Actualitate
PIAȚA ARTICOLELOR DIN PIELE – CREȘTERE, TENDINȚE, IMPACT COVID-19 ȘI PREVIZIUNI (2021-2030)
PIAȚA ARTICOLELOR DIN PIELE – CREȘTERE, TENDINȚE, IMPACT COVID-19 ȘI PREVIZIUNI (2021-2030)
Industria bazată pe piele, în special industria produselor din piele (încălțăminte, îmbrăcăminte, articole din piele) este foarte orientată spre modă. Mai mult decât atât, articolele din piele (autentică sau simulată) completează îmbrăcămintea. Produsele din piele (încălțăminte, îmbrăcăminte, articole din piele) sunt importante venituri din export pentru multe țări în curs de dezvoltare. În multe țări, exportul de produse din piele se situează pe primele trei locuri în totalul exporturilor. În special importanța industriei încălțămintei pentru economiile naționale din țările în curs de dezvoltare este subliniată de faptul că aceasta este principalul factor care contribuie la exportul țărilor și – fiind o industrie cu utilizare intensivă a forței de muncă – oferă locuri de muncă celor mai vulnerabile grupuri ale societății (inclusiv unui număr mare de femei) din orașele și satele în care alte oportunități de angajare sunt foarte puține. Cea mai mare parte a industriei produselor din piele și încălțăminte este dominată de operațiuni la scară mică și medie. Aceste IMM-uri nu dispun de informații de proiectare, de cunoștințe privind dezvoltarea produselor, de informații și de personal educat pentru aplicarea unor tehnici actualizate de asigurare a calității și a tehnologiei productive. Contextul instituțional este slab în furnizarea serviciilor necesare, a sprijinului și a formării profesionale necesare pentru a deveni competitivi și, astfel, pentru a rămâne în afaceri (furnizarea/menținerea oportunităților de muncă). UNIDO cu alte instituții și organizații prin asistență tehnică personalizată asistată pentru a îmbunătăți și de a îmbunătăți sectorul produselor din piele.
Pe baza datelor disponibile și fiabile, studiul de măsurare a picioarelor realizat în India în 1999 a condus la o concluzie foarte importantă: proporția (adică forma) picioarelor populației locale diferă considerabil de ceea ce se construiește în pantofii europeni și nord-americani. Principalul motiv este diferența etnică (antropologică) dintre poporul european și cel american, dar faptul că majoritatea covârșitoare a populației indiene poartă un tip deschis de încălțăminte (sandale, chappels, papuci etc.) sau nimic nu trebuie să aibă și el impactul său. Deși au fost identificate diferențe substanțiale între regiunile geografice ale țării, este destul de evident că picioarele indiene sunt mai plate, adică partea din față – în special în jurul mingii și a părții taliei – sunt mai largi și mai mici decât în cazul picioarelor europene. Picioarele indiene au o parte mai scurtă: distanța punctelor de minge față de partea călcâiului este relativ mai mare decât cea a picioarelor europene. Consecintele sunt ca incaltamintea facuta pe pantofi europeni nu prea se potriveste pe picioarele indiene (adica nu sunt confortabile) si se uzeaza rapid. O distincție suplimentară ar trebui să fie între diferite regiuni ale țării. Toate acestea înseamnă că pantofii special concepuți ar trebui să fie utilizați pentru încălțămintea produsă pentru vânzarea internă în India.
O revenire în siguranță la locul de muncă în timpul pandemiei de COVID-19 Recomandări
Recomandări și măsuri preventive ca răspuns la COVID-19: Orientări pentru sectorul industrial
Acest instrument oferă orientări angajatorilor, lucrătorilor și reprezentanților acestora cu privire la măsurile preventive pentru o revenire în siguranță la locul de muncă în contextul COVID-19, în conformitate cu principiile și metodele bine stabilite privind gestionarea riscurilor în materie de securitate și sănătate în muncă.
Raport de analiză de gen privind industria pielăriei din Etiopia
Pieile, pieile și pielea formează un sector strategic esențial pentru dezvoltarea economică și industrială a Etiopiei.
Realizând problemele diverse și unice ale femeilor angajate, proiectul LISEC finanțat de UE a integrat integrarea perspectivei de gen ca temă transversală. Procesul de integrare a perspectivei de gen urmărește să promoveze egalitatea de gen și capacitarea femeilor în tăbăcăriile, abatoarele și societățile comerciale de piei și piele selectate.
Pentru a avea o înțelegere mai profundă a problemelor de gen care există în industria pielăriei și, prin urmare, pentru a elabora o strategie pentru a răspunde preocupărilor identificate, UNIDO, prin proiectul său LISEC, a colaborat cu direcțiile de gen ale MoTI și LIDI pentru a efectua această analiză de gen. Obiectivul
principal al analizei de gen a fost de a obține o perspectivă clară asupra problemelor de gen care afectează lanțul valoric al pieilor și, astfel, de a identifica acțiunile strategice recomandate pentru o planificare și o punere în aplicare mai receptive la dimensiunea de gen, de la 6 abatoare, 6 tăbăcării și 2 societăți de comercializare a pieilor și a pielii.
Obiectivul general al studiului a fost de a efectua o analiză de gen pentru a avea o înțelegere mai profundă a problemelor de gen în lanțul valoric al pielăriei și, prin urmare, de a elabora o strategie pentru a aborda problemele identificate.
În întreaga lume, femeile aduc o contribuție vitală la producția industrială. Munca lor nu numai că le susține familiile, dar aduce și o contribuție majoră la progresul socio-economic. Creativitatea și talentele tuturor femeilor sunt o resursă neprețuită, care poate și ar trebui să fie dezvoltată atât pentru propria lor autorealizare, cât și în beneficiul societății în ansamblu.
Cheia pentru consolidarea oportunităților femeilor și, prin urmare, a poziției lor în industrie și economie este de a le oferi acces la know-how, tehnologii și credite. Formarea pentru a îmbunătăți capacitățile tehnologice ale femeilor și pentru a-și îmbunătăți competențele antreprenoriale și de afaceri, fie în producția artizanală simplă, fie în industriile de înaltă tehnologie, se află în centrul faptului că le permite femeilor să avanseze în poziții mai satisfăcătoare. Toate aceste activități fac parte integrantă din programele de asistență tehnică ale UNIDO.
