Actualitate
Cât de dependentă este Europa de gazul rusesc?
Pe fondul războiului din Ucraina, Uniunea Europeană intenționează să interzică toate achizițiile de petrol și gaz din Rusia până la sfârșitul anului. Cu toate acestea, nu există încă un consens între membrii UE cu privire la oprirea importurilor de gaz rusesc.
Plecând de la aceste realități, jurnaliștii de la BBC au realizat o analiză vizavi de cât de dependentă este Europa de gazul livrat de Rusia.
Ce sancțiuni pentru petrol și gaze există?
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că țărilor UE li s-a interzis să cumpere petrol rusesc după sfârșitul anului 2022. Ungaria și Slovacia, membrele UE, vor avea voie să achiziționeze țiței rusesc până la sfârșitul anului 2023.
În martie, UE s-a angajat să reducă importurile de gaze cu două treimi într-un an. Negocierile sunt în desfășurare pentru o nouă eliminare treptată.
SUA au declarat interzicerea completă a importurilor rusești de petrol, gaze și cărbune, iar Marea Britanie urmează să elimine treptat petrolul rusesc până la sfârșitul acestui an.
De partea cealaltă, Rusia a avertizat că interzicerea petrolului său ar putea crea efecte catastrofale pentru piața globală.
Interesant este că, în ciuda sancțiunilor, Rusia aproape și-a dublat veniturile lunare din vânzarea acestor resurse către UE, potrivit Centrului de Cercetare pentru Energie și Aer Curat, citat de BBC.
Mai exact, UE a importat combustibili fosili în valoare de aproximativ 22 de miliarde de euro pe lună din Rusia de la începutul războiului, deoarece prețurile petrolului și gazelor au crescut, comparativ cu o medie de 12 miliarde de euro (12.5 miliarde de dolari) pe lună în 2021.
Cine sunt cei mai mari importatori de petrol rusesc?
Rusia este al treilea producător mondial de petrol, după SUA și Arabia Saudită. Aproximativ jumătate din exporturile de petrol ale Rusiei au mers în Europa, înainte ca sancțiunile să fie anunțate.
Potrivit datelor oferite de BBC, în 2020, Olanda și Germania au importat cel mai mult petrol rusesc pe zi, mai exact: 549.400 barili/zi, respectiv 526.400 barili/zi. Polonia (328.400 barili/zi), Finlanda (184.100 barili/zi), Slovacia (111.000 barili/zi) și Italia (103.000 barili/zi) sunt următoarele țări cele mai mari importatoare de petrol din Rusia.
Cine sunt cei mai mari importatori de gaz rusesc?
În 2019, 41% din importurile de gaze naturale ale UE au provenit din Rusia.
Dacă rezervele de gaze rusești s-ar termina, studiile arată că Italia și Germania ar fi deosebit de afectate de acest lucru, întrucât importă cel mai mult gaz. Mai exact:
- Germania – 42,6 mld. m3 de gaz rusesc;
- Italia – 29,2 mld. m3 ;
- Belarus – 18,8 mld. m3 ;
- Turcia – 16,2 mld. m3 .
Ce se va întâmpla cu prețul facturilor pentru încălzire?
Consumatorii se vor confrunta cu facturi în creștere la energie și cu preturi mai mari la combustibil. Prețurile la încălzire – deja ridicate – vor crește probabil și mai mult dacă Rusia restricționează exporturile de gaze către Europa.
Potrivit jurnaliștilor de la Antena, țara noastră produce 80% din gazele pe care le consumă, restul fiind importate din Rusia. Marea problemă ar fi că România cumpără gaz rusesc din ce în ce mai scump.
În noiembrie 2021 românii plăteau 245 de lei/Mwh, în ianuarie 2022 au ajuns să plătească 357 lei, ceea ce reprezintă o diferență destul de mare dacă ne raportăm la valorile din 2020 prezentate in articol mai multe detalii, unul dintre cei mai puternici producători, furnizori și distribuitori de energie din Europa.
Însă, de-a lungul timpului românii au plătit chiar și 100 de euro/Mwh, arată jurnaliștii de la observatornews.ro. Altfel spus, în trecut, România a importat din Rusia cel mai scump gaz din Europa, iar, în contextul războiului din Ucraina, prețul ar putea deveni și mai ridicat.
