REPORTAJ | Povestea samariteanului Viorel, muncitorul dintr-o fabrică de pantofi care a ajuns să îngrijească 2.000 de bolnavi pe care nu i-a mai vrut nimeni. ”Statul nu are loc pentru oamenii ăștia”
La 40 de kilometri de Oradea, în satul Dumbrava, Viorel Pașca a ajuns o emblemă a ajutorului pentru cei muribunzi și uitați de lume. De mai bine de 15 ani, bărbatul le oferă adăpost și îi îngrijește pe cei năpăstuiți de soartă. De la o singură casă în 2006, Viorel are acum 17 case care adăpostesc peste 450 de oameni. Au fost donate de afaceriști, medici sau cumpărate din donațiile oamenilor.
În curtea cochetă cu gazon, printre trandafirii galbeni și mușcatele curgătoare ce atârnă la streșinile caselor, bătrâni în cărucioare se plimbă dintr-o parte în alta. Cei mai bolnavi sunt în case și respiră greoi, prin măștile de oxigen care le prelungesc viața. Unii dintre cei ajunși la Dumbrava au murit în brațe lui Viorel și au fost îngropați sub sutele de cruci din cornier negru, alții au decis să plece și să-și caute un rost.
Pe samariteanul milostiv Viorel Pașca este ușor să-l recunoști dincolo de cămășile în carouri pe care le poartă: este mereu printre oameni și nu spune niciodată nu cuiva care îi cere ajutorul. A adunat în jurul lui asistente și infirmiere, care schimbă zilnic sute de pansamente și perfuzii, și curăță rănile adânci de pe trupurile bolnave și bătrâne.
”Mă sunau oameni de la spital să îl iau pe următorul, și pe următorul”
Născut în Inceşti, un cătun bihorean, Viorel s-a mutat în Dumbrava, un sat izolat, cu oameni săraci. Ani de zile a făcut navata între Spitalul din Oradea și fabrica de încălțăminte la care muncea. Voia să fie util societății, așa că a devenit voluntar la spitalul municipal. Le dădea bolnavilor să mănânce, le pansa rănile și îi ajuta să-și spele trupurile muribunde, dar îi alina și cu vorbe bune pe cei copleșiți de teama de moarte.
Din banii puțini pe care îi avea, bărbatul și-a cumpărat o casă modestă, cu vatră, care avea pământ în loc de dușumea. Apoi a adunat în jurul lui copiii din sat, pe care i-a învățat să scrie și să citească. Lângă casa lui Viorel s-a mutat, după o vreme, și nepotului lui, într-o căsuță cu doar două camere.
În trei zile, a zis că nu mai vrea să stea acolo și că o să-mi lase mie casa lui. Mă întrebam la ce o folosesc, pentru a nu o mai abandona. Nu am vrut să o vând și am vrut să-i dau o întrebuințare. Mă gândeam: Doamne, dă-mi o idee”, spune Viorel Pașca.
Viorel Pașca și unul dintre bătrânii de la Dumbrava
Au trecut trei săptămâni, însă Viorel tot nu avea vreo idee pentru casă. Într-o seară geroasă de iarnă, când singurele zgomote din sat erau de la lătratul câinilor, a văzut o știre la televizor care l-a pus pe gânduri: „Încă doi oameni au murit din cauza gerului”.
„Uite, Viorel, asta ar trebui să faci tu, mi-am zis. Să iei oameni care mor de frig pe stradă și să-i aduci în casa aia. Le dai mâncare și stau la căldură. Am crezut în asta de la bun început. Am luat primul bolnav acasă, apoi au început să mă sune oamenii de la spital și să-l iau și pe următorul, și pe următorul, pentru că nu aveau locuri. Ideea este să le ofer condiții mai bune decât ar fi avut ei”, mărturisește Viorel.
”Statul nu are loc pentru oamenii ăștia”
Oamenii care ajung la Dumbrava sunt cei de care statul român află atunci când se îmbolnăvesc și ajung în spital. Nu au acte de identitate, asigurări de sănătate și, de cele mai multe ori, singura soluție este să-i trimită la Dumbrava.
