Actualitate
Fast-food-ul românesc de altădată. Ce mâncăruri rapide făceau furori înainte de burgeri și șaorma
Românii au și ei o tradiție veche a mâncării stradale. Deși nu includea șaorma, burgeri sau hot-dogi, bucătăria locală oferea numeroase gustări delicioase „la botul calului” — de la produse de patiserie aburinde, până la cărnuri rumenite pe grătar.
Mulți își închipuie că mâncarea stradală sau „fast-food” este o inveție recentă și un obicei al vremurilor contemporane. Mărturiile de epocă dar și cercetările arheologice au scos la iveală faptul că mâncarea stradală, rapidă, are o tradiție care datează de mii de ani. A început odată cu apariția marilor orașe-stat din Mesopotamia, dar și-a găsit strălucirea în Roma Antică. În Principatele Române mâncarea stradală autohtonă a făcut furori înainte ca americanii să inventeze hot-dogul și burgerul.
Numai că nu se numea „fast-food”, ci mai neaoș, „la botul calului”. Adică în picioare, rapid, pe grabă. Conceptul de mâncare stradală era aplicat și de birturile „de la șosea” unde mușteriul chiar dacă stătea la masă, servea pe grabă câteva bunătăți la grătar și rădea un pahar cu vin natural. Mărturiile despre delicioasele preparate „de la botul calului” sunt fabuloase și cu siguranță pot să înnebunească pe oricine de poftă.
Importurile turcești și începuturile fast-food-ului românesc
Având în vedere că viața urbană era puțin dezvoltată în evul mediul românesc, mâncarea stradală era ca și inexistentă. Odată cu venirea fanarioților pe tronul Principatelor române și orientalizarea societății românești, au început să apară și vânzătorii ambulanți, birtagii și tot soiul de indivizi cu meserii noi, precum bragagii sau vânzătorii de covrigi și plăcinte. Evident, numărul lor a crescut odată cu dezvoltarea orașelor.
Majoritatea erau în București. Românii au importat câteva preparate culinare care au dus la nașterea fast-food-ului românesc. Este vorba mai ales de sărmăluțe, reinterpretate rapid de români, mititeii, kebabul și ciorba de burtă. Au fost practic preluate cele trei tipuri de restaurante stradale găsite în Imperiul otoman în secolele XVII-XVIII. În timpul domnitorilor fanarioți pe străzile din București la birturi, se servea „la botul calului”, pilaf, sărmăluțe și ciorbă de burtă.
„În Constantinopol, erau trei tipuri mari de restaurante stradale, fiecare fiind specializat în câte un fel de mâncare: sarmale, pilaf și acea ciorbă de picioare – precursoarea ciorbei de burtă. Acest model a fost cumva importat și la noi, iar în timpul ciumei lui Caragea (n.r. – epidemia de ciumă bubonică ce a avut loc în Țara Românească în perioada 1813-1814) apare primul take away din România. Este dat un ordin domnesc de către Caragea prin care se interzice paceageriilor – locante specializate în pacele sau pacea ciorba (n.r. – ciorbă de picioare) – să servească în interior produsul din cauza ciumei. Același fenomen s-a petrecut și în timpul pandemiei de COVID-19. Deci cine cumpăra ciorbă de la paceagerii nu avea voie să o consume în local, ci trebuia să o ia la pachet. Existența acestui ordin ne arată că, probabil, se putea chiar și înainte să cumperi și să nu mănânci pe caldarâm sau la mese, ci să iei la pachet. Aceasta este cumva și o formă de street delivery”, preciza
Cosmin Dragomir, jurnalist culinar și fondatorul gastroart.ro pentru „Weekend Adevărul”.
Pe lângă acești comercianți de pilaf, ciorbă de burtă și sărmăluțe existau deasemenea vânzători ambulanți de bragă și limonadă. Nu lipseau nici simigii, vânzători de covrigi cu susan dar nici plăcintarii.
