Actualitate
LEMET, o nouă etapă din planul de investiții: a început montarea unei centrale electrice fotovoltaice
LEMET, o nouă etapă din planul de investiții: a început montarea unei centrale electrice fotovoltaice
LEMET, unul dintre liderii pieței de mobilă din România, a demarat montarea centralei electrice fotovoltaice care face parte dintr-un amplu plan de investiții în valoare de opt milioane de euro. Partener în acest proiect energetic, care mai presupune și instalarea panourilor fotovoltaice pe acoperișurile a trei dintre halele fabricii, este Electrica Furnizare, parte a Grupului Electrica, unul dintre marii jucători din sectorul serviciilor energetice. Lucrările vor fi finalizate în primul trimestru al anului 2022.
Centrala electrică va avea o putere instalată de 975,2 kWp și o producție medie anuală de energie electrică estimată la 1.082 MWh. După ce investiția va fi finalizată, Lemet va putea să-și asigure o mare parte din energia electrică consumată în activitatea de producție. Mai mult, fiind vorba de energie verde, emisiile de CO2 vor fi reduse cu peste 275 de tone pe an.
“Suntem bucuroși că am reușit să demarăm acest proiect, la care noi ținem foarte mult. Ne propunem să fim din ce în ce mai buni și mai eficienți, iar această investiție reprezintă un mare pas înainte. În plus, grija pentru oameni și protejarea mediului înconjurător fac parte din valorile noastre, așa că mizăm pe energia verde pentru a asigura un model de creștere sănătos și sustenabil. Nu în ultimul rând, suntem recunoscători Electrica Furnizare, un partener care ne-a ghidat cu răbdare în acest demers și, prin profesionalism și implicare, a făcut ca planurile noastre să devină realitate”, a declarat Alexandru Rizea, Director General LEMET.
2021 a fost unul dintre cei mai buni ani pentru strategia de investiții a LEMET , care urmărește dezvoltarea continuă și garantarea celei mai bune calități. Nu mai puțin de opt milioane de euro au fost bugetate pentru construcția de noi spații de producție și showroom-uri, investiții în energie verde, în noi tehnologii și în digitalizare. Unele proiecte au fost deja implementate, cum ar fi construcția unei hale de producție în suprafață de 7.500 mp sau cele din sfera tehologiei, în timp restul, printre care se numără și construcția unui showroom cu o suprafață de 3.000 de metri pătrați în Câmpina, vor fi finalizate în prima parte a anului 2022.
“Suntem conștienți că doar investind permanent vom reuși să creștem sănătos și să ne menținem locul pe care l-am câștigat în industria mobilei. Încheiem în anul care va urma unul dintre cele mai importante planuri de investiții din istoria companiei, dar nu ne vom oprim aici. Vom continua să extindem rețeaua de magazine Lems și vom investi în noi capacități de producție. De asemenea, vom continua să susținem o serie de proiecte sociale și culturale care aduc mari satisfacții comunității”, a mai spus Alexandru Rizea.
LEMET a împlinit anul acesta 30 de ani de la înființare
Cu sediul în Brebu, compania deține 10 linii de producție cu tehnologii de ultimă oră, complet automatizate, pentru prelucrarea panourilor compozite din lemn și a lemnului masiv. În total, fabrica LEMET și halele de depozitare acoperă o suprafață de 41.000 de metri pătrați. Compania operează rețeaua LEMS, cel mai mare lanț de magazine de mobilă din România. Acoperind aproape toată țara, cele 70 de magazine LEMS au o suprafață totală de retail de peste 70.000 metri pătrați. Pe platforma LEMET de la Brebu și în rețeaua LEMS lucrează peste 1600 de angajați.
Actualitate
Peste 2,7 miliarde de euro pentru energie verde. Cine poate obține finanțare și în ce condiții
Companiile, autoritățile locale și comunitățile de energie vor avea la dispoziție, în perioada 2026–2027, peste zece programe de finanțare pentru investiții în energie verde, eficiență energetică și mobilitate electrică. Potrivit unei analize de specialitate, fondurile disponibile depășesc 2,7 miliarde de euro, iar o parte dintre scheme oferă finanțare nerambursabilă de până la 100%.
Foto APM
România intră într-o perioadă cu oportunități fără precedent pentru investițiile în sectorul energetic. Analiza realizată de Alt.Real și Societatea Comunităților de Energie arată că, în următorii doi ani, vor fi disponibile programe europene și naționale în valoare de peste 2,7 miliarde de euro.
Din această sumă, aproximativ 1,4 miliarde de euro sunt destinați companiilor, 1,2 miliarde de euro autorităților locale, iar 170 de milioane de euro comunităților de energie.
