Reprezentanți ai instituțiilor statului, experți în securitate, diplomați, jurnaliști și studenți s-au reunit luni, 19 octombrie, la Universitatea Româno-Americană din București, la Romanian Trusted Tech Dialog – 2026, eveniment organizat de Alianța împreună cu RePatriot și Universitatea Româno-Americană. Dezbaterea a avut loc într-o săptămână în care războiul s-a apropiat vizibil de România: avioane F-16 românești au doborât drone deasupra apelor teritoriale, lângă Sulina, iar nave au fost lovite în largul coastei. Pe acest fundal, cele două paneluri au abordat două perspective ale aceleiași provocări: cum își protejează România sistemele tehnologice de care depinde și cum apără libertatea de gândire a cetățenilor în fața războiului informațional.

Deschizând lucrările, Amb. (r) Adrian Zuckerman, președintele Alianței, a așezat tehnologia în centrul securității naționale: „Tehnologia este securitate națională. Întrebarea nu mai este doar ce tehnologie putem achiziționa, ci în cine putem avea încredere și ce se întâmplă când luăm o decizie greșită. România ar trebui să fie mai mult decât un consumator de tehnologie dezvoltată în altă parte. Poate deveni un centru al tehnologiei de încredere, care creează, securizează și exportă soluții pentru România, Statele Unite, NATO și Uniunea Europeană.” Referindu-se la democrație și la libertatea de exprimare, fostul ambasador a fost tranșant: „Democrația nu este de vânzare. Suveranitatea niciunei națiuni nu ar trebui cumpărată, constrânsă sau negociată, fie prin corupție, fie prin interferență electorală ascunsă, fie prin manipulare digitală. Dar apărarea democrației nu trebuie să însemne suprimarea criticii legitime. Libertatea de exprimare nu este un obstacol în calea securității, ci o fundație a rezilienței democratice.”

Invitatul special al evenimentului, Len Khodorkovsky, fost Deputy Assistant Secretary of State pentru strategie digitală și Senior Advisor al Krach Institute for Tech Diplomacy, a descris miza în termeni și mai largi: „Confruntarea definitorie a vremurilor noastre este între libertate și tiranie, iar tehnologia este acum principalul câmp de luptă. Tehnologia nu este neutră: ea reflectă valorile celor care o construiesc și o controlează. România poate juca un rol critic în construirea infrastructurii tehnologice a lumii libere. Aveți talent ingineresc, aveți gaz și energie nucleară, de care au nevoie centrele de date, și o comunitate de securitate cibernetică ce se bate peste categoria ei.” Întrebat ce așteaptă Washingtonul de la partenerii săi, el a întors întrebarea: „Nu e vorba despre ce așteaptă Washingtonul de la România. Prima întrebare este ce așteaptă România de la România. În economia tehnologică, cei rapizi îi mănâncă pe cei lenți. Statele Unite văd România ca pe un prieten natural, dar nu e timp de pierdut.”

Aceeași urgență a străbătut și cel de-al doilea panel, moderat de Marius Bostan, fost ministru al Comunicațiilor și Societății Informaționale, antreprenor și inițiator RePatriot: „Rusia duce deja un război pe două fronturi împotriva noastră: unul cu drone și rachete, celălalt cu boți, cu bani și cu minciuni. Încearcă să ne dezbine, în România, în Europa și între Europa și America. Răspunsul nu este cenzura. Răspunsul este o Românie mai puternică, cu o clasă politică unită măcar pe câteva linii roșii.” Marius Bostan a insistat că soluția trece prin unitate politică: „Când dronele trec granița, încăierarea politică pe jucării este un lux pe care nu ni-l permitem. Partidele se pot certa pe orice altceva, dar pe subiectul Rusia, România trebuie să vorbească cu o singură voce. Libertatea de exprimare protejează opinii, nu bani ascunși de la un stat ostil.”

Tehnologia de încredere: securitate, suveranitate și avantaj strategic

Primul panel, moderat de Mihai Duță, a pornit de la o observație incomodă: „mulți dintre cei care vorbesc cel mai mult despre suveranitate sunt participanți activi la războiul hibrid și subminează exact suveranitatea pe care pretind că o apără”.