„Comerțul cu plăcinte mergea atât de bine încât fanarioții își urau „Să deie Dumnezeu să ajungi mare plăcintar în Țara Românească!“. Așa a venit la noi și bunicul lui Caragiale. Când Mateiu Caragiale își căuta sângele albastru în genealogie, tatăl lui, dramaturgul I.L. Caragiale, îi spunea: „Vezi că ai fruntea teșită de la tăvile de plăcinte cărate pe cap din moși-strămoși”, adăuga Cosmin Dragomir în același interviu.
Acest comerț stradal nu era exclusiv în București, ci și în alte orașe importante din Principate. De exemplu la Iași, Craiova sau Ploiești. Cu alte cuvinte, dacă ieșeai , într-un oraș mai mare din Principate, la o plimbare, nu plecai flămând acasă.
Belle-Epoque-ul românesc și explozia de arome a mâncării stradale românești
În secolul al XIX lea toate influențele românești, bulgărești, sârbești, turcești, arăbești, rusești, ungurești, nemțești și franțuzești s-au contopit într-un melanj culinar de-ți lua mințile. Tot ce era mai bun din aceste bucătării românii le-au cules, le-au condimentat, învârtit, reinventat de-au ajuns o adevărată capitală balcanică a deliciilor culinare.
Mai ales după Unirea Principatelor și boom-ul economic și cultural care a urmat independenței de stat, străzile marilor orașe s-au umplut de comercianți ambulanți, birturi, ospătării, restaurante cu ștaif, „târâie-tava”, cofetării și gelaterii. Delicii și mâncăruri pentru toate gusturile și buzunarele. „La botul calului” a rămas o preferată a românilor. Ce era mai frumos, delicios și practic decât o masă frugală la șosea bine stropită cu un pahar de bragă, rachiu sau vin. Grataragii erau cei mai renumiți în Bucureștiul de secol XIX și apoi cel interbelic. Mititeii la grătar și cârnăciorii erau cei mai căutați în materie de mâncare stradală, rapidă. Iar cei mai celebrii erau mititeii lui Iordache.
„A murit Iordache din Covaci! Cu dânsul dispare mai mult decât un om și jumătate; dispare o întreagă epocă din viața veselă a Bucureștilor, viața de pe vremea când era belșug în țară, de pe când oamenii erau mai cheflii, mai amorezați și mai cu dor de trai: studiau mai puțin poate, dar trăiau mai mult și mai ales mai bine. Iordache din Covaci era stăpânul acelui olimp cu ambrozie și nectar, în care stomacul filosof inspira minții și inimii atâtea idei de geniu și atâtea sentimente frumoase. După o masă, un dejun, sau după un dejun prelungit până după masă sau viceversa, cel ce mâncase la Iordache era mulțumit și de sine și de lume și de viață, dar mai ales de Iordache! (…) În Covaci se opreau trăsuri boierești, în dreptul unei cârciumioare sărăcăciose: La Rogojină. Era „restaurantul” celebrului Iordache(….)Mititeii – „la renumiții mititei” – și patricienii inventați de ei au produs cât nu produc multe invenții grandioase în ziua de azi. Invenția se adresa stomacului, care e mai accesibil ca mintea și… mistuie mai bine ideile noi, care-l privesc! Azi țara întreagă a adoptat invenția: tot la Iordache au rămas adevărații mititei, „renumiți”, precizau jurnaliștii de la „Adevărul” în numărul de pe 8 februarie 1903. Pe lângă mititei și cârnăciori, la mare căutare erau și frigăruile.
Tot operă a renumiților gratargii acestea se făceau mai ales din carne, fără adaosuri de legume. Carnea de porc era cea preferată. Grăsimea le dădea o aromă incredibilă. După ce erau făcute pe grătar erau puse în turte pe vatră și servite mușteriilor. Bunătățile la grătar erau mereu cumpărate împreună cu o halbă de bere sau un pahar cu vin.