Studiile de caz prezentate în această serie de broșuri demonstrează că implicarea femeilor și gestionarea neutră din punctul de vedere al genului pot fi, de asemenea, în beneficiul sectorului pielăriei.
Viitorul pentru piele
Comitetul global de coordonare a pielăriei (GLCC) a încercat în 2013 să identifice punctele forte, punctele slabe, oportunitățile și amenințările reale și percepute de importanță pentru industria pielăriei. Această lucrare stabilește un mozaic de probleme majore care decurg din aceste considerații. Această lucrare a fost publicată în World Leather.
Tendințele viitoare și statutul așteptat al industriei și comerțului mondial al produselor din piele și piele
Acest sondaj elaborat și prezentat în cadrul celui de-al 17-lea panel unido din piele este o continuare a studiului mondial al industriei produselor din piele și piele, care a fost rezultatul unui sondaj exhaustiv efectuat de UNIDO în anii 1970. Acesta este destinat să asiste Organizația în formularea viitoarelor programe de asistență și în detectarea domeniilor în care pot fi utile studii suplimentare de diferite tipuri. Acest raport evaluează perspectivele la nivel mondial ale industriei pielăriei și produselor din piele în următorul deceniu. Acesta analizează tendințele majore care stau la baza din ultimii ani și modul în care se preconizează că acestea vor evolua pe termen scurt și mediu. În încercarea sa de a oferi o imagine detaliată a sectorului pielăriei, raportul acoperă diferitele sale aspecte: disponibilitatea materiei prime, industria bronzării și fabricarea încălțămintei și a altor produse din piele. Intenția de bază este de a ajuta la discernerea tendințelor predominante în comerțul global și de a sprijini eforturile de a proiecta un rol eficient pentru organizațiile din arena dezvoltării industriale. Constatările și previziunile publicate aici sunt menite să fie mai degrabă orientative decât definitive și să constituie o bază pentru anchete și studii suplimentare. Necesitatea de a compila acest raport a apărut din cea de-a 16-a sesiune a Grupului unido din industria produselor din piele și piele, care a avut loc în Brazilia în mai 2007. Grupul a recomandat unido să realizeze un studiu cuprinzător privind dezvoltarea viitoare a industriei mondiale a pielăriei și a produselor din piele, un studiu care să acopere cererea, tehnologia, producția și comerțul. În consecință, studiul UNIDO oferă o analiză a cererii contemporane de produse din piele (încălțăminte, articole din piele, mănuși, articole de îmbrăcăminte din piele, articole sportive, tapițerie etc.) în raport cu disponibilitatea resurselor (piei brute și piei, capacități de producție, forță de muncă calificată, cunoștințe, industrii de sprijin și servicii). Acesta conține, de asemenea, informații cu privire la alte aspecte importante ale industriei pielăriei: statisticile comerciale, distribuția geografică a producției, evoluțiile tehnologice, infrastructura fizică, condițiile de mediu și aspectele sociale implicate în producția de piele.
Efectuarea standardelor private de lucru pentru tine; Un ghid pentru standardele private în sectoarele confecțiilor, încălțămintei și mobilierului
Publicația Organizației Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (UNIDO), „Making private standards work for you: A guide to private standards in the garments, footwear and furniture sectors”, prezintă o abordare strategică pentru furnizorii din țările în curs de dezvoltare. Standardele private, cunoscute și sub numele de valori de afaceri, norme, etică, coduri, principii sau morale, sunt considerate a fi una dintre modalitățile de promovare a dezvoltării sociale și a sustenabilității mediului în lanțurile valorice globale. Unele estimări sugerează că există peste 1.000 de coduri de conduită și sisteme de management. Dar majoritatea companiilor din țările în curs de dezvoltare nu au prea multe informații tangibile. Ghidul a fost finanțat de Agenția Norvegiană pentru Cooperare pentru Dezvoltare (Norad) și dezvoltat în colaborare cu Centrul olandez pentru promovarea importurilor din țările în curs de dezvoltare (CBI).
Sectorul încălțămintei și articolelor din piele din Italia – „Model italian”
Această lucrare detaliază câteva motive din spatele succesului sectorului de încălțăminte din piele din Italia, de asemenea, pentru a vedea cum și dacă „rețeta italiană” poate fi exportată cu succes în alte țări.
În acest scop, acest sondaj se împarte în trei secțiuni principale:
- a) prima parte va viza stabilirea sistemului italian de încălțăminte din piele împotriva sistemului industrial național mai general. De fapt, unele elemente (importanța companiilor mici și mijlocii, natura sa „districtuală”) în general sunt resursele sistemului italian;
- b) a doua parte se referă în special la structura sistemului de încălțăminte din piele, în special, la situația sa actuală, la principalele sale puncte de rezistență și slăbiciune și la anticiparea liniilor sale de dezvoltare;
- c) a treia parte include, în sfârșit, unele considerații privind posibilitatea de a exporta modelul italian în alte țări.
Revizuirea încălțăminte Trading Patterns
Obiectivul acestui sondaj este de a oferi o revizuire a modelelor de tranzacționare interne și de export în cadrul afacerilor cu încălțăminte și de a oferi recomandări țărilor în curs de dezvoltare pentru utilizarea strategiilor și canalelor de tranzacționare adecvate. Accentul se pune pe comercializarea și vânzarea încălțămintei. Structura acestei lucrări urmărește dezvoltarea pe care am văzut-o în interiorul vânzării și comercializării încălțămintei. Lucrarea se referă de la început, în urmă cu mai puțin de 150 de ani, la oferta locală de încălțăminte până în prezent, unde încălțămintea a devenit o afacere importantă pe piața mondială. Dezvoltarea a fost diferită de la un continent la altul, dar este important să realizăm că consumatorul a devenit un jucător puternic. A cunoaște și a recunoaște dorințele clienților este și va fi în continuare un factor cheie. Dezvoltarea a creat provocări. Au venit o mulțime de piețe noi, iar concurența crește în fiecare zi. Lucrarea descrie cele mai importante provocări. Provocări, de care trebuie să fie conștientă afacerea cu încălțăminte. Lucrarea încearcă să ofere un răspuns la întrebările pe care le aduc provocările.