Vicepreședintele ANCOM, Pavel Popescu, a adus cea mai concretă veste a zilei: „Până în decembrie, nu vom mai avea niciun șurub de echipament chinezesc în nucleul infrastructurii de telecomunicații din România. România a fost prima dintre cele 25 de guverne care au semnat 6G Call to Action, iar în săptămânile următoare Parlamentul va adopta o lege 6G.”

Din perspectiva securității cibernetice, Dan Cîmpean, directorul Directoratului Național de Securitate Cibernetică, a arătat că „tehnologiile sunt puse pe piață mult mai repede decât pot ține pasul autoritățile și specialiștii noștri” și că România nu își permite compromisuri: „Avem nevoie de tehnologie de ultimă generație, nu de a doua cea mai bună variantă, și vrem să fim 100% siguri că niciun guvern nu va apăsa mâine butonul roșu.” A adăugat și un detaliu revelator: „Singurii care au acceptat să ne dea codul sursă pentru testare au fost actori din lumea democratică.”

Gen. bg. (r) Cătălin Mihalache, fost atașat al apărării în SUA, a mutat discuția la Marea Neagră: „Nu avem suficienți senzori și suficiente imagini la Marea Neagră. Fără să fie tras niciun glonț împotriva noastră, amenințările Rusiei ne pot închide porturile, fie și prin costul asigurărilor.” Concluzia lui a fost una de doctrină: „Suveranitatea tehnologică nu ține de conformare, ci de pregătire: fără producție locală și control asupra lanțului de aprovizionare, ești pierdut.”

Libertatea de exprimare, propaganda și puterea de a decide în era digitală

Al doilea panel s-a mutat pe frontul informațional. Ion M. Ioniță, senior editor la Adevărul și redactor-șef al revistei Historia, a avertizat că „azi, o țară poate fi ocupată fără o intervenție militară”. A propus „un sistem de avertizare timpurie, ca la meteo, care să detecteze campaniile de dezinformare înainte să devină virale”, dar a tras și o linie clară: „Nu poți să introduci dictatura ca să salvezi libertatea.”

Ioana Constantin, jurnalist B1 TV, a fost la fel de directă: „Nu am învățat nimic după 2024. Propaganda modifică fundamental felul în care gândește o societate, iar în România nu mai este propagandă doar prorusă: pornește de la anti-Trump și ajunge anti-America.”

Claudiu Pândaru, jurnalist Digi24 și cofondator Republica.ro, a cerut ca atenția să se mute de la simptome la cauze: „Kremlinul nu a inventat nemulțumirile oamenilor, dar știe foarte bine să le pună la treabă. Dacă răspunsul e doar cenzura, vor tot apărea altele. Politicienii trebuie să trateze cauzele, iar cea mai proastă decizie este inactivitatea.”

În aceeași notă autocritică, Răzvan Munteanu, profesor și jurnalist, a recunoscut că „uneori și noi contribuim la propaganda rusă, pentru că nu ne adaptăm discursul”. A explicat și de ce: „Narativele rusești evoluează de la an la an. Fact-checking-ul nu ajunge la cei care nu citesc, așa că avem nevoie de educație pe termen lung și de comunicatori credibili pe termen scurt.”

Un pact național pentru securitate

Concluziile celor două paneluri s-au întâlnit în propunerea prezentată de Marius Bostan la finalul dezbaterii: un pact național pentru securitate, în zece puncte, pe care toate partidele parlamentare să îl asume, dincolo de disputele politice obișnuite:

1. Rusia este amenințarea principală, spusă la fel de toate partidele, în campanie și în afara ei.
2. Ancorarea euro-atlantică nu se negociază, inclusiv în tehnologie.
3. Drum asumat spre ținta NATO de 5% din PIB până în 2035, cu prioritate pentru apărarea antiaeriană și antidronă la Marea Neagră.
4. Reguli clare și rapide pentru doborârea dronelor care intră în spațiul aerian.
5. Comandamentul NATO la Marea Neagră, susținut de toate partidele.
6. Transparență totală a banilor în politică și în presă și sancțiuni dure pentru banii din state ostile, aplicate egal tuturor.
7. Un protocol comun de protecție a alegerilor, agreat înainte de campanie.
8. Un pact de neamplificare: niciun partid nu preia narativele Kremlinului.
9. Moldova și Ucraina sunt de interes direct de securitate al României, nu caritate.
10. Reziliența societății: educație media și instituții care comunică mai repede decât fabricile de troli.