Plăcintăriile erau deasemenea o formă extraordinară de comerț stradal cu mâncare, în secolul XIX și perioada interbelică. Erau renumitele plăcinte cu brânză și mărar, cu tot felul de cărnuri și umpluturi delicioase. Șuberecul turcesc își avea un loc de cinste în lumea plăcintelor servite în Regat. Tot pe post de „fast-food” erau serviți melcii, scoicile și racii. „Cobelcii, colbecii, melcii se mânâncă fierţi ori fripţi. Ei ies primăvara după o ploiţă; se culeg şi se fierb. Carnea lor fiartă se mânâncă cu mujdei, lepădîndu-se partea verde”, spunea Mihai Vulpescu.
La rândul lor, scoicile – făcute bine pe cărbuni – se mâncau tot cu mujdei,. „Scoicile se fierb şi carnea lor se mânâncă cu mujdei, ori friptă pe cărbuni, ori în ţiglă, cu sare, ori saramură”, arată același autor.
La iași, o delicatesă aparte, la birturi, era limba de vacă cu castraveți murați. „Se fierbe o limbă timp de o oră și pe urmă se pune să se recească și se împănează cu slănină tăvălită în ceapă tocată, pintrijel, sare și chiperuri. Apoi se pune din nou să ferbă cu erburi fine, cu fălii de slănină, de carne de vacă, de vițel, de morcovi, ceapă și diverse aromate. Se adaogă bulion și se lasă să ferbă încă patru ore: când e să observi, îi scoți pelea, faci in sos de castraveți murați și-i torni peste limbă”, arată „Curierul” din 1886.
La vremuri noi, năravuri vechi
Mâncarea stradală sau fast-food-ul nu este o problemă de sănătate publică doar în vremurile contemporane. La începutul secolului XX, autoritățile erau foarte îngrijorate de faptul că elevii încep să mănânce mai mult de la vânzătorii ambulanți. „D. ministru al instrucțiunii a adresat directorilor tuturor școlilor primare și secundare o circulară prin care invită pe d-nii directori și d-ne directoare a lua măsurile cuvenite pentru a opri diferiți vânzători ambulanți cu covrigi, zaharicale și fructe, care se aglomerează lângă școli și care întrețin pe copii într-un neastâmpăr continuu, pe lângă că acele obiecte sunt totdeauna vătămătoare sănătății lor”, se arăta într-o circulară.
Actualitate
12 oameni au murit într-un incendiu la un bloc de apartamente din China
Un incendiu izbucnit la un bloc de apartamente din oraşul Shantou, în provincia Guangdong din sudul Chinei, s-a soldat cu moartea a 12 persoane, a relatat miercuri presa de stat, citând autorităţile locale, conform AFP.
Flăcările au izbucnit marţi seara în clădirea cu patru etaje, iar o anchetă este în desfăşurare pentru a determina cauza focului, potrivit agenţiei de ştiri Xinhua.
Imaginile postate pe rețelele sociale arată un incendiu intens la parterul clădirii şi un fum gros şi gri care iese de la ferestrele etajelor superioare, precum şi pompierii care acţionează pentru salvarea locuitorilor, scrie Agerpres.
Aproximativ 150 de metri pătraţi au fost afectaţi de incendiu, a relatat Xinhua.
Tragedia are loc după un incendiu care a devastat un complex rezidenţial din Hong Kong luna trecută, omorând 160 de persoane.
Incendii mortale au loc în mod regulat în China.
Douăzeci de persoane au murit la începutul lunii aprilie într-un incendiu la un azil de bătrâni din nordul Chinei.
Incendiul a izbucnit marţi seara. FOTO Captură X Shenzhen Daily
În luna ianuarie, un incendiu izbucnit la o piaţă de legume din Zhangjiakou, la nord-vest de Beijing, a omorât opt persoane şi a rănit alte 15.