Majoritatea programelor sunt finanțate din fonduri europene și oferă granturi consistente, unele dintre ele cu finanțare integral nerambursabilă.
„Vorbim de fonduri europene pentru companii, autorități locale, dar și pentru comunități de energie. Avem o fereastră foarte generoasă de finanțări. Sunt peste zece programe care se vor lansa anul acesta sau anul viitor. Aproape toate implică o finanțare nerambursabilă de până la 100%”, a declarat Lucian Toader, președintele Societății Comunităților de Energie și fondatorul Alt.Real.
200 de milioane de euro pentru ferme și industria alimentară
Printre cele mai atractive programe se numără schema AFIR dedicată sectorului agroalimentar, care are un buget de 200 de milioane de euro.
Fermierii, cooperativele agricole și firmele din industria alimentară vor putea obține până la 20 de milioane de euro pentru proiecte de producere a energiei din surse regenerabile destinate autoconsumului.
Un avantaj important este că schema prevede cofinanțare zero, iar minimum 70% din energia produsă trebuie utilizată pentru consum propriu.
Lansarea apelurilor de proiecte este estimată pentru trimestrul al treilea din 2026.
Industria grea și producătorii de materiale, sprijin pentru modernizare
Un alt program important este PRO INFRA, cu un buget de 200 de milioane de euro destinat producătorilor de materiale de construcții.
Firmele din domenii precum extracția agregatelor, producția de ciment, beton sau prefabricate vor putea înlocui utilajele vechi și energofage cu echipamente electrice moderne și sisteme de monitorizare a consumului.
Finanțarea poate ajunge la 15 milioane de euro pe proiect.
În paralel, alte 150 de milioane de euro sunt alocate programului de eficiență energetică în industrie, destinat companiilor incluse în schema europeană EU-ETS. Fondurile pot fi utilizate pentru modernizarea instalațiilor industriale sau pentru tehnologii de captare a emisiilor de carbon.
Miza stocării energiei: 150 de milioane de euro pentru baterii
Dezvoltarea capacităților de stocare reprezintă una dintre prioritățile noii strategii energetice.
Programul dedicat bateriilor independente de producția de energie are un buget de 150 de milioane de euro și permite investiții de până la 15 milioane de euro pe proiect.
Scopul este stocarea energiei atunci când prețurile sunt scăzute și livrarea acesteia în rețea în perioadele de consum ridicat.
Beneficiarii sunt producătorii de energie și dezvoltatorii de parcuri energetice.
Aproape 700 de milioane de euro pentru transport electric și infrastructură de încărcare
Sectorul mobilității electrice beneficiază de unele dintre cele mai consistente alocări financiare.
Programul „e-Mobility RO” are un buget de 299 de milioane de euro și finanțează rețele de încărcare rapidă pe autostrăzi și drumuri naționale, inclusiv integrarea de panouri solare și sisteme de stocare.
Alte 100 de milioane de euro sunt disponibile prin programul „e-DRIVE”, destinat operatorilor de transport public pentru achiziția de autobuze și microbuze electrice.
În același timp, schema „Marfă, emisii zero”, cu un buget de 299 de milioane de euro, finanțează achiziția de camioane și vehicule nepoluante pentru transport rutier, feroviar și naval.
Europa plătește de șase ori mai mult pe energie. BERD: Creștere economică revizuită în scădere în 40 de țări
Primăriile au la dispoziție peste un miliard de euro
Autoritățile locale se numără printre principalii beneficiari ai noilor finanțări.
Un program cu un buget de 500 de milioane de euro va permite instalarea de panouri fotovoltaice și baterii pe școli, spitale și alte clădiri publice, energia produsă fiind destinată exclusiv autoconsumului.
Alte 590 de milioane de euro sunt alocate modernizării sistemelor de termoficare și cogenerare de înaltă eficiență.
La acestea se adaugă 700 de milioane de lei pentru modernizarea iluminatului public și 150 de milioane de euro pentru sisteme de stocare a energiei destinate instituțiilor publice.
Comunitățile energetice, un model nou finanțat prin fonduri europene
Una dintre noutățile perioadei 2026–2027 este programul dedicat comunităților de energie, finanțat prin Programul Tranziție Justă (PTJ).
Cu un buget de 170 de milioane de euro, schema permite dezvoltarea unor proiecte locale în care energia produsă din surse regenerabile este utilizată și partajată între autorități și cetățeni.
Programul este destinat județelor Gorj, Hunedoara, Dolj, Galați, Prahova și Mureș.
Specialiștii avertizează: pregătirea trebuie făcută din timp
Experții atrag atenția că succesul accesării finanțărilor depinde în mare măsură de pregătirea documentației înainte de deschiderea apelurilor.
