de mărimea contribuțiilor. În egală măsura, rolul de finanțare a economiei trebuie să fie potențat la maxim prin noi listări la bursă, în primul rând ale companiilor mari, de stat și private. În egală măsură, este necesară o revizurie a normei de investiții, astfel încât să crească flexibilitatea strategiilor de investire pe care administratorii le pot utiliza”, a declarat Radu Crăciun, pentru Gândul.
Cât înseamnă banii din Pilonul II în pensia finală. Adrian Codirlașu (CFA România)„Sistemul public de pensii este nesustenabil și ineficient”
Adrian Codirlașu, vicepreședinte al Asociației CFA România, a explicat, într-un răspuns pentru Gândul, cât reprezintă pensia privată din suma primită la pensionare, subliniind că Pilonul II de pensii reprezintă soluția care poate asigura sustenabilitatea sistemului de pensii pe termen lung.
Cât au strâns românii în conturile de la Pilonul II și cât înseamnă din pensie?
Adrian Codirlașu: Cum contribuția la Pilonul II de pensii private reprezintă 3,75% din venitul brut, și se aplică atât în cazul salariilor cât și în cazul altor venituri cărora li se aplică taxe de asigurări sociale, veniturile mari generează contribuții ridicate la sistemul de pensii Pilon II. De asemenea, în ultimele 12 luni salariile au înregistrat creșteri semnificative, datele la aprilie indicând o creștere a salariilor de peste 11%, și, în consecință, contribuțiile acumulate la Pilonul II s-au majorat.
Însă, datorită contribuțiilor mici (în prezent 3,75%) pensiile private primite vor reprezenta puțin comparativ cu ultimul salariu. Astfel, conform studiului CFA Romania „Viitorul sistemului de pensii în România”, Pilonul II va asigura în jur de 14% din ultimul salariu (la o contribuție de 3.75% din salariul brut).
Deci o persoană cu o contribuie lunară de 80.000 a avut un venit brut de peste 2,1 milioane de lei?
Adrian Codirlașu: Da, salariul brut ar fi de 2,133,333 de lei. Însă, să nu fie un „one off” (situație izolată). Îmi aduc aminte de o știre din ZF că cineva a câștigat pe bursă o sumă asemănătoare. Pentru acea suma se plătesc taxe de asigurări sociale, inclusiv cei 3,75% la Pilonul II. Și atunci s-au plătit doar într-o singură lună cei 80 000 de lei la Pilonul II.
Când estimați că se va mări cota contribuției către Pilonul II de pensii?
Adrian Codirlașu: Sistemul public de pensii (Pilonul I) este nesustenabil și ineficient. Ca să îl comparăm cu Pilonul II, conform aceluiași studiu al CFA România, pensia publică va reprezenta 27% din ultimul salariu, în condițiile unei contribuții de 21,25% din salariul brut și probabil va fi primită și mai târziu, în timp ce pensia privată va reprezenta 14% din ultimul salariu, la o contribuție de numai 3,75% din salariul brut.
Orice majorare a contribuției către Pilonul II va fi făcută prin reducerea procentului din venitul brut cotizat la pilonul public. În prezent 25% din salariul brut merge către sistemul de pensii: 21,25% către sistemul public (Pilonul I) și 3,75% către cel privat (Pilonul II). Cum sistemul public de pensii este în forma actuală nesustenabil și în deficit major de resurse, mi-e greu să cred că în orizontul previzibil va crește procentul alocat către Pilonul II. Deși Pilonul II de pensii reprezintă soluția care poate asigura sustenabilitatea sistemului de pensii pe termen lung.
Actualitate
Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii
Organizarea spațiului de lucru reprezintă unul dintre factorii determinanți ai productivității și siguranței în orice mediu profesional. De la ateliere industriale și fabrici, până la centre logistice și săli de sport corporative, ordinea și modul de depozitare a echipamentelor influențează direct eficiența angajaților și atmosfera generală de lucru. În acest context, vestiarele metalice s-au impus ca o soluție practică și durabilă pentru gestionarea uniformelor, echipamentelor personale și uneltelor de lucru.