Actualitate
Stațiunea unicat din România, unde drumul închis devine pârtie. În lipsa zăpezii, a primit o nouă utilitate
Numeroase șosele montane din România sunt închise în perioada iernii, din cauza riscurilor pe care le prezintă. În Pasul Vâlcan, drumul județean este transformat în pârtie, însă în lipsa zăpezii, autoritățile îi caută alte utilități.
Localnicii așteaptă să schieze din nou pe drumul județean din Pasul Vâlcan. Foto: Daniel Guță
În România, numeroase șosele montane sunt închise pe timpul iernii din cauza riscurilor cauzate de relief, declivitate și climă, dar și din cauza ineficienței deszăpezirii, în condițiile în care acestea sunt rar circulate.
În stațiunea Pasul Vâlcan, o șosea de patru kilometri primește însă, în fiecare iarnă, o altă utilitate. Este închisă din 15 noiembrie, iar odată cu primele ninsori devine pârtie de săniuș. În acest sezon, zăpada continuă să se lase așteptată, iar pe măsură ce ninsorile se împuținează, administratorii stațiunii se reorientează către alte oportunități turistice.
Iarna, pârtie în loc de drum
Drumul județean 664, care leagă municipiul Vulcan de Pasul Vâlcan, a fost asfaltat în ultimii ani de la poalele muntelui până pe creste, în trecătoarea aflată la peste 1.600 de metri altitudine, la limita județelor Hunedoara și Gorj.
La capătul celor opt kilometri, drumul montan este continuat de un drum forestier impracticabil, care coboară alți 10 kilometri spre localitatea Schela, din Gorj. În fosta zonă de frontieră dintre regiunile istorice Transilvania și Oltenia, urmele tranșeelor săpate în Primul Război Mondial și un ansamblu de monumente ridicate în cinstea eroilor români amintesc de bătăliile purtate aici de armatele română, austro-ungară și germană, în toamna anului 1916.
La aproape un secol de la desființarea vechii granițe, împrejurimile trecătorii din Munții Vâlcan au devenit stațiune turistică de interes local, vegheată de Vârful Straja (1.868 metri), emblema Munților Vâlcan și a stațiunii învecinate Straja. În timpul iernii, drumul din Pasul Vâlcan este oficial închis, din cauza pantelor abrupte de pe unele porțiuni, care, în condiții de îngheț, pot pune probleme șoferilor.
În județul Hunedoara, 27 de sectoare de drumuri, care însumează peste 260 de kilometri, sunt închise traficului rutier în perioada 15 noiembrie – 15 martie. Dintre acestea, drumul din Pasul Vâlcan a primit o utilitate nouă.
După așternerea primului strat de zăpadă, acesta este transformat într-o pârtie de săniuș de patru kilometri, care coboară în serpentine, prin pădure. În perioadele cu ninsori abundente, se poate schia aici (video), însă, în ultimii ani, zilele cu zăpadă au fost tot mai puține.
„Este o zonă turistică mai degrabă pentru localnici, care urcă în weekend doar pentru a fi aproape de munte sau pentru mișcare. Prețurile la telegondolă sunt accesibile, iar dacă ninge, coborârea cu sania este atractivă. Și plimbările pe jos sau pe schiuri sunt apreciate. Așteptăm cele câteva zile de ninsoare din acest sezon”, spune un localnic, pasionat de drumețiile montane.
Vara, pistă de longboard
Turiștii pot ajunge în mica stațiune cu telegondola construită cu fonduri de la Ministerul Turismului, în perioada 2009–2012. Investiția era estimată atunci la 33 de milioane de lei și promitea relansarea turismului în regiunea minieră afectată de declinul industrial.
După inaugurarea telegondolei, a fost modernizat și drumul forestier spre Pasul Vâlcan, însă turismul de iarnă a întâmpinat dificultăți, în lipsa pârtiilor amenajate, a locurilor de cazare din stațiune și a utilităților. Cu timpul, o parte dintre aceste probleme au fost rezolvate. Mai multe pensiuni au fost deschise în Vulcan, iar în stațiune au fost amenajate mici pârtii de schi, pe lângă șoseaua-pârtie care coboară pe sub instalațiile telegondolei. Unii proprietari de cabane au investit în utilități și închiriază camere la prețuri cuprinse între 200 și 350 de lei.