Discuția a fost completată din sală de Ionuț Tata, administrator al unui fond de investiții. El a arătat că Estonia a creat un fond de 100 de milioane de euro pentru tehnologii de apărare, în timp ce România nu are niciun instrument dedicat. A recomandat o linie bugetară națională pentru combaterea dezinformării și un fond public de capital de risc pentru tehnologii dual-use.

Toate propunerile sunt detaliate în raportul conferinței, România trebuie să se întărească acum, disponibil aici.

Înregistrarea integrală a conferinței poate fi urmărită pe YouTube.

Fotografiile de la eveniment sunt disponibile aici.

Despre organizatori

Alianța reunește foști ambasadori americani în România, diplomați și lideri din sectoare strategice, cu misiunea de a întări parteneriatul strategic româno-american și de a aduce în România know-how, leadership și cultură antreprenorială americană. Președinte: Amb. (r) Adrian Zuckerman.

RePatriot reconectează diaspora românească cu România, aducând împreună profesioniști și antreprenori din țară și din străinătate pentru o Românie mai puternică și mai competitivă.

Universitatea Româno-Americană, înființată în primii ani de după 1989, formează generații de specialiști în spiritul valorilor comune româno-americane și găzduiește pe 27 noiembrie 2026 Euro-Atlantic Forum 2026, dedicat rezilienței democratice, amenințărilor hibride și integrității electorale.

Contact presă

Andra Maxim – office@repatriot.ro / 0726550801

București, 16 octombrie 2026: Țuca Zbârcea & Asociații a fost desemnată „Firma Anului în România” în cadrul Legal 500 CEE Awards 2026, gală organizată ieri seară de publicația britanică The Legal 500 la Varșovia. Editorii Legal 500 au descris premiul ca o recunoaștere a excelenței serviciilor la nivel național.

Aflată la a doua ediție, ceremonia a reunit reprezentanți ai principalelor firme de avocatură și ai departamentelor juridice din Europa Centrală și de Est. Distincțiile au fost acordate în aproximativ 80 de categorii – naționale, pe arii de practică și regionale, acoperind 17 jurisdicții.

Câștigătorii sunt desemnați pe baza cercetării independente realizate de echipa editorială Legal 500 pentru ediția regională a ghidului, având ca repere complexitatea mandatelor gestionate, inovația juridică și feedback-ul direct oferit de clienți.

Țuca Zbârcea & Asociații a primit premiul „Firma a Anului în România” (Romania Firm of the Year), cea mai importantă distincție de pe piața locală, pentru care concuraseră cinci firme de avocatură. Editorii Legal 500 au descris premiul ca o recunoaștere a excelenței serviciilor Țuca Zbârcea & Asociații la nivel național.

Premiul reflectă activitatea Țuca Zbârcea & Asociații în ansamblul ei, în toate ariile de practică analizate de Legal 500: bancar și financiar, corporate și M&A, litigii și arbitraj, drept fiscal, dreptul muncii, energie și resurse naturale, dreptul concurenței, proprietate intelectuală, PPP și achiziții publice, imobiliare și construcții, restructurare și insolvență, TMT, jocuri de noroc și drept penal al afacerilor.

În cadrul aceleiași ediții a premiilor Legal 500, Ramona Chițu (Moisa), Partener Țuca Zbârcea & Asociații Tax, s-a numărat printre nominalizații categoriei „Tax Next Generation Partner of the Year”.