Vestiarele metalice nu doar că oferă spațiu de depozitare, dar contribuie la reducerea dezordinii, la creșterea productivității și la crearea unui mediu de lucru mai sigur și mai curat. Articolul de față analizează impactul lor asupra organizării muncii și modul în care acestea transformă spațiile profesionale.
Reducerea dezordinii și a distragerilor
Unul dintre cele mai evidente efecte ale vestiarelor metalice este capacitatea lor de a reduce dezordinea. În lipsa unui sistem de depozitare bine structurat, uniformele, echipamentele și obiectele personale ajung să fie lăsate pe scaune, bănci sau pe jos, creând un spațiu aglomerat și neplăcut vizual. Această dezordine nu doar că afectează aspectul general al încăperii, dar generează și distrageri care pot reduce concentrarea angajaților.
Vestiarele metalice permit fiecărui angajat să aibă propriul spațiu clar delimitat, în care își poate depozita hainele de lucru, încălțămintea sau accesoriile personale. Sertarele și rafturile integrate facilitează separarea obiectelor pe categorii, iar ușile închise împiedică răspândirea vizuală a echipamentelor. În practică, acest lucru reduce timpul petrecut în căutarea obiectelor și minimizează distragerile, permițând angajaților să se concentreze pe sarcinile esențiale.
De asemenea, ordinea vizuală creată de vestiarele metalice are un impact psihologic pozitiv. Spațiile bine organizate induc o senzație de control și profesionalism, ceea ce poate încuraja angajații să mențină disciplina și să adopte comportamente mai eficiente în desfășurarea activităților lor.
Creșterea productivității angajaților
Productivitatea angajaților este strâns legată de eficiența modului în care aceștia accesează și depozitează echipamentele necesare muncii lor. Fiecare minut pierdut în căutarea uniformei sau a uneltei potrivite reprezintă timp în care activitatea productivă este suspendată. Vestiarele metalice contribuie semnificativ la reducerea acestei pierderi de timp, oferind un sistem de organizare clar și rapid.
Sertarele etichetate și spațiile dedicate pentru fiecare tip de echipament permit angajaților să găsească totul imediat. Aceasta reduce frustrările și crește satisfacția profesională, iar studiile au demonstrat că un mediu de lucru organizat stimulează implicarea și eficiența personalului.
În plus, angajații sunt mai motivați să respecte procedurile de depozitare și igienă atunci când spațiul le oferă soluții practice. Vestiarele metalice facilitează acest comportament, contribuind la crearea unui flux de lucru coerent și la reducerea timpilor morți în activitățile zilnice.
Un spațiu de lucru mai curat și sigur
Siguranța și igiena sunt două componente fundamentale ale unui mediu profesional eficient. Dezordinea și echipamentele lăsate la întâmplare pot genera accidente, precum alunecări, împiedicări sau căderi de obiecte. Vestiarele metalice ajută la prevenirea acestor riscuri, deoarece permit depozitarea uniformelor, încălțămintei și echipamentului voluminos într-un mod ordonat și securizat.
Mai mult, metalul este un material ușor de curățat și rezistent la uzură. Suprafețele vestiarelor pot fi dezinfectate rapid, iar structura solidă previne deteriorările cauzate de utilizarea zilnică intensă. Prin urmare, un spațiu echipat cu vestiare metalice rămâne curat și igienic, reducând riscul contaminării sau al accidentelor de muncă.
Vestiarele metalice contribuie, de asemenea, la protecția obiectelor personale ale angajaților. Sistemele de încuietori robuste previn furtul sau accesul neautorizat, creând un mediu sigur în care personalul se poate concentra pe activitatea lor fără grija bunurilor personale.