Competiție de longboard în Pasul Vâlcan. Foto: devastationlongboardcrew
După ultimele ierni blânde, autoritățile din Vulcan și-au schimbat însă planurile în privința dezvoltării stațiunii.
„Telegondola funcționează zilnic până la ora 16, iar turiștii o pot folosi contra unui bilet de 10 lei pe sens sau 15 lei dus-întors. Dacă vremea permite și este zăpadă, pot coborî cu săniile pe drumul închis circulației rutiere. În ultimii doi ani însă, zăpada din Pasul Vâlcan a apărut mai ales după sărbătorile de iarnă, când deja multă lume se gândea la primăvară. Prin urmare, nu am mai făcut investiții pentru sezonul rece. Cei care vin în Valea Jiului la schi pot merge la Straja, aflată în apropiere. Ne dorim ca Pasul Vâlcan să devină mai atractiv vara. Am găzduit o competiție de longboard și vom mai organiza astfel de evenimente”, spune primarul Cristian Merișanu.
Pasul Vâlcan are o istorie zbuciumată
Pasul Vâlcan din județul Hunedoara este o trecătoare din Carpați, situată la o altitudine de peste 1.600 de metri, care face legătura dintre Depresiunea Petroșani și Oltenia. În trecut, a avut un rol strategic important, fiind una dintre legăturile dintre Ardeal și sudul Carpaților. Trecătoarea păstrează urmele unui drum roman, iar în perioada medievală a fost scena unor lupte crâncene pentru oprirea invadatorilor otomani.
În anul 1986, la poalele muntelui, a fost amplasat Buzduganul din Vulcan, un monument din fier, cu o înălțime de aproape trei metri, ridicat în memoria cnejilor medievali Kendeffy (Cândea), considerați de istorici cei mai apropiați aliați ai lui Ioan de Hunedoara în luptele împotriva otomanilor, la mijlocul secolului al XV-lea.
„Din cele mai vechi timpuri, Pasul Vulcan a fost linia militară și de transport a Ungariei, apărată de cnezii lui Ioan de Hunedoara împotriva atacatorilor turci în jurul anului 1455, în lupte în care și-a pierdut viața Mihai Kendefy. Locuitorii județului Hunedoara au ridicat această coloană ca veșnică amintire a acestei glorioase lupte de apărare a frontierei, în al miilea an al descălecării”, arăta inscripția de pe monumentul din Vulcan.
În anii ’80, monumentul a fost îndepărtat și, cel mai probabil, topit ca fier vechi, din cauza faptului că inscripția era în limba maghiară.
Prin Pasul Vâlcan a trecut și Mihai Viteazul în anul 1600, în drumul său spre Viena. Potrivit legendei, în locul numit Poiana lui Mihai, calul voievodului ar fi murit din cauza efortului. Statuia lui Mihai Viteazul, ridicată în stațiune, amintește de această legendă. Tot aici, în toamna anului 1916, au avut loc lupte între armatele română, austro-ungară și germană, soldate cu sute de morți pe culmile Munților Vâlcan.
Pasul Vâlcan, numit și Pasul Vulcan, a fost timp îndelungat loc de vamă și de târg, unde se întâlneau locuitorii celor două regiuni istorice. Importanța sa a început însă să scadă la sfârșitul secolului al XIX-lea, odată cu construirea drumului prin Defileul Jiului, la poalele Munților Vâlcan și Parâng, și, mai târziu, a căii ferate din defileu.
Actualitate
Medic concediat în urma unei remarci scandaloase făcute unui pacient obez: „Doar Auschwitzul te-ar ajuta”
Un medic dintr-un spital din Austria a fost concediat după ce a făcut o remarcă scandaloasă unui pacient obez clinic atunci când vorbea despre tratamentul de care are nevoie.
