10.3 C
Bucuresti
duminică, august 1, 2021
Acasă Actualitate Raportul „România Educată” a fost dat publicității de către Administrația Prezidențială

Raportul „România Educată” a fost dat publicității de către Administrația Prezidențială

0
239

După cinci ani de discuţii, proiectul intitulat „România Educată” a fost aprobat în cele din urmă în mod oficial de către Guvernul României, printr-un memorandum. Realizarea tuturor acestor reforme pe care le promite proiectul este aşteptată cu viu interes, dar şi cu o doză de scepticism.

Scurt istoric

Preşedintele Klaus Iohannis a avut încă din cadrul săptămânii trecute numeroase consultări cu liderii coaliţiei de guvernare, apoi cu conducerea Parlamentului şi cu membri ai Comisiilor de Învăţământ din cele două camere, iar în a treia zi, cu partenerii de dialog social din zona educaţiei şi reprezentanţii organizaţiilor nonguvernamentale implicate în proiectul „România Educată”.
La aceste consultări au participat ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, și consilierul prezidențial pe educație Ligia Deca.
Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă prevede alocarea a 3,6 miliarde de euro pentru România Educată, printre reforme fiind incluse dezvoltarea unui sistem de educaţie timpurie incluziv şi de calitate, bacalaureat reformat, iar ca investiţii 1.800 de microbuze verzi pentru transportul elevilor, 75.000 de săli de clasă dotate cu mobilier, 20.000 de locuri de recreere şi lectură, 20.000 de locuri de cazare nou create în campusuri universitar.
Memorandumul propriu-zis
​Raportul prezidențial „România Educată” care a fost adoptat prin memorandum de către Guvern în ședința de miercuri este un document de 137 de pagini, structurat pe șapte capitole principale

Orice iniţiativă pentru domeniul atât de sensibil și totodată atât de vitregit precum educaţia din România este clar una deosebit de importantă.Mulţi deja speră că de -acum înainte vom avea o „Românie Educată” cât mai curând, iar toate aceste reforme pot salva sistemul educaţiei din România.Nu ar trebui să fie trecute cu vederea problemele foarte grave ale învăţământului românesc care ar fi cazul ca să îşi găsească rezolvarea prin acest proiect. Însă faptul că a durat atât de mult să fie aprobat i-a determinat pe oameni să nu mai acorde aproape nicio şansă schimbării învăţământului din România.

Domeniile prioritare de acţiune din cadrul proiectului „România Educată” sunt cariera didactică; managementul şi guvernanţa,finanţarea sistemului de învăţământ preuniversitar, infrastructura sistemului de educaţie, curriculum şi evaluare centrate pe rezultate, educaţia incluzivă de calitate pentru toţi copiii,balfabetizarea funcţională, promovarea educaţiei STEAM (science, technology, engineering, arts and mathematics) dar și digitalizarea și reziliența.

Valori și obiective 

Cele zece valori propuse pentru România Educată sunt echitatea, integritatea, starea de bine, profesionalismul, excelența, respectul, flexibilitatea, diversitatea, transparența și colaborarea.

Dezideratele exprimate în document sunt inclusive și se referă la educaţie de calitate pentru toţi, dar și la un tip de educaţie individualizată, autonomie şi gândire critică,. Toate acestea ar fi necesare prin alocarea de resurse suficiente, în mod transparent şi echitabil, pentru acest domeniu, cu şcoli sigure şi sănătoase. În ceea ce privește atractivitatea sistemului de învăţământ, management educaţional profesionist trebuie bazat pe responsabilitate, colaborare şi stabilitate pentru un sistem de educaţie rezilient.

În proiect sunt precizate şi anumite obiective pentru învăţământ. În ceea ce priveşte educaţia timpurie, ţintele sunt enumerate clar. De aceea, până în 2025, va exista un curriculum naţional pentru toate nivelurile de educaţie timpurie. De asemenea, până în 2030, 30% dintre copiii cu vârsta de până la 3 ani participă la o formă de educaţie antepreşcolară. Pentru perioada de dinaintea anului 2030, cel puţin 96% dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 3 ani şi vârsta pentru înscrierea obligatorie la şcoala primară vor participa într-o formă de educaţie timpurie.

Printre ţintele pentru învăţământul preuniversitar se numără implementarea și aplicarea unui model de proiectare a curriculumului bazat pe competenţe la toate nivelurile de învăţământ preuniversitar.

Până în 2025, va fi implementat şi aplicat sistemul portofoliilor educaţionale, care să permită o mai bună monitorizare a evoluţiei copilului pe durata şcolarizării. Acesta va include catalogul electronic, observaţiile consilierilor şcolari, evaluări de profil şi recomandări de recuperare etc.Termenul este anul 2025.

De altfel, până în 2030, vor fi dezvoltate servicii de consiliere pentru elevi, cu rolul de a facilita tranziţia spre învăţământul secundar superior, reducerea abandonului şcolar şi promovarea stării de bine în comunităţile de educaţie. În acest scop va fi asigurat minimum un consilier la fiecare 500 de elevi; până în 2030, rata de părăsire timpurie a şcolii va scădea, până la un nivel de cel mult 10%. Un alt obiectiv este reducerea ratei analfabetismului funcţional cu 50% (până la un nivel de cel mult 20%) până în 2030.

 Obiective îndrăznețe

Dintre obiectivele asumate în cadrul documentului,  recapitulam cele mai importante ținte propuse pentru perioada de timp 2025-2030, dintre care se remarcă:

1) Un procent de  30% dintre copiii de până în 3 ani vor participa la educația
antepreșcolară;
2) Un alt procent d3 96% dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 3 ani și vârstapentru înscrierea obligatorie la școala primară participă la îngrijire timpurie și educație;
3) Se dorește scăderea ratei de părăsire timpurie a școlii, până la un nivelde cel mult 10%;
4) Se planifică asigurarea unui consilier în carieră la cel mult 500 de elevi;
5) Un obiectiv este reducerea cu minimum 50% a prezentei rate de analfabetism funcțional astfel încât să ajungă la cel mult 20%;

Totodată, la nivelul Ministerului Educației, trebuie să existe, printre altele, structuri distincte, specializate pe domenii precum:

  • Elaborarea și monitorizarea politicilor publice din educație, definind totodată obiectivele și țintele naționale de politică publică, monitorizând translatarea acestora la nivel județean și atingerea lor. Aceasta ar trebui să dețină corespondenți în plan local, printr-o rețea adecvată de statisticieni cu acces la
  • Datele și competențe de analiză și interpretare a acestora.
  • Administrarea rețelei școlare din perspectiva infrastructurii, resursei umane și asigurării sprijinului necesar derularea activităților educaționale și de management.
  • Realizarea, monitorizarea aplicării și revizuirea curriculumului național, organizarea evaluărilor și examenelor naționale, repere metodologice pentru zona de curriculum și evaluare etc.
  • Formarea continuă și asigurarea resurselor educaționale pentru întreg personalul din sistemul de educație preuniversitar. Totodată, se va asigura consiliere și orientare în sfera proiectelor și activităților care implică parteneriate sau accesarea de fonduri private, naționale sau europene.

Sursa foto: https:// google.com

Sinteza acestei știri a fost realizată de către Daniel Mihai redactor-șef al platformei media independente Criteriul Național 

 

Comentarii Facebook

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here