Actualitate
Președintele Nicuşor Dan, la 10 ani de la atacurile teroriste din Paris: „Împreună rămânem uniţi în faţa urii”
Preşedintele Nicuşor Dan a transmis, joi, pe X, un mesaj la 10 ani de la atacurile teroriste din Paris, în care a subliniat nevoia unităţii în faţa atacurilor motivate de ură.
Nicușor Dan, președintele României FOTO: George Călin/Inquam Photos
„Astăzi comemorăm 10 ani de la atentatele tragice de la
Bataclan, Stade de France şi de pe terasele pariziene. Ne reculegem alături de
Franţa. Gândurile noastre se îndreaptă către victime, către familiile lor şi
către toţii cei ale căror vieţi au fost îndoliate. Este esenţial să colaborăm
pentru a clădi societăţi mai sigure şi mai tolerante. Împreună rămânem uniţi în
faţa urii”, a scris şeful statului, pe platforma online.
Turnul Eiffel, Primăria din Paris şi Statuia Republicii au fost iluminate
miercuri seară în albastru, alb şi roşu, culorile drapelului francez, în semn
de omagiu adus victimelor atacurilor jihadiste din 13 noiembrie 2015, scrie Agerpres.
Această iluminare simbolică va fi repetată joi pentru a comemora zece ani de la
cele mai grave atacuri de pe teritoriul francez după cel de-al Doilea Război
Mondial, soldate cu 132 de morţi, pe lângă cele două persoane care şi-au luat
viaţa din cauza stresului post-traumatic, sute de răniţi şi mii de persoane traumatizate.
Actualitate
Londra ar fi încercat să deschidă un canal secret cu Putin, pe fondul temerilor că Trump ar putea marginaliza Europa în dosarul ucrainean
Guvernul britanic ar fi încercat să stabilească un canal informal de comunicare cu Vladimir Putin, în contextul temerilor că administrația Trump ar putea pune în umbră interesele europene în războiul din Ucraina, relatează Financial Times.
Kremlinul a confirmat miercuri că a existat un contact între consilierul britanic pentru securitate națională, Jonathan Powell, și Iuri Ușakov, principalul consilier al președintelui rus în politica externă. Totuși, potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, dialogul „nu a avut continuitate”.
„Au existat, într-adevăr, contacte. A avut loc un dialog, dar acesta nu a continuat”, a spus Peskov, fără a preciza momentul exact al discuției.
El a adăugat că partea britanică a fost „dornică să transmită poziția europeană” privind războiul din Ucraina, dar „fără dorința de a asculta punctul de vedere al Rusiei”, motiv pentru care „schimbul de opinii nu s-a putut dezvolta”.
Cabinetul britanic nu a comentat deocamdată informația.
Temeri privind schimbarea strategiei americane
Potrivit Financial Times, încercarea Londrei de a deschide o linie de comunicare directă cu Moscova ar fi fost motivată de îngrijorări tot mai mari în Europa după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, în ianuarie 2025.
De la preluarea mandatului, sprijinul american pentru Ucraina ar fi scăzut semnificativ, potrivit Institutului Kiel, care monitorizează ajutorul internațional.
Între ianuarie 2022 și august 2025, Statele Unite au oferit Ucrainei asistență militară, financiară și umanitară de peste 101 miliarde de lire sterline, în timp ce Uniunea Europeană a contribuit cu 156 miliarde în aceeași perioadă.
După începutul lui 2025, însă, Washingtonul a redus drastic livrările de echipamente și fonduri, în timp ce președintele Trump ar fi presat Kievul să accepte condițiile Moscovei pentru încetarea invaziei.
Potrivit relatărilor presei americane, în cadrul unui summit tensionat cu Volodimir Zelenski, Trump i-ar fi cerut liderului ucrainean să cedeze părți din regiunile estice Donbas, Herson și Zaporoji, avertizându-l că „dacă Putin își dorește acele teritorii, te va distruge”.
Criză de încredere și scandaluri interne la Kiev
Pe fondul acestor presiuni externe, președintele ucrainean Volodimir Zelenski se confruntă cu un val de scandaluri interne, care ridică semne de întrebare privind corupția și independența instituțiilor judiciare.
Ministrul Justiției, German Galușcenko, fost ministru al Energiei, a fost suspendat miercuri în urma unei anchete care îl vizează pe un apropiat al președintelui, acuzat de orchestrarea unei scheme de 100 de milioane de dolari în comisioane ilegale din sectorul energetic.