„O parte dintre ei nu se adaptează. La noi, vin bolnavii imobilizați la pat, cu cancer, bolnavii cu forme foarte grave, amputați. Unii dintre ei se fac bine, alții se prăpădesc de boală și bătrânețe. Atunci când se fac bine, unii oameni decid să plece, alții vor să rămână, pe alții în încurajăm noi să plece, pentru că locurile sunt limitate. În prezent, avem 450 de locuri și vrem să mai deschidem încă 50”, spune Viorel Pașca.
Dintre oamenii care îi calcă pragul, cei mai vulnerabili sunt oamenii cu dizabilități psihice. Unul s-a spânzurat de un pom, altul, de clanţa uşii.
„Statul nu are loc pentru oamenii ăștia. Mă sună de la toate spitale din țară, pentru că nu sunt locuri pentru cei cu boli psihice”, spune Pașca.
Mușcat de șobolani în subsolurile de bloc
În curtea lui Viorel ajung și oamenii străzii, unii rămași fără case, alții cu aproape întreaga viață trăită prin subsoluri, prin gări sau pe sub poduri. Viorel își amintește de un bărbat care a ajuns la spital din cauza infecțiilor și a mușcăturilor de șobolani din subsolurile în care a stat.
Am avut la centru, acum ceva timp, un bărbat care ne-a spus că toată viața a locuit prin gări. Cunoștea toate gările din țară. Alții au stat pe malurile râurilor, prin subsoluri de bloc”, mărturisește Viorel.
Mulți sunt pierduți din evidențele statul român, pentru că nu au acte de identitate. Unul dintre ei, care nu mai avea acte din 1982, a ajuns la Viorel după ce trăise mulți ani pe malul Crișului.
La Dumbrava ajung și oameni care au avut cândva o familie, o meserie și o casă, dar viața i-a adus în punctul în care au pierdut totul. Unii au făcut împrumuturi la bănci și cămătari, alții au fost „oameni răi”.
„S-au purtat urât cu familia, cu cei dragi, au fost violenți și au rămas pe drumuri”, spune Viorel.
”Am îngrijit judecători, ingineri, profesori”
Mulți dintre oamenii care ajung la Dumbrava au rămas fără nimic, în stradă, sau au agoniseala de-o viaţă înghesuită în câțiva saci de rafie.
„Am avut judecători, ingineri, profesori, locotenenți, oameni care au avut cândva o situație bună, material și social, dar ceva s-a schimbat. Cei mai mulți sunt însă cei care au avut și copii, au trecut casa pe numele lor, apoi copiii au vândut și i-au lăsat pe drumuri. Mai sunt și cei care au pierdut totul în urma divorțului”, povestește Viorel Pașca.
Cei care se pun pe picioare după o vreme de stat la Dumbrava sunt încurajatați să se întoarcă în societate pentru a-și câștiga o pâine. Unii însă, cad din nou pradă viciilor și ajung din nou în stradă.
„Mulți vin aici cu obiceiurile lor împământenite. Iau din coșul de gunoi și ascund sub pat, sub saltele”, mărturisește Viorel.
La Dumbrava, cei care se pot autogospodări și nu sunt imobilizați la pat învață să aibă reguli: spălat regulat, tuns, bărbierit.
„Dragă Getuța, te rog, iartă-ne pe noi, cei mari”
Fiecare casă are mărturia ei. „Sunt povești incredibile”, spune bărbatul care a îngrijit peste 2.000 de suflete.
Călit cu suferințele vieții, Viorel își amintește și acum povestea Angelei Rostaş, din Mureş. Femeia de 32 de ani s-a prăpădit la începutul lunii septembrie. Angela și-a strigat până la ultima suflare copila de șapte ani, pe Getuța, care a fost luată de lângă ea și dusă într-un centru. Femeia a fost îngropată în cimitirul care a adunat în ani 600 de cruci. De unii dintre cei morți la Dumbrava nu a întrebat nimeni, iar la înmormânarea lor au fost doar Viorel și preotul din sat. Ei sunt sub crucile fără nume, marcate cu ”Necunoscut” și anul în care au murit.