FOTO: Shutterstock
Potrivit Daily Mail, incidentul a stârnit revoltă în rândul personalului și al autorităților sanitare.
Medicul, angajat la Spitalul de Stat Horn din Austria Inferioară, i-a spus pacientului că: „Doar Auschwitzul te-ar ajuta aici”. Incidentul a fost tratat inițial ca o problemă internă, înainte de a se transforma într-un scandal major, potrivit presei locale.
Se pare că personalul spitalului a tras semnalul de alarmă după ce comentariul a fost făcut în timpul unei ședințe, ulterior fiind trimisă o scrisoare anonimă către publicația austriacă MeinBezirk, care detalia remarca și un mediu de lucru toxic.
Scrisoarea susținea că personalul de asistență medicală refuza din ce în ce mai mult să îl însoțească pe medic în vizitele medicale din cauza comportamentului său.
Agenția de Sănătate de Stat din Austria Inferioară a confirmat concedierea medicului în urma unei investigații interne. Decizia a fost confirmată pentru Heute după ce au fost făcute solicitări de informații.
Matthias Hofer, șeful de comunicare al agenției, a declarat că răspunsul a venit imediat după ce acuzația a devenit cunoscută.
„După ce incidentul a ieșit la lumină, persoana în cauză a fost imediat suspendată din funcție,” a spus Hofer. „În urma unei investigații a cazului, contractul de muncă i-a fost acum reziliat cu efect imediat.”
El a adăugat că astfel de declarații „contrazic în mod direct valorile noastre fundamentale, sunt de condamnat în cei mai fermi termeni și nu vor fi tolerate sub nicio formă de noi.”
Hofer a menționat că medicul fusese suspendat vinerea, dar întâlnirea formală pentru finalizarea demiterii sumare a putut avea loc abia marți, din cauza unei sărbători legale.
Scrisoarea trimisă publicației despre presupusa conduită a medicului mai spunea: „Acest comportament este o rușine pentru spitalul Horn și trebuie să aibă consecințe imediate.”
Andreas Riedl, șeful biroului de district al Camerei Muncii din Austria, a declarat că nu a fost depusă nicio plângere privind legislația muncii, dar a descris acuzația ca fiind profund tulburătoare.
Poliția a declarat că nu este implicată în prezent. Un purtător de cuvânt al poliției din Austria Inferioară, Stefan Loidl, a declarat pentru Heute: „Nu avem informații în acest caz până acum. Nu știm nici să fi fost depuse plângeri penale.”
Până în prezent, autoritățile nu au confirmat dacă fostul medic va suporta și alte consecințe profesionale sau legale în afara încetării contractului de muncă. Austria are legi stricte care interzic ideologia nazistă, simbolurile, justificările acesteia și renașterea nazismului.
-
Politicaacum 18 oreCOMUNICAT DE PRESĂ PPR: Mihai Lasca solicită renumărarea voturilor în toate secțiile din București și depune plângere penală pentru posibile nereguli electorale
-
Actualitateacum 2 zileRecuperarea genunchiului: ce funcționează cel mai bine – recomandările KINOMED
-
Actualitateacum o ziInstalare Navigație Dedicată: Profesională vs DIY? Ghid 2026
-
Actualitateacum 20 de oreDe ce este Flodel un aliat de nădejde pentru toți fermierii din România?
-
Politicaacum 18 oreMinistrul Muncii, Florin Manole, vorbește despre creșterea salariului minim la Interviurile Adevărul. „Munca cinstită, onestă, legală trebuie să asigure un minim de trai”
-
Actualitateacum 18 oreTrafic blocat pe Valea Oltului după răsturnarea unei cisterne cu substanțe inflamabile la Călimănești
-
Uncategorizedacum o ziDe ce este important să alegeți cabluri electrice de calitate pentru instalația dvs.
-
Actualitateacum 18 oreDonald Trump insistă ca Ucraina să organizeze alegeri