Christina Vlădescu, Partner în cadrul departamentului de Litigii și Arbitraj al Țuca Zbârcea & Asociații, a declarat:

„Premiul „Firma anului în România” este o recunoaștere a activității echipelor de consultanță și litigii implicate în proiecte complexe, cu mize importante pentru clienții noștri. Fiecare mandat presupune o analiză juridică riguroasă și o colaborare strânsă între colegii din diverse arii de practică, pentru a identifica și pune în aplicare strategii și soluții optime pentru client, pentru apărare, în cea mai bună manifestare a sa. Faptul că performanța echipei este recunoscută de principalele ghiduri internaționale reprezintă o reconfirmare a standardelor profesionale pe care le urmărim și care ne definesc și, totodată, a parteneriatului solid pe care îl avem cu clienții noștri.”

Ciprian Timofte, Partner și coordonatorul practicii de Tehnologie, Date și AI, a adăugat:

„Reglementările din tehnologie, inteligență artificială, guvernanța datelor și securitate cibernetică evoluează într-un ritm amețitor. Aceste schimbări redefinesc adesea harta riscurilor operaționale și comerciale ale companiilor, iar clienții ne cer, firesc, claritate, agilitate și soluții practice, ancorate în obiectivele lor de business. Trofeul acordat de Legal 500, alături de celelalte recunoașteri primite în acest an, confirmă că reușim să răspundem acestor așteptări. Ne simțim onorați, Legal 500 ne-a inclus în topurile sale, iar clienții ne oferă zi de zi încrederea lor. Le mulțumim amândurora. La fel cum mulțumim echipei noastre pentru profesionalismul și devotamentul din spatele acestor reușite.”

Distincția Legal 500 completează un palmares de succes la nivelul lui 2026 după câștigarea trofeului „Firma de Avocatură a Anului: Romania” (Law Firm of the Year: Romania) în cadrul Chambers Europe Awards. De altfel, este pentru prima dată când o firmă independentă de avocatură din România își adjudecă, în același an, cele mai înalte recunoașteri din partea ambelor directoare juridice de referință la nivel global, Legal 500 și Chambers Europe.

De asemenea, acest trofeu se adaugă premiului „Tranzacția Anului din Romania” (Deal of the Year in Romania) acordat în urma voturilor juriului de publicația internațională CEE Legal Matters tranzacției prin care Vodafone România a preluat participația OTE în Telekom Romania Mobile Communications, mandat în care echipa Țuca Zbârcea & Asociații a asistat Vodafone România.

Despre Țuca Zbârcea & Asociații:

Țuca Zbârcea & Asociații este una dintre cele mai mari și mai apreciate societăți de avocatură din România, oferind asistență juridică și reprezentare în toate domeniile dreptului afacerilor. Fondată în anul 2005, firma are în prezent o echipă formată din peste 170 de angajați, dintre care 105 sunt avocați. Portofoliul său include numeroase companii naționale și multinaționale, instituții financiar-bancare și fonduri de investiții. Țuca Zbârcea & Asociații este constant clasată pe primele poziții în directoarele juridice internaționale, fiind recunoscută pentru inovație și excelență profesională.

Începând din 2019, Țuca Zbârcea & Asociații Tax și Țuca Zbârcea & Asociații colaborează cu Andersen Global, ceea ce a permis extinderea și consolidarea prezenței și expertizei în domeniile tax & legal la nivel internațional. Andersen Global este o asociație de firme membre independente, juridic separate, alcătuită din peste 20.000 de profesioniști la nivel mondial, peste 2.000 de parteneri globali și o prezență în peste 600 de locații din peste 170 de țări.

https://www.tuca.ro

La prima vedere, pare logic: dacă o clădire există deja, renovarea ei ar trebui să fie mai simplă decât construirea uneia de la zero. Structura este acolo, pereții există, instalațiile sunt montate, iar o parte dintre lucrări par deja rezolvate.

În realitate, lucrurile pot sta exact invers.

Renovarea unei clădiri existente este deseori unul dintre cele mai dificile tipuri de proiecte din construcții. Constructorul nu pornește de la o situație perfect cunoscută, ci trebuie să lucreze cu ceea ce găsește: structuri realizate în alte perioade, intervenții succesive, instalații vechi, documentații incomplete și probleme care pot deveni vizibile abia după începerea lucrărilor.

Dacă într-o construcție nouă multe dintre variabile pot fi controlate încă din faza de proiectare, într-o renovare apare o provocare suplimentară: necunoscutul.