Concluzie
Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii este evident și multidimensional. Ele reduc dezordinea și distragerile, permit creșterea productivității prin acces rapid la echipamente și contribuie la menținerea unui spațiu de lucru curat și sigur. Prin combinarea durabilității, funcționalității și securității, aceste vestiare devin un element esențial al oricărui mediu profesional, fie el industrial, sportiv sau logistic.
Investiția într-un vestiar metalic nu este doar o alegere practică, ci și strategică. Ea sprijină disciplina organizațională, eficiența personalului și crearea unei atmosfere profesionale, contribuind semnificativ la succesul și siguranța activităților desfășurate.
Actualitate
Reabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect
În ultimii ani, programele de reabilitare termică au devenit o prioritate atât pentru clădirile rezidențiale, cât și pentru instituții publice sau spații comerciale. Creșterea costurilor la energie, dorința de confort sporit și preocupările legate de eficiența energetică fac ca investițiile în termoizolație să fie mai importante ca oricând. Deși cei mai mulți asociază reabilitarea termică în primul rând cu polistirenul de pe fațadă, în realitate tâmplăria PVC joacă un rol central în performanța energetică a unei clădiri.
Ferestrele sunt punctele cele mai vulnerabile ale anvelopei: prin ele se pierd cantități mari de căldură, se creează punți termice, apare condensul, iar confortul interior se schimbă semnificativ în funcție de calitatea lor. Totodată, ferestrele sunt primele care intră în contact direct cu radiația solară, cu diferențele mari de temperatură și cu factorii de mediu, ceea ce le face esențiale în orice proiect de reabilitare.
Un proces de modernizare energetică eficient nu înseamnă doar izolarea pereților, ci îmbinarea corectă a tuturor elementelor – iar fereastra din PVC este una dintre primele decizii care trebuie luate.
Coordonarea montajului cu anveloparea clădirii (termosistemul)
Una dintre cele mai frecvente greșeli în proiectele de reabilitare este lipsa coordonării dintre echipa care montează ferestrele și echipa responsabilă de termosistemul clădirii. De multe ori, tâmplăria se schimbă înainte sau după anvelopare fără a se ține cont de poziția corectă în stratul termoizolant.
Ideal, fereastra trebuie inclusă în planul de izolare al pereților, nu lăsată „în spate” față de termosistem. Astfel se obține:
- Reducerea pierderilor de căldură prin perimetru;
- Eliminarea diferențelor de temperatură în jurul ferestrei;
- Creșterea confortului interior;
- Prevenirea condensului pe margini.
Pentru clădirile reabilitate corect, fereastra se montează în zona termoizolației, nu în zidul rece. Această poziționare poate necesita console speciale sau spumă cu dilatare controlată, dar rezultatul este una dintre cele mai eficiente măsuri de creștere a eficienței energetice.
Evitarea punților termice la îmbinarea cu zidul
O altă problemă des întâlnită în reabilitare o reprezintă punțile termice din jurul ferestrei. Acestea apar atunci când zona de contact între profilul PVC și zidărie nu este corect izolată sau este izolată doar cu spumă poliuretanică, fără etanșare suplimentară. Spuma este necesară, dar nu este suficientă pentru a asigura etanșare la aer și vapori.
Pentru o tâmplărie performantă, îmbinarea trebuie realizată cu:
- Benzi de etanșare hidro și termoizolante (interior și exterior);
- Spumă poliuretanică cu celulă închisă, adaptată pentru eficiență energetică;
- Profile de colț și glafuri corect montate, care să evite pierderile locale de căldură.
Dacă acest detaliu este ignorat, pe lângă pierderile de energie, pot apărea probleme suplimentare: condens, mucegai, miros de umezeală sau deformarea finisajelor în jurul ferestrei. Investiția într-o fereastră performantă poate fi inutilă dacă montajul nu este tratat ca parte a termoizolației clădirii.