Analiza comparativă, bunele practici de fabricație și evaluarea performanței în industria încălțămintei
În economiile de piață, în special în condițiile de piață concurențiale (actuale la nivel mondial), performanța reală a întreprinderilor este măsurată de piața (internațională) însăși: operațiunile eficiente rămân în afaceri, produc profit și au potențial de dezvoltare. În cazul sectoarelor productive ale economiei, și anume agricultura, industria, comerțul și serviciile, o astfel de evaluare cu caracter post-facto prezintă riscul de a întârzia, adică poate pune în pericol afacerea însăși dacă nu dispune de resurse suficiente pentru a lua măsuri corective. Evaluarea specifică a entităților industriale, cum ar fi (sub)sectoarele, întreprinderile și unitățile de producție, joacă un rol important pentru guverne și conduceri, deoarece rezultatele obținute în timp util permit factorilor de decizie să inițieze acțiunile necesare.
Considerațiile de mai sus au declanșat pregătirea acestui studiu. Pentru a demonstra aplicabilitatea practică și utilitatea evaluării comparative, dezvăluind bunele practici de fabricație și modul în care aceasta poate servi la evaluarea performanței în industrie, lucrarea se concentrează – ca exemplu – pe fabricarea și comerțul cu încălțăminte.
Această lucrare a fost prezentată în cadrul celui de-al 15-lea panel din piele UNIDO și ulterior utilizată cu succes în UNIDO TA pentru a face față sectorului și companiilor de încălțăminte de referință.
Deșeuri generate în industria produselor din piele
Prezentul raport oferă rapoarte de producție a deșeurilor solide din piele, încălțăminte și alte produse din piele și analizează de ce sunt produse astfel de deșeuri și analizează soluțiile posibile pentru a reduce cantitatea de deșeuri sau pentru a le recicla.
Raportul a fost elaborat de C.T.C. pentru cea de-a 14-a sesiune UNIDO Leather Panel.
Aspecte de mediu ale încălțămintei și fabricarea produselor din piele
Sondajul este destinat să acopere impactul asupra mediului și problemele de sănătate ale lor industriilor de încălțăminte și articole din piele, în special în ceea ce privește deșeurile solide, poluarea aerului și substanțele chimice. Revizuirea se referă la cuantificarea deșeurilor solide, la tehnologia disponibilă pentru reducerea impactului asupra mediului și la riscurile pentru sănătate și la legislație. Acesta a fost prezentat în cadrul 13-lea UNIDO Leather Panel, Bologna noiembrie 1997
Standarde de calitate acceptabile în industria pielăriei și încălțămintei
Cerințele utilizatorilor și consumatorilor de piele au nevoie de o definiție a fiecăreia dintre proprietățile și mijloacele de control al materiilor prime, al proceselor și al calității produselor finite, precum și a articolelor din piele. Controlul calității și al calității joacă un rol important și sunt pietrele de colț pe care se construiește buna reputație a producătorilor de piele, tăbăcării, produse din piele și comercianți. Pe măsură ce distincția dintre țările furnizoare de materii prime și țările care produc piei la scară industrială devine mai puțin clară, țările în curs de dezvoltare, odată ce exportatorii exclusiv de piei brute și piei, se confruntă cu o presiune tot mai mare pentru a îmbunătăți calitatea pieilor lor prelucrate și finite emi și a produselor din piele. Publicațiile au fost prezentate în cadrul celui de-al 12-lea Panel unido leather, care a avut loc la Teheran/Iran (1995).
PIAȚA ARTICOLELOR DIN PIELE – CREȘTERE, TENDINȚE, IMPACT COVID-19 ȘI PREVIZIUNI (2021-2030)
Piața articolelor din piele este segmentată în funcție de tip (încălțăminte, bagaje și accesorii), canal de distribuție (magazine de vânzare cu amănuntul offline și online) și geografie (America de Nord, Europa, Asia-Pacific, America de Sud și Orientul Mijlociu și Africa). Raportul oferă dimensiunea pieței și prognoza bunurilor din piele în valoare (în milioane USD) pentru toate segmentele menționate mai sus.
Prezentare generală a pieței
Se estimează că piața articolelor din piele va înregistra un CAGR de 6,2% în perioada de prognoză (2021 – 2026).
Epidemia de COVID-19 a dus la o perturbare a vânzărilor cu amănuntul de produse bune din piele în cursul anului 2020, din cauza limitărilor puterii de cumpărare, a închiderii magazinelor/punctelor de vânzare a articolelor de îmbrăcăminte premium și a lockdown-ului pe scară largă la nivel global.
Produsele din piele sunt foarte populare în rândul consumatorilor, deoarece au calități inerente, cum ar fi rezistente la praf, ignifug, rezistente la fisurare și durabilitate, care se așteaptă să crească creșterea pieței de produse din piele. În plus, cererea tot mai mare de genți de mână la modă, portofele din piele premium și alte produse din piele influențează creșterea pieței articolelor din piele în ultimii ani. Sprijinul guvernamental în creștere pentru industria pielăriei stimulează și mai mult creșterea pieței. De exemplu, în India, investițiile străine directe 100% sunt permise pe ruta automată, iar guvernul a redus acciza la 6% de la 12% la încălțămintea din piele (încălțăminte cu fețe din piele), cu un preț de vânzare cu amănuntul de peste 14,55 USD pe pereche.
Domeniul de aplicare al raportului
Produsele din piele sunt produse fabricate din material din piei de bronzare și piele de animale, în principal de la bovine. Piața articolelor din piele oferă o gamă largă de produse, inclusiv încălțăminte, bagaje și accesorii prin intermediul magazinelor de vânzare cu amănuntul offline și online. Studiul acoperă, de asemenea, analiza la nivel global a principalelor regiuni America de Nord, Europa, Asia-Pacific, America de Sud și Orientul Mijlociu și Africa. Pentru fiecare segment, dimensionarea pieței și previziunile se bazează pe valoare (în milioane USD).