„Dragă Getuța, te rog iartă-ne pentru că noi, cei mari care ar trebui să te protejăm, am permis să fii luată de lângă mama ta, care în zilele cât a fost îngrijită la Dumbrava te-a pomenit mereu și a dorit să te aibă lângă ea. Te rog iartă-ne că nu am fost mai insistenți, mai categorici și mai vehemenți în încercarea de a te aduce aici și am lăsat niște oameni cărora puțin le pasă de tine să decidă în locul tău. Ne pare rău că nu ai fost lângă mama ta în ultimele clipe ale vieții ei, știm că nu tu ești vinovată pentru asta și nu de tine a depins acest lucru, dar poate ar fi trebuit ca noi să luptăm mai mult pentru tine și pentru ceea ce îți doreai tu”, scria Viorel pe Facebook când a publicat povestea femeii din Sântana de Mureș.
Foto: Mormântul Angelei din Dumbrava, mama Getuței
Cei care vor să-i ajute pe frații din Botoșani, dar și pe ceilalți din centrul de la Dumbrava pot dona în următoarele conturi, pe numele „Asociația Dumbrava DPG”, reprezentată de Viorel Pașca.
IBAN RO81BTRLEURCRT036044600- EURO
RO34BTRLRONCRT0360446001- LEI
Cod Swift BTRLRO22
Cei care vor să trimită colete prin poștă/curier: Nume și număr destinar: Pașca Viorel/0751022191 Adresă: Localitatea Dumbrava, nr.83, comuna Holod, jud.Bihor
Organizarea spațiului de lucru reprezintă unul dintre factorii determinanți ai productivității și siguranței în orice mediu profesional. De la ateliere industriale și fabrici, până la centre logistice și săli de sport corporative, ordinea și modul de depozitare a echipamentelor influențează direct eficiența angajaților și atmosfera generală de lucru. În acest context, vestiarele metalice s-au impus ca o soluție practică și durabilă pentru gestionarea uniformelor, echipamentelor personale și uneltelor de lucru.
Vestiarele metalice nu doar că oferă spațiu de depozitare, dar contribuie la reducerea dezordinii, la creșterea productivității și la crearea unui mediu de lucru mai sigur și mai curat. Articolul de față analizează impactul lor asupra organizării muncii și modul în care acestea transformă spațiile profesionale.
Reducerea dezordinii și a distragerilor
Unul dintre cele mai evidente efecte ale vestiarelor metalice este capacitatea lor de a reduce dezordinea. În lipsa unui sistem de depozitare bine structurat, uniformele, echipamentele și obiectele personale ajung să fie lăsate pe scaune, bănci sau pe jos, creând un spațiu aglomerat și neplăcut vizual. Această dezordine nu doar că afectează aspectul general al încăperii, dar generează și distrageri care pot reduce concentrarea angajaților.
Vestiarele metalice permit fiecărui angajat să aibă propriul spațiu clar delimitat, în care își poate depozita hainele de lucru, încălțămintea sau accesoriile personale. Sertarele și rafturile integrate facilitează separarea obiectelor pe categorii, iar ușile închise împiedică răspândirea vizuală a echipamentelor. În practică, acest lucru reduce timpul petrecut în căutarea obiectelor și minimizează distragerile, permițând angajaților să se concentreze pe sarcinile esențiale.
De asemenea, ordinea vizuală creată de vestiarele metalice are un impact psihologic pozitiv. Spațiile bine organizate induc o senzație de control și profesionalism, ceea ce poate încuraja angajații să mențină disciplina și să adopte comportamente mai eficiente în desfășurarea activităților lor.
Creșterea productivității angajaților
Productivitatea angajaților este strâns legată de eficiența modului în care aceștia accesează și depozitează echipamentele necesare muncii lor. Fiecare minut pierdut în căutarea uniformei sau a uneltei potrivite reprezintă timp în care activitatea productivă este suspendată. Vestiarele metalice contribuie semnificativ la reducerea acestei pierderi de timp, oferind un sistem de organizare clar și rapid.
Sertarele etichetate și spațiile dedicate pentru fiecare tip de echipament permit angajaților să găsească totul imediat. Aceasta reduce frustrările și crește satisfacția profesională, iar studiile au demonstrat că un mediu de lucru organizat stimulează implicarea și eficiența personalului.
În plus, angajații sunt mai motivați să respecte procedurile de depozitare și igienă atunci când spațiul le oferă soluții practice. Vestiarele metalice facilitează acest comportament, contribuind la crearea unui flux de lucru coerent și la reducerea timpilor morți în activitățile zilnice.