„Este foarte important pentru cei care vor să acceseze aceste finanțări să se pregătească din timp, pentru că dacă deja s-a deschis apelul respectiv este un pic prea târziu. Criteriile sunt de multe ori primul venit, primul servit sau pe bază de punctaj”, a spus Lucian Toader.
România, printre țările UE cu cele mai mari creșteri ale prețurilor producției industriale
Potrivit acestuia, studiile de fezabilitate, auditurile energetice și avizele de racordare trebuie pregătite cu cel puțin două-trei luni înainte.
„Fondurile europene nu sunt nici greu, nici ușor de accesat, dar necesită pregătire și investiție în timp. Dosarul trebuie pregătit cu două-trei luni înainte”, a subliniat specialistul.
Cele mai mari programe de finanțare pentru energie verde (2026–2027)
590 milioane euro – termoficare și cogenerare
500 milioane euro – panouri și baterii pentru clădiri publice
299 milioane euro – infrastructură de încărcare electrică
299 milioane euro – transport de marfă cu emisii zero
250 milioane euro – e-MOVE RO
200 milioane euro – energie pentru sectorul agroalimentar
200 milioane euro – PRO INFRA
170 milioane euro – comunități energetice
150 milioane euro – stocare în baterii
150 milioane euro – eficiență energetică în industrie
Actualitate
Momentul în care drona a explodat în Portul Constanța, filmat în direct în timpul unei transmisiuni TVR
Momentul exploziei dronei navale eșuate în Portul Constanța a fost filmat în direct în timpul unei transmisiuni TVR. Jurnalista care relata de la fața locului a surprins deflagrația în timp real
Actualitate
Lifturi de marfă pentru uz industrial: investiția care optimizează logistica și reduce timpii operaționali
În orice depozit sau hală de producție, transportul vertical influențează direct ritmul de lucru. Dacă marfa circulă greu între niveluri, apar întârzieri în livrări, aglomerări în zonele de încărcare și costuri suplimentare cu personalul. Managerii logistici știu că fiecare blocaj dintre etaje afectează întregul flux operațional.
Un lift de marfă ales corect poate rezolva aceste probleme. Printr-o planificare atentă și o integrare corectă în procesele existente, reduci timpii de manipulare, limitezi riscurile de accident și îmbunătățești controlul asupra mișcării mărfurilor. Mai jos găsești un ghid practic, structurat în pași clari, care te ajută să iei o decizie informată.
Evaluează corect nevoile operaționale
Primul pas îl reprezintă analiza fluxului real de marfă. Nu porni de la un model standard, ci de la date concrete din activitatea zilnică.
Răspunde la câteva întrebări esențiale:
- Ce volum de marfă transporți zilnic între etaje?
- Care este greutatea maximă a unei încărcături complete (marfă + palet + echipament de manipulare)?
- Ce înălțime trebuie să acopere liftul?
- Câte cicluri pe oră estimezi în perioadele de vârf?
De exemplu, într-un depozit cu rafturi la 6 metri înălțime, unde se mută paleți de 800–1.000 kg la fiecare 10 minute, un lift subdimensionat va crea cozi și va forța operatorii să improvizeze. În majoritatea cazurilor, recomand să dimensionezi capacitatea cu 15–20% peste necesarul actual, pentru a susține creșterea viitoare.
Analizează și spațiul disponibil. În clădiri existente, integrarea poate impune adaptări structurale sau alegerea unui sistem fără cameră tehnică separată. Implică un inginer structurist și un specialist în ascensoare încă din faza de evaluare.
Alege tipul potrivit de lift de marfă
După ce stabilești necesarul tehnic, selectează soluția adecvată. Ai la dispoziție mai multe variante, fiecare cu aplicații specifice.
Lifturi doar pentru marfă
Permit transportul exclusiv al bunurilor. Le folosești frecvent în depozite automatizate sau în zone unde accesul personalului în cabină nu este necesar. Costurile sunt mai reduse, iar construcția pune accent pe robustețe.
Lifturi pentru marfă cu însoțitor
Operatorul poate însoți încărcătura. Acest tip se potrivește în centre logistice unde verifici manual marfa la fiecare nivel sau în unități medicale și HoReCa.
Sistem hidraulic sau electric?
- Sistemul hidraulic se potrivește pentru înălțimi mici și medii, cu trafic moderat.
- Sistemul electric cu tracțiune funcționează eficient la înălțimi mari și la frecvență ridicată a ciclurilor.
Pentru a analiza opțiunile tehnice disponibile, poți consulta gama de lifturi de marfă pentru uz industrial, unde găsești configurații adaptate diferitelor tipuri de clădiri și capacități de încărcare.
Alege în funcție de capacitate (de la 100 kg la peste 5.000 kg), dimensiunile cabinei, tipul de uși (batante sau automate) și nivelul de automatizare. Evită soluțiile supradimensionate inutil, dar nu face compromisuri la siguranță și durabilitate.