Printre marile companii de pe piața articolelor de îmbrăcăminte și piele se numără NIKE Inc; Christian Dior SE; H&M AB; Adidas AG și VF Corp.
Piața globală a produselor de îmbrăcăminte și piele este de așteptat să crească de la 818,19 miliarde de dolari în 2020 la 971,38 miliarde de dolari în 2021, la o rată de creștere anuală compusă (CAGR) de 18,7%. Creșterea se datorează în principal faptului că companiile își rearanjează operațiunile și își revin în urma impactului COVID-19, care a condus anterior la măsuri restrictive de izolare care implică distanțarea socială, munca la distanță și închiderea activităților comerciale care au dus la provocări operaționale. Piața este așteptată să ajungă la 1311,66 miliarde de dolari în 2025, la un CAGR de 8%.
Piața produselor de îmbrăcăminte și piele constă în vânzări de îmbrăcăminte și produse din piele de către entități (organizații, comercianți unici și parteneriate) care produc îmbrăcăminte, piele și produse
conexe. Producătorii de îmbrăcăminte taie și coase (de exemplu, achiziționează țesături și taie și coase pentru a face un articol de îmbrăcăminte) și/sau produc articole de îmbrăcăminte prin tricotarea mai întâi a țesăturii și apoi tăierea și coaserea țesăturii într-un articol de îmbrăcăminte. Industria de fabricare a îmbrăcămintei include entități care produc linii complete de îmbrăcăminte gata de purtat și îmbrăcăminte personalizată: contractori de îmbrăcăminte, care efectuează operațiuni de tăiere sau cusut pe materiale deținute de alții; jobbers, care îndeplinesc funcții antreprenoriale implicate în fabricarea de îmbrăcăminte; croitori, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte personalizate pentru clienții individuali; și entitățile care combină tricotarea cu producția de articole de îmbrăcăminte complete, dar excluzând producătorii de țesături de tricotat care nu sunt combinate cu produsele de îmbrăcăminte complete. Producătorii de piele și de produse aliate transformă pieile în piele prin tăbăcirea sau vindecarea și fabricarea pieii în produse pentru consumul final și/sau produc produse similare din alte materiale, inclusiv produse (cu excepția îmbrăcămintei) fabricate din „înlocuitori de piele”, cum ar fi cauciucul, materialele plastice sau textilele. Încălțămintea din cauciuc, bagajele textile și poșetele sau portofelele din plastic sunt exemple de produse „de substituție din piele” incluse pe această piață. Piața articolelor de îmbrăcăminte și produse din piele este segmentată în piele și produse aliate și îmbrăcăminte.
Asia Pacific a fost cea mai mare regiune de pe piața globală a produselor de îmbrăcăminte și piele, reprezentând 36% din piață în 2020.
Europa de Vest a fost a doua regiune ca mărime, reprezentând 28% din piața globală de îmbrăcăminte și produse din piele. Africa a fost cea mai mică regiune de pe piața globală a produselor de îmbrăcăminte și piele.
Creșterea gradului de conștientizare a efectelor negative ale industriei textile asupra mediului încurajează clienții să opteze pentru materiale
durabile. Spre deosebire de materialele naturale, fibrele sintetice au nevoie de mult timp pentru a se descompune, deoarece sunt fabricate din produse petroliere. Materialele biologice precum mătasea păianjenului sunt ușoare și au rezistență la tracțiune care sunt utilizate la fabricarea articolelor de îmbrăcăminte. Unele companii creează, de asemenea, o versiune sintetică descompusă a mătăsii păianjenului. De exemplu, Spiber Inc., un specialist japonez în biomateriale, a fost primul care a produs mătase artificială de păianjen . Compania folosește E. coli modificat genetic pentru a produce proteinele de mătase care sunt folosite pentru a produce fibre de mătase. Pe măsură ce consumatorii la nivel mondial devin din ce în ce mai preocupați de impactul achizițiilor lor de îmbrăcăminte asupra mediului, se preconizează că cererea de materiale durabile va crește. De asemenea, consumatorii sunt adesea mai dispuși să plătească o primă pentru produsele pe care le consideră ecologice, oferind astfel oportunități pentru marje de profit mai mari la punctul de vânzare și de-a lungul lanțului de aprovizionare.
Epidemia de coronavirus (COVID-19) a acționat ca o reținere masivă pe piața articolelor de îmbrăcăminte și produse din piele în 2020, pe măsură ce lanțurile de aprovizionare au fost perturbate din cauza restricțiilor comerciale, iar consumul a scăzut din cauza lockdown-urilor impuse de guverne la nivel
global. COVID 19 este o boală infecțioasă cu simptome asemănătoare gripei, inclusiv febră, tuse și dificultăți de respirație. Virusul a fost identificat pentru prima dată în 2019 în Wuhan, provincia Hubei din Republica Populară Chineză și s-a răspândit la nivel global, inclusiv Europa de Vest, America de Nord și Asia. Măsurile luate de guvernele naționale pentru a limita transmiterea au dus la oprirea activităților de producție și la o scădere a activității economice, țările intrând într-o stare de „lock down”, iar epidemia este de așteptat să continue să aibă un impact negativ asupra întreprinderilor pe tot parcursul anului 2020 și în 2021. Cu toate acestea, este de așteptat ca piața produselor de îmbrăcăminte și piele să își revină după șocul din perioada de prognoză, deoarece este un eveniment de „lebădă neagră” și care nu are legătură cu deficiențele actuale sau fundamentale ale pieței sau ale economiei globale.
Creșterea cererii de cumpărături online este de așteptat să ajute piața de îmbrăcăminte și produse din piele să crească. Producătorii își pot vinde acum produsele pe o platformă mai mare decât înainte, ceea ce va crește baza de clienți din punct de vedere geografic, stimulând creșterea pieței de îmbrăcăminte și produse din piele. În țări precum India, de exemplu, portalurile de comerț electronic au stimulat vânzările de articole de îmbrăcăminte tradiționale, oferind o expunere mai mare producătorilor care s-au limitat la o singură geografie în care se afla comunitatea de țesut.