Măsurarea performanței înainte și după schimbare
O reabilitare corectă are la bază nu doar intuiție sau recomandări, ci date măsurabile. Tâmplăria PVC performantă nu ar trebui aleasă doar după preț, ci după specificații și rezultate testabile. Pentru clădirile mari sau pentru proiectele cu finanțare publică, măsurătorile sunt obligatorii, dar ele ar trebui utilizate și la nivel rezidențial.
Evaluarea performanței se poate face prin:
- Termografie, care evidențiază pierderile de căldură înainte și după montaj;
- Testul blower-door, care indică etanșeitatea clădirii;
- Analiza coeficienților ferestrelor: Uf (profil), Ug (geam), Uw (fereastră completă).
După montaj, aceste măsurători nu sunt doar confirmări tehnice, ci pot demonstra eficiența lucrărilor și pot oferi garanția unei investiții corecte. De exemplu, o fereastră PVC cu geam triplu poate reduce pierderile de energie chiar cu 40–60% în comparație cu tâmplăria veche din lemn sau aluminiu neizolat.
Concluzie
Reabilitarea termică a unei clădiri nu înseamnă doar lipirea unui strat de polistiren pe fațadă. Fereastra joacă un rol central în performanța energetică, confortul interior și durabilitatea lucrării. Tâmplăria PVC, datorită eficienței termoizolante, etanșeității crescute și raportului excelent calitate–cost, este una dintre cele mai inteligente investiții dintr-un astfel de proiect.
Totuși, performanța ei depinde în mod direct de modul în care este integrată în anvelopa clădirii. Montajul corect, eliminarea punților termice și verificarea rezultatelor prin măsurători sunt elemente care transformă o simplă lucrare într-o reabilitare energetică reală. În final, succesul proiectului nu stă doar în materiale, ci în modul în care acestea lucrează împreună, creând o clădire eficientă, confortabilă și pregătită pentru viitor.
Actualitate
Adâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea
Glafurile interioare din PVC reprezintă unul dintre acele elemente aparent mărunte, dar extrem de importante pentru aspectul final al unei ferestre. Ele completează vizual tâmplăria, ascund marginile zidului și creează un spațiu util în apropierea geamului. Deși adesea lăsat la urmă în procesul de amenajare, glaful interior are un rol atât estetic, cât și funcțional, iar una dintre caracteristicile sale esențiale este adâncimea.
Adâncimea unui glaf nu se rezumă doar la cât „iese” în afara peretelui, ci influențează felul în care circulă aerul cald de la calorifer, modul în care lumina pătrunde în încăpere, dar și posibilitățile de decorare a ferestrei. Un glaf prea scurt poate arăta neproporționat, iar unul prea adânc poate crea probleme de circulație a aerului și poate favoriza apariția condensului pe geam. De aceea, este esențial ca alegerea adâncimii glafului să fie adaptată atât ferestrei, cât și spațiului în care este instalat.
Regula de bază – Cât ar trebui să iasă glaful în afara peretelui?
O regulă simplă, dar importantă, spune că glaful ar trebui să depășească peretele cu aproximativ 3–5 cm, în funcție de grosimea zidului și de designul interior. Această depășire permite o protecție eficientă a tencuielii și creează o linie vizuală armonioasă în jurul ferestrei. Totuși, există situații în care se optează pentru glafuri semnificativ mai adânci, fie din rațiuni estetice, fie pentru a obține un spațiu suplimentar utilizabil.
Un glaf prea scurt poate părea „tăiat”, lăsând impresia unei finisări incomplete, în timp ce unul exagerat de lung poate deveni incomod în utilizare sau poate obtura curgerea eficientă a aerului cald din calorifer spre fereastră. Așadar, adâncimea trebuie aleasă echilibrat și evaluată în raport cu amplasarea radiatorului, distanța față de geam și stilul camerei. Pentru ferestre montate pe pereți groși sau în clădiri cu un design mai masiv, glafurile mai adânci pot oferi un aspect elegant, cu linii puternice. În schimb, în spațiile moderne, minimaliste, se poate prefera un glaf mai discret, aproape la nivelul peretelui, pentru a păstra simplitatea vizuală.