În același timp, Volodimir Kudrițki, fost șef al companiei naționale de energie Ukrenergo, a fost arestat în octombrie pentru presupusă deturnare de fonduri – acuzație pe care el o respinge, susținând că este o represalie pentru criticile la adresa strategiei guvernului privind protejarea rețelei electrice de atacurile rusești.
„Este o chestiune pur politică. Nu s-ar fi putut întâmpla fără implicarea biroului prezidențial”, a declarat Kudrițki pentru AFP, afirmând că este folosit drept „țap ispășitor”.
Acuzațiile au fost criticate de activiști anticorupție și de membri ai opoziției. Inna Sovsun, deputată de opoziție, a afirmat că administrația Zelenski „folosește investigațiile penale pentru a reduce la tăcere vocile critice”.
Îngrijorări la Bruxelles
Scandalurile interne complică relațiile Kievului cu Uniunea Europeană, care sprijină integrarea Ucrainei, dar cere în același timp reforme solide în justiție și guvernanță.
Un raport recent al Comisiei Europene notează că „integritatea și profesionalismul sistemului judiciar și al procuraturii rămân slabe”.
În ultimele luni, Kievul a fost acuzat că a încercat să restrângă independența celor două instituții-cheie anticorupție – Biroul Național Anticorupție (NABU) și Procuratura Anticorupție (SAPO) – pe fondul investigațiilor ce implică apropiați ai președintelui.
De asemenea, cazul Timur Mindici, coproprietar al companiei media fondate de Zelenski, a amplificat tensiunile privind concentrarea puterii la vârful statului în timp de război.
„Întrebarea este cum va reacționa Zelenski”, spune Daria Kaleniuk, directoarea Centrului de Acțiune Anticorupție din Kiev. „Va decide să-și apere cercul apropiat sau să permită justiției să-și facă treaba?”
Războiul declanșat de Rusia în 2022 intră acum în al patrulea an, cu pierderi uriașe de ambele părți și cu un front care rămâne fluid în estul Ucrainei.
Pe măsură ce sprijinul occidental se fragilizează, iar tensiunile politice interne cresc, Zelenski se află într-un moment decisiv – între nevoia de a centraliza puterea pentru a conduce efortul de război și presiunea de a continua reformele democratice cerute de Bruxelles.
Actualitate
Noua magistrală feroviară din vest, la final: trenuri rapide, control digital, tuneluri și poduri spectaculoase
După mai mulți ani de întârzieri, două dintre cele mai dificile segmente ale magistralei vestului au fost deschise circulației feroviare în 2025. Al treilea segment complex, tunelurile de pe Valea Mureșului, s-a dovedit a fi o lucrare mult mai greu de realizat.
Un marfar traversează podul de pe noua variantă a CF Simeria – Arad. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
Din 11 noiembrie, trenurile circulă pe unul dintre cele mai spectaculoase segmente de cale ferată din vestul României, pe firul I al unui tronson de circa șase kilometri din magistrala feroviară Simeria – Arad (KM 614), construit de la zero pe un traseu complet nou, care cuprinde trei poduri peste râul Mureș.
Segment dificil, dat în folosință după șapte ani de lucrări
Lucrările de construire a noii variante feroviare au fost realizate în cadrul contractului de modernizare a infrastructurii și suprastructurii căii ferate pe Tronsonul 3 Gurasada – Simeria, proiect cofinanțat din Fondul de Coeziune, prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014 – 2020 și prin Programul Transport 2021 – 2027, arată CFR Infrastructură.
„Pentru atingerea obiectivului general al proiectului, și anume atingerea vitezei maxime de circulație de 160 km/h pentru trenurile de călători și de 120 km/h pentru trenurile de marfă, noua variantă de traseu, în lungime de 5,88 km, este mai scurtă cu 1,21 km față de varianta veche de traseu, iar pentru realizarea acesteia a fost necesară construirea a trei poduri feroviare peste râul Mureș, în lungime totală de 1,3 km, a căror valoare totală estimată depășește 290 milioane lei”, informa compania feroviară.
Primul pod, construit la intrarea în localitatea Brănișca dinspre Deva, în imediata vecinătate a vechiului pod feroviar dezafectat, are o lungime de 384 de metri. Al doilea pod, amplasat în zona Castelului Josika din Brănișca, are lungimea de 435 de metri. Al treilea pod, aflat la ieșirea din Brănișca spre Bretea Mureșană, are o lungime totală de 486 de metri.