Actualitate
Dezbatere aprinsă în educație: Lipsa de transparență de la olimpiade ajunge pe masa Ministerului. Ce schimbări cer elevii
Olimpiadele școlare sunt în centrul unei dezbateri care ridică întrebări cu privire la viitorul acestor competiții. Consiliul Național al Elevilor solicită Ministerului Educației măsuri urgente de reformă, după o serie de sesizări privind lipsa de transparență și proceduri neclare de evaluare. În paralel, profesorul Doru Căstăian vine cu o altfel de perspectivă și propune o discuție mai profundă: despre rostul și funcția olimpiadelor.
Olimpiada Națională de Științe Socio-Umane, punctul de la care au pornit dezbaterile
Totul a pornit de la sesizările făcute de elevi și profesori după Olimpiada Națională de Științe Socio-Umane desfășurată la Iași. Mai mulți participanți au reclamat nereguli în procesul de evaluare, lipsa unor explicații clare pentru punctaje și dificultăți în exercitarea dreptului la contestație. Din aproape 400 de participanți la toate disciplinele Olimpiadei (Economie, Sociologie, Filosofie, Psihologie, Educație Socială, Logică), 89 au depus contestații. Una singură a fost admisă: la Sociologie.
Elevii au vorbit și despre experiențe tensionate în timpul probei propriu-zise, inclusiv despre atitudini nepotrivite ale membrilor comisiei de evaluare. ,,Citește-ți încă o dată lucrarea să vezi ce aberații ai scris”, i-ar fi spus un profesor unui elev care ulterior a obținut 9,20 și mențiune pe țară, arată Edupedu.
Totodată, și regulamentul a fost interpretat diferit, în funcție de profesorii supraveghetori. La disciplina Educație Socială, regulamentul specific al olimpiadei naționale prevede că membrii unei echipe (formată din doi elevi) pot colabora pe tot parcursul timpului acordat, dar nu precizează dacă ambii membri pot scrie pe lucrare. Rezultatul? Săli diferite, reguli diferite. Unora li s-a transmis că au voie să scrie amândoi elevii din echipă, altora că doar unul. Elevii cu lucrări mai lungi au obținut și punctaj mai mare.
După Olimpiadă, mai multe plângeri au fost înaintate către Ministerul Educației.
Consiliul Național al Elevilor: „Olimpiadele riscă să pedepsească exact elevii pe care pretind că îi celebrează”
Într-un comunicat amplu, Consiliul Național al Elevilor formulează una dintre cele mai dure critici din ultimii ani la adresa modului de organizare a competițiilor școlare de acest fel.
Olimpiadele ar trebui să fie spații ale meritocrației, ale rigorii și ale unei competiții oneste. În schimb, în acest an, spațiul public a fost traversat de prea multe exemple care arată exact contrariul: reguli percepute ca fiind neclare sau schimbate din mers, proceduri de contestație care ridică semne de întrebare, dar și atitudini care nu au ce căuta într-un cadru educațional. Când elevii ajung să se întrebe nu unde au greșit, ci după ce reguli sunt evaluați, este clar că avem de-a face cu o problemă care ține de întregul sistem
, atrag atenția reprezentanții elevilor. Aceștia aduc în discuție și o dublă măsură în privința standardelor:
Toate aceste situații nu trebuie privite ca pretexte pentru a decredibiliza ideea de olimpiadă, ci ca motive serioase pentru a o apăra de improvizație și de abuz. Problema nu este existența standardelor ridicate. Problema este că, prea des, standardele par să fie cerute exclusiv elevilor, în timp ce celor care organizează, evaluează și coordonează li se îngăduie ambiguitatea, lipsa de explicații și, uneori, chiar lipsa de respect.
Cele cinci solicitări către Ministerul Educației
Totodată, reprezentanții Consiliului Național al Elevilor punctează faptul că Ministerul Educației, sub egida căruia sunt organizate toate competițiile școlare finanțate de stat, ,,nu poate rămâne în rolul de spectator al acestor derapaje”. Și cer implementarea mai multor măsuri pe care le consideră esențiale pentru restabilirea încrederii în sistem:
- Publicarea din timp a calendarului și regulamentelor specifice. ,,Pentru a asigura predictibilitate și un cadru clar de desfășurare a competițiilor, calendarul etapelor și regulamentele aferente fiecărei discipline trebuie publicate cu suficient timp înainte, astfel încât elevii și profesorii coordonatori să nu fie puși în fața unor informații comunicate tardiv.”
- Transparentizarea componenței comisiilor centrale. ,,Pentru consolidarea încrederii în corectitudinea procesului de evaluare, este necesară publicarea componenței comisiilor centrale, precum și asumarea unor criterii clare de selecție a membrilor acestora, care să respecte standarde de competență, integritate și imparțialitate.”
- Asigurarea posibilității de vizualizare a lucrării împreună cu borderoul de evaluare, înainte de depunerea contestației. ,,Pentru ca dreptul la contestație să fie exercitat în mod real și informat, este necesară modificarea Normelor metodologice și a regulamentelor specifice ale olimpiadelor școlare, astfel încât elevii să poată consulta, înainte de expirarea termenului de depunere a contestațiilor, nu doar lucrarea, ci și borderoul de corectare aferent. Doar în acest mod fiecare elev poate înțelege clar unde și pentru ce a fost depunctat, putând decide în cunoștință de cauză dacă formulează sau nu o contestație.”
- Afișarea completă și coerentă a rezultatelor, înainte de expirarea termenului pentru contestații. ,,Elevii trebuie să aibă acces la toate rezultatele relevante pentru ierarhia finală înainte de a decide dacă depun sau nu contestație. Orice altă practică afectează caracterul echitabil al competiției și pune elevii în imposibilitatea de a lua o decizie în cunoștință de cauză.”