O clădire existentă vine cu propria istorie

Orice construcție mai veche a trecut prin ani sau chiar decenii de utilizare. În această perioadă pot fi făcute modificări, reparații, extinderi sau intervenții despre care actualul proprietar ori administrator nu mai deține toate informațiile.

Un perete poate ascunde o instalație modificată. O zonă aparent sănătoasă poate prezenta infiltrații mai vechi. Sub mai multe straturi de finisaj pot apărea fisuri, degradări sau materiale diferite de cele indicate în documentația disponibilă.

Din acest motiv, una dintre cele mai importante etape ale renovării începe înaintea lucrărilor propriu-zise: evaluarea cât mai corectă a situației existente. Chiar și atunci, însă, anumite probleme pot deveni evidente numai după decopertări și desfacerea unor elemente ale construcției.

Surprizele apar după începerea șantierului

Aceasta este probabil cea mai mare diferență față de o construcție nouă. Atunci când construiești de la zero, proiectul pornește de la o situație cunoscută și fiecare etapă poate fi planificată într-o succesiune relativ clară. În renovare, proiectul trebuie uneori adaptat la realitatea descoperită în teren.

După îndepărtarea finisajelor pot apărea degradări care nu erau vizibile inițial. Instalațiile pot avea trasee diferite față de documentația existentă. Pot fi identificate zone afectate de umiditate sau intervenții mai vechi realizate necorespunzător.

Fiecare astfel de descoperire trebuie analizată înainte ca lucrările să continue. De aici rezultă una dintre competențele esențiale într-un proiect de renovare: capacitatea constructorului de a gestiona situații neprevăzute fără ca acestea să compromită calitatea lucrării finale.

Instalațiile vechi pot complica întregul proiect

Instalațiile reprezintă una dintre cele mai sensibile componente ale renovării unei clădiri. Rețelele electrice, instalațiile sanitare, sistemele de încălzire sau ventilație pot proveni din perioade diferite și pot fi modificate succesiv. Uneori, modernizarea unei singure componente scoate la iveală necesitatea unor intervenții mult mai ample.

Aici apare o dilemă frecventă: cât păstrezi și cât înlocuiești?

Păstrarea unor instalații existente poate reduce aparent costurile inițiale, dar trebuie evaluată compatibilitatea lor cu soluțiile noi și comportamentul pe termen lung. În anumite situații, economia făcută în timpul renovării se poate transforma într-un cost mult mai mare după finalizarea proiectului.

Renovarea trebuie să combine vechiul cu noul

Într-o construcție nouă, materialele și soluțiile tehnice sunt gândite să funcționeze împreună încă din etapa de proiectare. La renovare, situația este diferită. Materialele moderne trebuie integrate într-o structură existentă, iar soluțiile noi trebuie adaptate caracteristicilor clădirii. Termoizolația, tâmplăria, hidroizolația, instalațiile și finisajele nu pot fi privite separat.

Un exemplu simplu este eficientizarea energetică. Montarea unei termoizolații performante reprezintă doar una dintre componente. Trebuie analizate și punțile termice, tâmplăria, umiditatea, ventilarea spațiilor și modul în care toate aceste elemente interacționează. O intervenție făcută izolat poate rezolva o problemă și, în anumite condiții, poate crea alta.

Renovarea energetică înseamnă mai mult decât schimbarea fațadei

Una dintre cele mai vizibile direcții din ultimii ani este renovarea clădirilor pentru reducerea consumului energetic. Pentru public, imaginea cea mai familiară este probabil cea a unei clădiri căreia i se montează termoizolație și i se reface fațada. Din punct de vedere tehnic, însă, o renovare energetică serioasă este mult mai complexă.

Performanța finală depinde de modul în care sunt tratate toate punctele vulnerabile ale anvelopei clădirii, de calitatea execuției și de compatibilitatea dintre soluțiile aplicate.

Companii din domeniu precum Avision Strategy, implicată în proiecte de construcții, renovare și eficientizare energetică, lucrează tocmai în acest context în care intervenția asupra unei clădiri existente presupune mai mult decât înlocuirea elementelor vizibile. Este nevoie de coordonarea mai multor tipuri de lucrări și de adaptarea soluțiilor tehnice la situația reală întâlnită pe teren.