„Toate cele trei poduri, înalte de 1,95 m, sunt realizate din tabliere metalice, cu cuve de beton armat și cu fundarea executată direct în rocă, iar pentru a reduce impactul asupra râului Mureș s-a utilizat o tehnologie modernă, prin care podurile au fost construite pe maluri și ulterior lansate în poziția finală”, arată CFR Infrastructură.
Potrivit feroviarilor, principalul avantaj al noii variante de traseu, dintre localitățile Mintia și Ilia, aflate la o distanță de 16 kilometri, este reducerea timpului de parcurs, în această primă etapă, la 18 minute pentru trenurile de călători și la 20 de minute pentru trenurile de marfă, pe firul I între Ilia și Mintia.
După darea în exploatare, la vitezele proiectate, a variantei nou-construite inclusiv pe firul II (februarie 2026), timpul de parcurs între stațiile Ilia și Mintia va fi de 8 minute pentru trenurile de călători și de 18 minute pentru trenurile de marfă.
Cele trei poduri fac parte din Tronsonul 3 Gurasada – Simeria, intrat în șantier la începutul anului 2018. Investiția, cu o valoare de peste 3,2 miliarde de lei, vizează modernizarea a 41 de kilometri de cale ferată, având termen estimat de finalizare începutul anului 2026.
Tunelul Bata, a doua premieră pe magistrala vestului
În 2025, pe aceeași magistrală feroviară Simeria – Arad, cu o lungime de 141 de kilometri, a fost deschisă circulația pe un alt segment dificil. Din 17 iulie 2025, trenurile au putut circula pe firul II al variantei de 16 kilometri dintre localitățile Bârzava și Vărădia din județul Arad. Aceasta cuprinde primul tunel finalizat pe șantierul magistralei din vestul României.
Tunelul Bătuța. Foto: Asociația Pro Infrastructură
„Pe traseul Bârzava – Vărădia (15,96 km) s-au realizat: Tunelul Bata (603 metri), construit prin săpătură mecanizată și consolidări masive, două poduri peste râul Mureș (550 de metri și 500 de metri), două pasaje rutiere superioare, nouă poduri, 11 podețe, lucrări de consolidare a versanților, stația Vărădia, punctul de oprire Lalașinț, punctul tehnologic Bata, instalații moderne de semnalizare și 5 site-uri GSM-R”, arăta CFR Infrastructură.
Tunelul Bata (Bătuța) a fost străpuns în ianuarie 2023, la aproape șase ani de la semnarea contractului de lucrări. Alături de cele două poduri peste Mureș, el face parte din tronsonul Bârzava – Ilteu, cu o lungime de 36 de kilometri, a cărui modernizare a început în 2017. Finalizarea lucrărilor cuprinse în investiția, cu o valoare de peste 2,1 miliarde de lei, este estimată pentru luna februarie 2026.
Tot în februarie 2026 este estimată și finalizarea lucrărilor la tronsonul Arad (KM 614) – Bârzava, în lungime de 42 de kilometri. Lucrările au început în 2017, iar investiția depășește două miliarde de lei, fără TVA. Unele segmente ale tronsonului au fost deja recepționate în perioada 2024 – 2025.
Ultima provocare de pe magistrala vestului
Al treilea segment dificil al noii magistrale din vestul României mai are de așteptat cel puțin un an până la finalizare. Acesta cuprinde 1,2 kilometri de tuneluri, construite de la zero pe malul stâng al râului Mureș, între localitățile Tisa și Sălciva.
Imaginea 1/14:
Magistrala feroviară Simeria Arad Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (3) JPG
Lucrările la secțiunea cu două tuneluri și o polată (tunel deschis, la zid) au început în 2021, iar termenul estimat de finalizare al acesteia este decembrie 2026, potrivit celui mai recent raport privind stadiul proiectului.
Proiectul prevede construcția unui tunel de 268 de metri, a unei polate și a unui tunel de 678 de metri, distanța dintre cele două tuneluri fiind de 431 de metri. Tunelurile de pe Valea Mureșului sunt realizate prin noua metodă austriacă de construire a tunelurilor (NATM), bolta lor fiind acoperită cu beton toncretat, capabil să susțină greutatea și să reducă încovoierea galeriilor.