- Interzicerea și sancționarea fermă a limbajului jignitor, umilitor sau intimidant la adresa elevilor. ,,Nicio formă de excelență academică nu poate justifica un comportament abuziv. Ministerul Educației și Cercetării are obligația de a transmite clar că derapajele de acest tip sunt incompatibile cu valorile educației și trebuie sancționate prompt, indiferent de funcția sau prestigiul persoanei care le manifestă.”
Acolo unde regulile devin neclare, iar respectul față de elev dispare, excelența riscă să rămână doar un alt cuvânt frumos din discursurile oficiale”, subliniază forul reprezentativ al elevilor.
Doru Căstăian: „Eforturile supraumane nu se varsă ȋn nimic mai larg”
Dacă elevii vin cu revendicări, profesorul de Științe Sociale Doru Căstăian aduce în discuție însuși sensul acestor competiții, într-o postare critică.
,,Cred că ar merita pornită o meditaţie mai largă despre rostul şi funcţia sistemică a olimpiadelor, ea ar fi poate mai utilă decât cartografia unei singure olimpiade naţionale problematice. Istoric, olimpiadele sunt parte a unei tradiții străvechi a eforturilor verticale, cu trimitere terminologică, dar şi larg culturală, către Antichitate şi etica virtuţilor. Sunt concursuri pentru selectarea celor mai buni dintre cei buni. De aici, ideea de excelenţă, care trimite, desigur, la arete-ul antic, la perfecţiunea mereu vizată, mereu amânată, mereu de cucerit. Dar, ȋn accepţiune antică şi nu numai, excelenţa nu e niciodată numai dexteritate, abilitate tehnică de excepţie. Performanţa tehnică are rost doar dacă provine dintr-un ideal cultural şi educaţional, adică omenesc, ȋn cel mai bun sens al termenului. De asemenea, ea vine cu costuri foarte mari.
Reguli noi pentru olimpiadele școlare: lucrări digitalizate și acces pentru elevii spitalizați. Normele, publicate în Monitorul Oficial
Efortul nerezonabil, obtuzitatea impusă a privirii, ȋngustimea intereselor, monodirecţionarea resurselor au sens doar dacă sunt făcute ȋn numele unor valori veritabile şi al unui ideal mai larg în care să se recunoască ȋntreaga comunitate. Cu o comparaţie recentă şi la ȋndemână, programul Artemis are sens doar ȋn măsura ȋn care claustrările, efortul, privaţiunile răscumpără un rezultat care nu e autoreferenţial, ci inspiră o ȋntreagă omenire şi scoate la iveală, printr-o realizare excepţională, ceea ce e mai bun ȋn ȋntreaga natură umană”, a scris profesorul într-o postare pe Facebook.
În viziunea sa, în cazul olimpiadelor și concursurilor școlare, efortul nu duce la îndeplinierea unor astfel de idealuri:
,,Eforturile supraumane şi autodepăşirea nu se varsă ȋn nimic mai larg pentru că nu au ȋn ce să se verse. Exemplele inspiraţionale nu irigă nimic sistemic pentru că sistemul este adesea un deşert axiologic. Ceea ce ar putea fi muncă inspiratoare devine proces mecanic, orb, kafkian. Şi, când se ȋntâmplă asta, olimpiadele devin ceva distopic.”
Din punctul de vedere al profesorului, există și o ruptură structurală între performanța de vârf și restul sistemului educațional:
Nu de puţine ori, ȋn forma actuală, lucrează direct ȋmpotriva idealului educaţional declarat al şcolii româneşti. De multe ori, excelenţa măsurată doar ȋn premii se face ȋmpotriva şi prin uzarea excelenţei caracterului, relaţiilor fireşti, consistenţei etice. Nu de puţine ori, premiile se iau prin ignorarea masivă a celor mulţi, prin marginalizarea lor tehnică şi valorică, prin ruperea brutală a olimpicului, a cărui performanţă este susţinută la nenumărate niveluri, de logica internă a sistemului. Cu marginalii absoluţi ai sistemului lucrurile stau şi mai rău.
În cadrul aceleiași postări, Doru Căstăian a venit și cu un disclaimer:
,,N-aş vrea să fiu ȋnţeles greşit. Am cunoscut destui olimpici (am avut și eu câţiva olimpici naţionali) şi destui profesori de olimpici. Printre ei sunt elevi admirabili, profesori admirabili, care uneori construiesc relaţii extraordinare, bazate pe respect reciproc şi pasiune ȋmpărtăşita. Am cunoscut și inspectori admirabili, care se dau peste cap ca să-i ajute cum pot pe cei implicaţi în competiţie. Sistemic, ȋnsă, olimpiadele mai degrabă alimentează (întrucât indirect o validează) o tristă stare de fapt şi o ȋncremenire opacă, succesele sunt autoreferenţiale, confirmând tuturor părţilor anxioase (copii, părinţi, profesori) că ȋşi fac bine treaba”.
Ingredientele performanței în școala de stat. „Copiii cred că o să-și piardă foarte mult din motivație”
Dezbaterea rămâne deschisă
În loc de concluzie, profesorul de Științe Sociale, își dorește ca subiectul să fie pus pe agenda publica și dezbătut.
,,Olimpiadele şi ce aduc ele, deopotrivă bun și rău, ar trebui să fie la un moment dat subiect de reflecţie publică serioasă. Un prim pas ar putea fi prezentarea unor scuze publice pentru ce s-a ȋntâmplat la Iaşi, dispunerea recorectării de urgenţă a tezelor, după criterii transparente și valide ştiinţific. După aceea, ar urma logic iniţierea unei dezbateri publice privind rolul şi funcţia acestor concursuri, precum şi a costurilor pedagogice şi morale ale definirii exclusive a excelenţei ȋn acest fel”, a scris Doru Căstăian.
Actualitate
Noua termocentrală Mintia, construită în trei ani. Investiția de 1,7 GW aduce aproape 1.000 de locuri de muncă
Aproape 1.000 de oameni lucrează pe șantierul noii termocentrale de la Mintia, construită în județul Hunedoara, după închiderea fostei centrale electrice alimentate cu cărbune. În 2026, la cinci ani de la închiderea fostei termocentrale, noul complex va produce energie.