Uneori, clădirea trebuie să rămână funcțională în timpul lucrărilor

Dificultatea crește și mai mult atunci când renovarea se desfășoară într-o clădire care nu poate fi pur și simplu închisă pentru o perioadă îndelungată. Este o situație întâlnită mai ales în cazul clădirilor publice, instituțiilor, spațiilor comerciale sau altor imobile aflate în utilizare.

Constructorul trebuie atunci să organizeze lucrările astfel încât anumite zone să rămână accesibile, să limiteze zgomotul și praful, să asigure circulația în siguranță și să coordoneze diferitele etape fără a bloca complet activitatea beneficiarului.

Practic, șantierul trebuie să funcționeze în paralel cu clădirea. Acest lucru poate însemna lucrări realizate etapizat, delimitarea strictă a zonelor de intervenție și un nivel mult mai ridicat de coordonare.

Termenele sunt mai greu de anticipat

Într-un proiect nou, constructorul poate estima relativ precis succesiunea etapelor și necesarul de materiale și resurse. În cazul renovării există mai multe necunoscute. O problemă descoperită după începerea lucrărilor poate necesita o soluție tehnică suplimentară. Aceasta poate modifica necesarul de materiale, ordinea lucrărilor și implicit calendarul proiectului.

Din acest motiv, planificarea unei renovări trebuie să includă o anumită capacitate de adaptare.

Asta nu înseamnă că termenele nu pot fi respectate, ci că managementul proiectului devine mult mai important. Echipele, materialele și intervențiile trebuie coordonate astfel încât o modificare într-o zonă să producă cât mai puține efecte asupra întregului șantier.

Demolarea controlată poate fi mai dificilă decât construcția

Renovarea nu înseamnă doar să adaugi elemente noi. Înseamnă, foarte des, să îndepărtezi selectiv ceea ce nu mai poate fi păstrat. Și aici apare o diferență importantă. Nu poți demola pur și simplu totul. Trebuie să protejezi elementele care rămân, să identifici exact zonele asupra cărora se intervine și să eviți deteriorarea componentelor sănătoase ale clădirii.

Cu cât intervenția este mai complexă, cu atât această etapă necesită mai multă atenție. Uneori este mai ușor să construiești un element nou decât să îl înlocuiești pe cel vechi fără să afectezi ceea ce există în jurul lui.

Experiența constructorului devine esențială atunci când proiectul întâlnește realitatea

Un proiect tehnic bun este fundamental, dar renovarea are particularitatea de a pune permanent proiectul față în față cu realitatea unei construcții existente. Iar cele două nu coincid întotdeauna perfect. În acel moment contează experiența tuturor celor implicați: proiectanți, specialiști tehnici, coordonatori și echipele care execută efectiv lucrările.

Pentru companii precum Avision Strategy, proiectele de renovare presupun tocmai această combinație între planificare, execuție și capacitatea de a gestiona situațiile întâlnite pe parcursul șantierului. Nu este suficient ca lucrarea să arate bine la final. Soluțiile adoptate trebuie să fie corecte tehnic și să funcționeze împreună pe termen lung.

De ce merită totuși să renovăm?

Complexitatea renovării nu înseamnă că demolarea și reconstruirea reprezintă automat soluția mai bună. Dimpotrivă. Numeroase clădiri existente pot fi modernizate, eficientizate energetic și adaptate cerințelor actuale fără a pierde investiția și resursele deja încorporate în construcție.

O renovare bine realizată poate prelungi semnificativ durata de viață a unei clădiri, poate reduce consumul de energie, îmbunătăți confortul și readuce în circuit spații care altfel s-ar degrada progresiv. Dar tocmai pentru că rezultatul trebuie să funcționeze pentru mulți ani, renovarea nu ar trebui privită ca o simplă operațiune cosmetică.

Este un proiect de construcții în adevăratul sens al cuvântului și, în anumite situații, unul chiar mai complex decât ridicarea unei clădiri noi. Pentru că atunci când construiești de la zero, începi cu o pagină albă. Când renovezi, trebuie mai întâi să înțelegi tot ceea ce a fost scris pe ea înainte.