Un spațiu de lucru mai curat și sigur
Siguranța și igiena sunt două componente fundamentale ale unui mediu profesional eficient. Dezordinea și echipamentele lăsate la întâmplare pot genera accidente, precum alunecări, împiedicări sau căderi de obiecte. Vestiarele metalice ajută la prevenirea acestor riscuri, deoarece permit depozitarea uniformelor, încălțămintei și echipamentului voluminos într-un mod ordonat și securizat.
Mai mult, metalul este un material ușor de curățat și rezistent la uzură. Suprafețele vestiarelor pot fi dezinfectate rapid, iar structura solidă previne deteriorările cauzate de utilizarea zilnică intensă. Prin urmare, un spațiu echipat cu vestiare metalice rămâne curat și igienic, reducând riscul contaminării sau al accidentelor de muncă.
Vestiarele metalice contribuie, de asemenea, la protecția obiectelor personale ale angajaților. Sistemele de încuietori robuste previn furtul sau accesul neautorizat, creând un mediu sigur în care personalul se poate concentra pe activitatea lor fără grija bunurilor personale.
Concluzie
Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii este evident și multidimensional. Ele reduc dezordinea și distragerile, permit creșterea productivității prin acces rapid la echipamente și contribuie la menținerea unui spațiu de lucru curat și sigur. Prin combinarea durabilității, funcționalității și securității, aceste vestiare devin un element esențial al oricărui mediu profesional, fie el industrial, sportiv sau logistic.
Investiția într-un vestiar metalic nu este doar o alegere practică, ci și strategică. Ea sprijină disciplina organizațională, eficiența personalului și crearea unei atmosfere profesionale, contribuind semnificativ la succesul și siguranța activităților desfășurate.
În ultimii ani, programele de reabilitare termică au devenit o prioritate atât pentru clădirile rezidențiale, cât și pentru instituții publice sau spații comerciale. Creșterea costurilor la energie, dorința de confort sporit și preocupările legate de eficiența energetică fac ca investițiile în termoizolație să fie mai importante ca oricând. Deși cei mai mulți asociază reabilitarea termică în primul rând cu polistirenul de pe fațadă, în realitate tâmplăria PVC joacă un rol central în performanța energetică a unei clădiri.
Ferestrele sunt punctele cele mai vulnerabile ale anvelopei: prin ele se pierd cantități mari de căldură, se creează punți termice, apare condensul, iar confortul interior se schimbă semnificativ în funcție de calitatea lor. Totodată, ferestrele sunt primele care intră în contact direct cu radiația solară, cu diferențele mari de temperatură și cu factorii de mediu, ceea ce le face esențiale în orice proiect de reabilitare.
Un proces de modernizare energetică eficient nu înseamnă doar izolarea pereților, ci îmbinarea corectă a tuturor elementelor – iar fereastra din PVC este una dintre primele decizii care trebuie luate.
Coordonarea montajului cu anveloparea clădirii (termosistemul)
Una dintre cele mai frecvente greșeli în proiectele de reabilitare este lipsa coordonării dintre echipa care montează ferestrele și echipa responsabilă de termosistemul clădirii. De multe ori, tâmplăria se schimbă înainte sau după anvelopare fără a se ține cont de poziția corectă în stratul termoizolant.
Ideal, fereastra trebuie inclusă în planul de izolare al pereților, nu lăsată „în spate” față de termosistem. Astfel se obține:
Reducerea pierderilor de căldură prin perimetru;
Eliminarea diferențelor de temperatură în jurul ferestrei;
Creșterea confortului interior;
Prevenirea condensului pe margini.
Pentru clădirile reabilitate corect, fereastra se montează în zona termoizolației, nu în zidul rece. Această poziționare poate necesita console speciale sau spumă cu dilatare controlată, dar rezultatul este una dintre cele mai eficiente măsuri de creștere a eficienței energetice.
Evitarea punților termice la îmbinarea cu zidul
O altă problemă des întâlnită în reabilitare o reprezintă punțile termice din jurul ferestrei. Acestea apar atunci când zona de contact între profilul PVC și zidărie nu este corect izolată sau este izolată doar cu spumă poliuretanică, fără etanșare suplimentară. Spuma este necesară, dar nu este suficientă pentru a asigura etanșare la aer și vapori.