Spațiul pentru decorațiuni, plante și obiecte utile
Unul dintre cele mai apreciate avantaje ale unui glaf adânc este posibilitatea de a-l folosi ca spațiu funcțional sau decorativ. Locul din dreptul ferestrei este ideal pentru plante, fiind zona cu cea mai multă lumină naturală. Pe lângă plante, glafurile pot găzdui obiecte decorative, lumânări, fotografii sau chiar elemente utile precum telecomenzi, difuzoare de aromă ori cărți.
Alegerea adâncimii influențează direct acest potențial. Un glaf îngust limitează posibilitățile, împingând proprietarul să renunțe la decorare, în timp ce unul suficient de adânc poate deveni un mic spațiu „activ”, integrat vieții zilnice. Totuși, utilizarea decorativă trebuie făcută responsabil. Un glaf excesiv încărcat poate bloca circulația aerului cald, favorizând răcirea geamului și apariția condensului în sezonul rece. Este important să fie păstrată o zonă liberă sau aerisită pentru ca aerul cald să urce corespunzător spre fereastră.
Evitarea supraîncălzirii glafului de căldura de la calorifer
Un aspect mai puțin discutat, dar extrem de important, este interacțiunea dintre glaf și radiator. În majoritatea camerelor, caloriferul se află sub geam, iar aerul cald urcă în mod natural în sus. Dacă glafurile sunt prea adânci, ele pot acționa ca o barieră, împiedicând aerul să ajungă la sticla ferestrei. Rezultatul? Fereastra se răcește excesiv, ceea ce crește riscul de condens și chiar mucegai. Pe lângă această problemă, glafurile din PVC sunt sensibile la temperaturi extreme. Deși rezistente, ele pot suferi în timp dacă sunt supuse constant la supraîncălzire directă, mai ales dacă suprafața este acoperită cu vopsele, folii sau decoruri care absorb căldura.
Pentru a evita aceste inconveniențe, se recomandă:
- Păstrarea unei grosimi echilibrate a glafului în funcție de puterea caloriferului;
- Evitarea acoperirii complete cu obiecte care blochează aerul;
- Montarea unor grile de ventilație în cazul glafurilor foarte late.
Aceste soluții simple permit radiatorului să funcționeze optim, menținând geamul cald, reducând riscul de condens și protejând în același timp materialul PVC.
Concluzie
Deși pare doar un element decorativ, adâncimea glafului PVC de interior are un impact real asupra confortului, esteticii și chiar eficienței energetice a locuinței. Alegerea unui glaf dimensionat corect contribuie la un aspect armonios al ferestrelor, oferă un spațiu util pentru decorațiuni sau plante și, foarte important, promovează circulația optimă a aerului cald.
În final, un glaf bine ales nu este doar frumos, ci funcțional. Iar în amenajarea locuinței, cele mai reușite rezultate apar atunci când estetica merge mână în mână cu utilitatea. Un detaliu aparent minor devine astfel un element care schimbă cu adevărat felul în care ne bucurăm de spațiul de lângă fereastră.
-
Actualitateacum 2 zileReabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect
-
Actualitateacum 2 zileAdâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea
-
Actualitateacum 2 zileImpactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii
-
Lifeacum 2 zileAvantajele utilizării aparatelor de încălzit moderne pentru familiile cu copii
-
Comunicateacum o ziComunicat de presă lansare procedura de achizitie competitiva COSIM SRL
-
Lifeacum 2 zilePerformanță sub presiune: de ce industria se bazează pe țevi din oțel fără sudură pentru fluide critice?
-
Comunicateacum 2 zileParadoxul 2026: anul în care banii ținuți cash pierd sigur, iar imobiliarele și refinanțarea devin decizii de protecție a capitalului
-
Comunicateacum 2 zileJTI România, Top Employer pentru al 13-lea an consecutiv