Termocentrala Mintia. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
Începute în 2024, lucrările la noua termocentrală Mintia au ajuns în faza finală, iar complexul energetic, proiectat la o capacitate de 1,7 GW, ar putea intra în producție în vara anului 2026.
Aproape 1.000 de muncitori pe șantier
Până în prezent, cele mai importante instalații au fost montate, iar noile construcții ridicate pe terenul vechii termocentrale i-au schimbat înfățișarea.
Noii proprietari nu au renunțat la corpul principal al fostei termocentrale, ridicate în anii ’60, și la cele trei turnuri ale acesteia, înalte de 220 de metri.
Investiția în construcția complexului energetic, aflat la cinci kilometri de Deva, în vecinătatea comunei Vețel, a depășit 1,2 miliarde de euro până în prezent și a adus aproape 1.000 de noi locuri de muncă.
„Am demonstrat că am respectat tot ceea ce ne-am asumat și că ceea ce am promis am realizat, arătând că toate complexitățile și obstacolele pot fi depășite. Acest proiect este foarte important pentru stabilitatea sectorului energetic din România, este important pentru comunitatea locală și pentru oportunitățile de angajare. Avem deja în jur de 950 de muncitori, iar foarte curând vom ajunge la 1.000. Sperăm să intrăm în producție cu prima turbină pe gaz până în luna iunie, anul acesta, iar cu a doua, în jurul lunii august. Totul depinde de suportul autorităților, inclusiv Transgaz și Transelectrica. Ținta noastră este să avem ciclu combinat până în luna octombrie a acestui an”, a declarat Shadi Abulkhair, directorul Mass Global Energy.
Noile termocentrale acoperă deficitul de energie
Sâmbătă, 18 aprilie, în urma unei vizite pe șantierul termocentralei, Bogdan Ivan, ministrul Energiei, a declarat că noua investiție va aduce costuri mai mici pentru energie în România.
„Este un proiect extrem de important, de interes național. Ne-a inspirat pentru a veni cu o nouă legislație în materie de proiecte de producție, transport și stocare a energiei electrice din țara noastră. Investitorii care au venit aici cu peste 1,2 miliarde de euro au reușit să aducă, încă din decembrie 2024, cea mai nouă tehnologie existentă pe piață, într-una dintre cele mai mari facilități de producție energetică bazate pe gaz din întreaga Uniune Europeană”, a declarat ministrul Energiei, Bogdan Ivan.
Potrivit ministrului Energiei, odată cu finalizarea investițiilor de la termocentralele Mintia și Iernut, România își va suplimenta producția de energie cu aproximativ 2.200 MW, bazată pe gaz. Tot până la finalul anului 2026, adaugă ministrul, este așteptată intrarea în producție a altor proiecte: 2.000 MW producție fotovoltaică, 1.500 MW stocare și peste 350 MW producție de energie eoliană.
„Noi astăzi avem, plus-minus, un deficit de balanță de 1.500 MW – adică importăm aproximativ această cantitate, dar odată cu intrarea acestor proiecte în producție, până la finalul anului, România va putea să spună că ajunge de la nivelul de importator de energie la nivelul de a produce suficientă energie încât să-și satisfacă nevoia internă, lucru care automat va duce la o scădere a prețului final, în condiții de piață, atât pentru consumatorii industriali, cât și pentru consumatorii casnici”, a precizat ministrul.
„Noi, astăzi, importăm, la ore de vârf, aproximativ 20 la sută din cantitatea pe care o consumăm în țara noastră, dar o importăm la un preț foarte ridicat. Pentru 20 la sută din cantitatea de energie, plătim 40 la sută din totalul energiei pe care o consumăm în România. Ceea ce automat ridică prețul pentru consumatorul final. Ne afectează pe toate palierele conflictul din Orientul Mijlociu. Dincolo de piața carburanților, și cea a gazelor naturale este afectată, pentru că astăzi 20 la sută din producția de energie electrică a României este bazată pe gaze naturale”, a declarat ministrul Energiei, Bogdan Ivan.
Mass Global Energy Rom va investi 1 miliard de euro în capacități de stocare a energiei, inclusiv la Mintia
Fosta „stea de pe Mureș”
Fosta termocentrală Mintia a fost construită în anii ’60 pe teritoriul vechii așezări daco-romane Micia, de pe malul Mureșului. Proiectul inițial viza înființarea a patru grupuri energetice de câte 210 MW, care funcționau cu cărbune din Valea Jiului, adus pe calea ferată.
Imaginea 1/23:
Termocentrala Mintia Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (2) JPG
Primul grup energetic al termocentralei Mintia a fost inaugurat în toamna anului 1969, iar doi ani mai târziu au fost realizate și celelalte trei grupuri energetice. În 1977 a devenit funcțională a cincea turbină de 210 MW, iar din 1980 centrala a fost dotată cu al șaselea grup energetic. Unul dintre grupuri a fost modernizat în 2009, ajungând la 235 MW.
„De la punerea în funcţiune şi până la finele anului 2011, termocentrala Mintia a livrat 204 TWh din energia electrică necesară României şi a consumat 117 milioane de tone de cărbune”, arăta un raport al Termocentralei Mintia.
Declinul industriei miniere din Valea Jiului și problemele de mediu ale termocentralei, veche de peste cinci decenii, au grăbit declinul acesteia, iar producția de energie a fost oprită definitiv în primăvara anului 2021. În iulie 2021, au fost disponibilizați ultimii aproximativ 700 de salariați ai acesteia, iar centrala și-a încetat activitatea, intrând în conservare.
În decembrie 2022, statul român a vândut-o, prin lichidatorul judiciar, cu peste 91 de milioane de euro, unui investitor privat din Mass Group Holding.
Noii proprietari au început, la scurt timp, un amplu proces de retehnologizare, pentru a transforma fosta termocentrală bazată pe o tehnologie rudimentară, care folosea cărbune, într-un complex energetic modern, cu o capacitate instalată de peste 1,7 GW, bazat pe gaze naturale și echipamente de ultimă generație furnizate de Siemens.