Segmentul cu tuneluri este cuprins în tronsonul Ilteu – Gurasada, cu o lungime de 22 de kilometri, modernizat printr-o investiție de peste 1,9 miliarde de lei, fără TVA. Pe restul traseului, lucrările începute în 2018 se află într-un stadiu mai avansat.
Noua cale ferată Simeria – Arad, cu o lungime de 141 de kilometri, traversează județele Hunedoara și Arad pe Valea Mureșului, înlocuind parțial ruta primei căi ferate din Transilvania, Arad – Simeria – Alba Iulia, inaugurată în 1868. Lucrările au vizat modernizarea infrastructurii feroviare și reconfigurarea traseului, astfel încât viteza de circulație a trenurilor să poată crește până la 160 de kilometri pe oră.
Proiectul a impus construcția a 60 de kilometri de traseu complet nou de cale ferată între Simeria și Arad, a unor tuneluri, dar și ridicarea a nouă poduri peste Mureș, în timp ce singurul pod peste Mureș aflat pe vechiul traseu, la Brănișca, a fost dezafectat.
Tehnologia nouă de pe căile ferate ale viitorului
Investiția va duce la funcționalizarea sistemului de siguranță a traficului ERTMS (European Rail Traffic Management System). Noua tehnologie ERTMS elimină necesitatea semnalizării la sol, oferind comenzi direct în cabina mecanicului. Este compusă din sistemele ETCS (care controlează automat viteza trenului, respectând semnalele și limitele de siguranță) și GSM-R (sistem radio dedicat transportului feroviar, care asigură legătura constantă între tren și centrul de control).
Imaginea 1/13:
Tunelurile feroviare de pe Valea Mureșului Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (12) JPG
Magistrala din vestul României este parte a rețelei pan-europene Curtici – Arad – Simeria – Sighișoara – Brașov – București – Constanța, una dintre puținele rute feroviare care va fi echipată integral cu sistemul ERTMS, standardul european de management și control al traficului feroviar.
Primul proiect care a inclus instalarea sistemului ERTMS a fost lansat la 15 noiembrie 2011, odată cu semnarea contractului „Pilot operațional pentru o aplicație ETCS/ERTMS nivel 2”, pe distanța Buftea – Brazi. A urmat, la 15 februarie 2012, contractul de modernizare a tronsonului Frontieră cu Ungaria – km 614.
Începând din 2020, aceste proiecte-pilot au stat la baza extinderii sistemului ERTMS pe coridoarele europene Rin–Dunăre (vest) și Orient/Est-Med.
„Până în 2030, România va avea peste 900 de kilometri de cale ferată dotați cu ERTMS, perfect integrați în rețeaua de transport european”, informa recent compania CFR Infrastructură.
Proiectele de modernizare, finanțate din PNRR, Programul Transport 2021–2027 și de statul român, vizează în prezent liniile Caransebeș–Timișoara–Arad, Cluj–Oradea–Episcopia Bihor, Craiova–Drobeta Turnu Severin–Caransebeș și Predeal–București–Constanța.
-
Actualitateacum 3 zileRusia inventează un nou scenariu: acuză Ucraina și Marea Britanie că plănuiau să fure un MiG-31,echipat cu cu rachetă hipersonică, și să-l direcționeze spre o bază NATO din România
-
Actualitateacum 3 zileFast-food-ul românesc de altădată. Ce mâncăruri rapide făceau furori înainte de burgeri și șaorma
-
Actualitateacum 2 zileEconomia de război a Rusiei, pe butuci. Ce resurse mai are Moscova pentru a continua războiul
-
Stirea zileiacum 16 oreConstănțeanca Cezara Popescu: 10 ani de la Bataclan Paris. Zece ani de când s-a născut a doua oară
-
Actualitateacum o ziCTP îl critică pe Nicușor Dan: „E normal să antrenezi în lupta anticorupție niște servicii care nu au fost scărmănate în legătură cu corupția din ele?”
-
Actualitateacum o ziLegătura dintre imunitate, inflamație și carențele de fier: când analizele fac diferența
-
Actualitateacum 2 zilePrimarul comunei Mihai Eminescu din Botoșani și-a recunoscut vinovăția în dosarul de luare de mită în formă continuată. Ce pedeapsă va primi
-
Actualitateacum 2 zileJoaca, antidotul fricii de greșeală. Cum să rămâi curios într-o lume care te pedepsește