Calculează realist bugetul și rentabilitatea investiției
Mulți manageri analizează doar costul inițial. O abordare corectă include toate cheltuielile și economiile generate pe termen mediu.
Ia în calcul:
- prețul echipamentului;
- lucrările de montaj și eventualele modificări structurale;
- costurile de autorizare ISCIR;
- mentenanța periodică obligatorie;
- consumul energetic.
Pentru a calcula rentabilitatea, estimează economiile generate prin reducerea timpilor de manipulare. Să presupunem că 3 angajați consumă zilnic câte 1,5 ore pentru transport manual între etaje. Dacă liftul elimină această activitate, recuperezi 4,5 ore de muncă pe zi. Într-un an, economia devine vizibilă în bugetul operațional.
Adaugă reducerea riscurilor de accident și a deteriorării mărfii. În multe proiecte industriale, investiția se amortizează în 12–24 de luni, în funcție de intensitatea utilizării.
Planifică implementarea și integrarea în fluxul logistic
Un lift de marfă aduce rezultate doar dacă îl integrezi corect în procesele existente.
Stabilește din timp:
- Poziționarea optimă în raport cu zonele de recepție și livrare.
- Conectarea cu sistemele WMS sau cu liniile de producție.
- Procedurile interne de utilizare și prioritate a comenzilor.
Într-un depozit de tip cross-docking, de exemplu, amplasarea liftului lângă zona de sortare reduce deplasările interne și scurtează ciclul de pregătire a comenzilor. Evită amplasarea într-o zonă greu accesibilă, care ar obliga operatorii să parcurgă distanțe suplimentare.
Planifică și perioadele de oprire pentru instalare, astfel încât să afectezi cât mai puțin activitatea curentă.
Asigură conformitatea și siguranța în exploatare
În România, ascensoarele de marfă intră sub incidența reglementărilor ISCIR și a directivelor europene aplicabile (de exemplu, Directiva Mașini 2006/42/CE, acolo unde este cazul). Colaborează cu furnizori care livrează echipamente marcate CE și care asigură documentația tehnică completă.
Verifică prezența următoarelor sisteme de protecție:
- limitator de sarcină și protecție la suprasarcină;
- blocaje mecanice ale ușilor;
- oprire de urgență accesibilă;
- sisteme de comunicare și iluminat de siguranță.
Programează revizii periodice și nu amâna verificările tehnice. În majoritatea cazurilor, mentenanța preventivă costă mai puțin decât o intervenție de urgență.
Investește în instruirea personalului
Chiar dacă echipamentul funcționează automatizat, instruirea rămâne obligatorie. Organizează sesiuni de formare pentru operatori și stabilește reguli clare de utilizare.
Include în proceduri:
- interdicția de a depăși sarcina maximă admisă;
- distribuirea uniformă a greutății în cabină;
- verificarea vizuală a ușilor înainte de pornire;
- raportarea imediată a oricărei funcționări anormale.
Actualizează periodic instruirea, mai ales dacă apar modificări tehnice sau dacă angajezi personal nou. Pentru rezultate stabile, combină instruirea practică cu afișarea instrucțiunilor direct lângă punctele de acces.
Liftul de marfă potrivit reduce timpii operaționali, îmbunătățește organizarea internă și sprijină creșterea capacității logistice. Analizează datele reale din depozit, solicită o evaluare tehnică și configurează echipamentul în funcție de procesele tale. O decizie bine fundamentată îți oferă control mai bun asupra fluxului de marfă și susține dezvoltarea pe termen lung a operațiunilor industriale.
-
Actualitateacum 3 zile
Transformarea Cetății Alba Carolina continuă. Porțile monumentale sunt restaurate, iar șanțurile devin zone de agrement
-
Breakingacum 3 zileSilviu Predoiu: „Miza în războiul Nicușor
-
Breakingacum 3 zile(P) Studiu IRES: Informația științifică este reperul principal al consumatorilor adulți în evaluarea riscurilor asociate fumatului
-
Actualitateacum 2 zileCe echipamente sunt necesare pentru lucrări tehnice realizate corect
-
Actualitateacum 24 de ore
Livratorul din Sri Lanka care și-a pierdut un picior la București. Povestea din spatele unei campanii virale
-
Actualitateacum 2 zileFără angajați, dar cu impact: modelul de business care stimulează indirect piața muncii
-
Actualitateacum 2 zileCum alegi bijuteriile potrivite pentru un look rafinat
-
Actualitateacum o zi
AUR boicotează votul pentru desemnarea noului premier. Simion: „În fruntea țării trebuie să vină cei care au susținerea românilor”