Noua termocentrală, construită în trei ani
În vara anului 2023, a început demolarea mai multor construcții industriale din curtea vechii termocentrale (gospodăria de cărbune, gospodăria de păcură, gospodăria de ulei, stația de tratare chimică a apei, stația de tratare a condensatului principal), pentru a face loc noului complex energetic, care aștepta atunci avizele pentru începerea construcției.
Termocentrala Mintia, noua „Stea de pe Mureș”, așteptată în 2026. Șantierul uriaș de 1,2 miliarde de euro
Lucrările la noua termocentrală au început în 2024, unitatea fiind proiectată pentru folosirea gazului natural și echipată cu două turbine cu gaz, o turbină cu abur și trei generatoare SGen5-3000W de la Siemens. Totodată, componentele centralei vor fi pregătite pentru trecerea către noile tehnologii de producere a energiei, bazate pe hidrogen. Finalizarea lucrărilor este așteptată în acest an, iar odată cu ea, Mintia va deveni cea mai mare centrală electrică pe gaze din Uniunea Europeană, pe un singur amplasament.
Imaginea 1/20:
Termocentrala Mintia Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (91) JPG
Potrivit unui comunicat recent al Guvernului României, Mass Global Energy Rom a anunțat intenția de a dezvolta în România o nouă investiție în capacități de stocare a energiei electrice de tip BESS (Battery Energy Storage System), în valoare de aproximativ un miliard de euro.
„Proiectul ar urma să aibă o capacitate totală de 2.500 MW, distribuită în patru-cinci locații, inclusiv la Mintia. Proiectul are ca obiectiv echilibrarea sistemului energetic și furnizarea de energie în orele de vârf, la prețuri accesibile pentru cetățeni”, informa Guvernul României, la 6 februarie.
Pentru a deveni operațională, noua termocentrală trebuie legată la rețeaua națională de gaze naturale și de energie electrică, iar investițiile pentru conectarea acesteia sunt în derulare.
Actualitate
Ciolacu neagă că ar locui într-un penthouse de lux din Herăstrău, unde chiria ar ajunge la 15.000 de euro: „Nu voi fi deloc influențat de aceste minciuni”
Marcel Ciolacu neagă că ar locui într-un penthouse de lux din Herăstrău, pentru care ar plăti o chirie de aproximativ 15.000 de euro pe lună. „Vă asigur că nu voi fi deloc influențat de aceste minciuni”, a transmis fostul premier.
Marcel Ciolacu FOTO: Mediafax
Reacția lui Marcel Ciolacu vine după ce în presă au apărut informații că acesta s-ar fi mutat într-un penthouse de lux din zona Herăstrău, alături de partenera sa, Sorina Docuz, unde chiria lunară ar ajunge la aproximativ 15.000 de euro, potrivit G4Media.
Potrivit sursei citate, locuința nu i-ar aparține direct, ci ar fi deținută printr-o firmă din Buzău, controlată de o companie înregistrată în Statele Unite, al cărei acționariat nu este public. Imobilul ar face parte din complexul One Herăstrău Towers și ar fi fost achiziționat în septembrie 2025, împreună cu alte apartamente, într-o tranzacție estimată la mai multe milioane de lei.
Fostul premier susține că informațiile sunt false și respinge ideea că ar avea închiriat un astfel de imobil. Acesta afirmă că, atunci când se află în București, locuiește într-un apartament obișnuit, care nu are statut de penthouse și care nu ar fi închiriat de el.
„Articolul pe care l-ați publicat conține informații false și defăimătoare. Nu locuiesc în niciun penthouse în București sau în altă parte. După cum bine știți, sunt președinte al CJ Buzău și în mare parte a timpului locuiesc în Buzău. Când sunt în București, locuiesc într-un apartament care nu este penthouse și care nu este închiriat de mine. Fiul meu nu locuiește în același cartier cu mine”, a transmis Marcel Ciolacu, pentru publicația citată mai sus.
În același mesaj, Ciolacu a făcut referire și la
contextul politic în care a apărut investigația.
„Înțeleg de ce acest articol apare astăzi când PSD va vota plecarea domnului Bolojan din fruntea guvernului, cum este și normal după toate erorile sociale și economice pe care le-a făcut. Vă asigur că nu voi fi deloc influențat de aceste minciuni și voi vota plecarea domnului Bolojan și le voi spune colegilor mei să facă același lucru”, a adăugat președintele CJ Buzău.
De asemenea, administratorul firmei Real Estate Key SRL Gheorghe Roșu a trimis și el un drept la replică în care susține că societatea deține un singur apartament în imobilul precizat: „Menționăm faptul că nu avem niciun contract de închiriere cu Marcel Ciolacu sau cu fiul acestuia”.
-
Actualitateacum 3 zile„Factură” uriașă pentru Lionel Messi. Copiii l-au băgat la o cheltuială de 600.000 de euro
-
Actualitateacum 2 zileIranul menține închisă Strâmtoarea Ormuz și cere ca SUA să ridice blocada
-
Actualitateacum 2 zilePlanul ingenios prin care doi frați au reușit să fugă din Coreea de Nord: O evadare aproape miraculoasă, urmată de tragedie
-
Actualitateacum 3 zileIranul îl trimite pe Donald Trump la culcare: „Închide telefonul, liniștește-te, nu mai posta nimic și blochează-l pe Bibi o săptămână”
-
Actualitateacum 2 zileNoi reguli pentru pensiile din Pilon 3. Cum se pot retrage banii și ce noutăți apar pentru plata eșalonată
-
Actualitateacum o ziSfârșitul Rusiei poate veni de unde se așteaptă mai puțin. Generalul Ben Hodges dezvăluie ce aliat l-ar trăda pe Putin
-
Actualitateacum 2 zileUn tigru a sărit în mijlocul spectatorilor la un circ din Rusia. „Copiii țipau, adulții fugeau panicați”
-
Actualitateacum o ziUn alt efect al scumpirii carburanților în Europa: Creștere explozivă a vânzărilor de mașini electrice