Pentru o tâmplărie performantă, îmbinarea trebuie realizată cu:
Benzi de etanșare hidro și termoizolante (interior și exterior);
Spumă poliuretanică cu celulă închisă, adaptată pentru eficiență energetică;
Profile de colț și glafuri corect montate, care să evite pierderile locale de căldură.
Dacă acest detaliu este ignorat, pe lângă pierderile de energie, pot apărea probleme suplimentare: condens, mucegai, miros de umezeală sau deformarea finisajelor în jurul ferestrei. Investiția într-o fereastră performantă poate fi inutilă dacă montajul nu este tratat ca parte a termoizolației clădirii.
Măsurarea performanței înainte și după schimbare
O reabilitare corectă are la bază nu doar intuiție sau recomandări, ci date măsurabile. Tâmplăria PVC performantă nu ar trebui aleasă doar după preț, ci după specificații și rezultate testabile. Pentru clădirile mari sau pentru proiectele cu finanțare publică, măsurătorile sunt obligatorii, dar ele ar trebui utilizate și la nivel rezidențial.
Evaluarea performanței se poate face prin:
Termografie, care evidențiază pierderile de căldură înainte și după montaj;
Testul blower-door, care indică etanșeitatea clădirii;
Analiza coeficienților ferestrelor: Uf (profil), Ug (geam), Uw (fereastră completă).
După montaj, aceste măsurători nu sunt doar confirmări tehnice, ci pot demonstra eficiența lucrărilor și pot oferi garanția unei investiții corecte. De exemplu, o fereastră PVC cu geam triplu poate reduce pierderile de energie chiar cu 40–60% în comparație cu tâmplăria veche din lemn sau aluminiu neizolat.
Concluzie
Reabilitarea termică a unei clădiri nu înseamnă doar lipirea unui strat de polistiren pe fațadă. Fereastra joacă un rol central în performanța energetică, confortul interior și durabilitatea lucrării. Tâmplăria PVC, datorită eficienței termoizolante, etanșeității crescute și raportului excelent calitate–cost, este una dintre cele mai inteligente investiții dintr-un astfel de proiect.
Totuși, performanța ei depinde în mod direct de modul în care este integrată în anvelopa clădirii. Montajul corect, eliminarea punților termice și verificarea rezultatelor prin măsurători sunt elemente care transformă o simplă lucrare într-o reabilitare energetică reală. În final, succesul proiectului nu stă doar în materiale, ci în modul în care acestea lucrează împreună, creând o clădire eficientă, confortabilă și pregătită pentru viitor.
Glafurile interioare din PVC reprezintă unul dintre acele elemente aparent mărunte, dar extrem de importante pentru aspectul final al unei ferestre. Ele completează vizual tâmplăria, ascund marginile zidului și creează un spațiu util în apropierea geamului. Deși adesea lăsat la urmă în procesul de amenajare, glaful interior are un rol atât estetic, cât și funcțional, iar una dintre caracteristicile sale esențiale este adâncimea.
Adâncimea unui glaf nu se rezumă doar la cât „iese” în afara peretelui, ci influențează felul în care circulă aerul cald de la calorifer, modul în care lumina pătrunde în încăpere, dar și posibilitățile de decorare a ferestrei. Un glaf prea scurt poate arăta neproporționat, iar unul prea adânc poate crea probleme de circulație a aerului și poate favoriza apariția condensului pe geam. De aceea, este esențial ca alegerea adâncimii glafului să fie adaptată atât ferestrei, cât și spațiului în care este instalat.
Regula de bază – Cât ar trebui să iasă glaful în afara peretelui?
O regulă simplă, dar importantă, spune că glaful ar trebui să depășească peretele cu aproximativ 3–5 cm, în funcție de grosimea zidului și de designul interior. Această depășire permite o protecție eficientă a tencuielii și creează o linie vizuală armonioasă în jurul ferestrei. Totuși, există situații în care se optează pentru glafuri semnificativ mai adânci, fie din rațiuni estetice, fie pentru a obține un spațiu suplimentar utilizabil.
Un glaf prea scurt poate părea „tăiat”, lăsând impresia unei finisări incomplete, în timp ce unul exagerat de lung poate deveni incomod în utilizare sau poate obtura curgerea eficientă a aerului cald din calorifer spre fereastră. Așadar, adâncimea trebuie aleasă echilibrat și evaluată în raport cu amplasarea radiatorului, distanța față de geam și stilul camerei. Pentru ferestre montate pe pereți groși sau în clădiri cu un design mai masiv, glafurile mai adânci pot oferi un aspect elegant, cu linii puternice. În schimb, în spațiile moderne, minimaliste, se poate prefera un glaf mai discret, aproape la nivelul peretelui, pentru a păstra simplitatea vizuală.
Spațiul pentru decorațiuni, plante și obiecte utile
Unul dintre cele mai apreciate avantaje ale unui glaf adânc este posibilitatea de a-l folosi ca spațiu funcțional sau decorativ. Locul din dreptul ferestrei este ideal pentru plante, fiind zona cu cea mai multă lumină naturală. Pe lângă plante, glafurile pot găzdui obiecte decorative, lumânări, fotografii sau chiar elemente utile precum telecomenzi, difuzoare de aromă ori cărți.
Alegerea adâncimii influențează direct acest potențial. Un glaf îngust limitează posibilitățile, împingând proprietarul să renunțe la decorare, în timp ce unul suficient de adânc poate deveni un mic spațiu „activ”, integrat vieții zilnice. Totuși, utilizarea decorativă trebuie făcută responsabil. Un glaf excesiv încărcat poate bloca circulația aerului cald, favorizând răcirea geamului și apariția condensului în sezonul rece. Este important să fie păstrată o zonă liberă sau aerisită pentru ca aerul cald să urce corespunzător spre fereastră.
Evitarea supraîncălzirii glafului de căldura de la calorifer
Un aspect mai puțin discutat, dar extrem de important, este interacțiunea dintre glaf și radiator. În majoritatea camerelor, caloriferul se află sub geam, iar aerul cald urcă în mod natural în sus. Dacă glafurile sunt prea adânci, ele pot acționa ca o barieră, împiedicând aerul să ajungă la sticla ferestrei. Rezultatul? Fereastra se răcește excesiv, ceea ce crește riscul de condens și chiar mucegai. Pe lângă această problemă, glafurile din PVC sunt sensibile la temperaturi extreme. Deși rezistente, ele pot suferi în timp dacă sunt supuse constant la supraîncălzire directă, mai ales dacă suprafața este acoperită cu vopsele, folii sau decoruri care absorb căldura.
Pentru a evita aceste inconveniențe, se recomandă:
Păstrarea unei grosimi echilibrate a glafului în funcție de puterea caloriferului;
Evitarea acoperirii complete cu obiecte care blochează aerul;
Montarea unor grile de ventilație în cazul glafurilor foarte late.
Aceste soluții simple permit radiatorului să funcționeze optim, menținând geamul cald, reducând riscul de condens și protejând în același timp materialul PVC.
Concluzie
Deși pare doar un element decorativ, adâncimea glafului PVC de interior are un impact real asupra confortului, esteticii și chiar eficienței energetice a locuinței. Alegerea unui glaf dimensionat corect contribuie la un aspect armonios al ferestrelor, oferă un spațiu util pentru decorațiuni sau plante și, foarte important, promovează circulația optimă a aerului cald.
În final, un glaf bine ales nu este doar frumos, ci funcțional. Iar în amenajarea locuinței, cele mai reușite rezultate apar atunci când estetica merge mână în mână cu utilitatea. Un detaliu aparent minor devine astfel un element care schimbă cu adevărat felul în care ne bucurăm de spațiul de lângă fereastră.
This website uses cookies to improve your experience while you navigate through the website. Out of these cookies, the cookies that are categorized as necessary are stored on your browser as they are essential for the working of basic functionalities of the website. We also use third-party cookies that help us analyze and understand how you use this website. These cookies will be stored in your browser only with your consent. You also have the option to opt-out of these cookies. But opting out of some of these cookies may have an effect on your browsing experience.
Necessary cookies are absolutely essential for the website to function properly. This category only includes cookies that ensures basic functionalities and security features of the website. These cookies do not store any personal information.
Any cookies that may not be particularly necessary for the website to function and is used specifically to collect user personal data via analytics, ads, other embedded contents are termed as non-necessary cookies. It is mandatory to procure user consent prior to running these cookies on your website.
Lifeacum 2 zile
Comunicateacum o zi
Lifeacum 2 zile
Comunicateacum 2 zile
Comunicateacum 2 zile