Actualitate
Mesajul Administraţiei Prezidențiale de Ziua Imnului Național
Președintele României în exercițiu, aflat la al doilea mandat- domnul Klaus Iohannis-a transmis în cursul acestei zile de vineri 29 iulie, un mesaj cu prilejul Zilei Imnului Național.
„Ziua Imnului Național, celebrată în fiecare an pe 29 iulie, este o sărbătoare încărcată de profunde semnificații pentru românii de pretutindeni.
Poemul patriotic „Un răsunet” al lui Andrei Mureșanu a fost intonat pentru prima dată în 1848, pe acordurile create de Anton Pann. Acesta a devenit în mod oficial Imnul Național al României în anul 1990 și a avut un rol catalizator în dezvoltarea conștiinței și a identității naționale.
Imnul „Deșteaptă-te, române!” reprezintă un simbol al unității, care arată devotamentul românilor față de principiile și valorile fundamentale ale statului nostru modern: libertate, demnitate, dreptate și respect față de lege.
Versurile imnului transmit cu multă emoție un mesaj puternic, un îndemn la solidaritate și curaj. Ziua Imnului Național ne oferă prilejul de a rememora faptele glorioase ale înaintașilor noștri, care s-au sacrificat pentru o țară suverană, indivizibilă și democratică.
Imnul transmite, totodată, esența idealurilor națiunii române și ne-a insuflat hotărâre și speranță în momentele de răscruce ale istoriei, dând glas sentimentelor patriotice ale poporului nostru.
În prezent, traversăm un moment dificil, marcat de agresiunea armată a Federației Ruse împotriva Ucrainei. În contextul internațional actual, în fața unor provocări fără precedent, România își continuă demersurile de consolidare a relației transatlantice, promovează protejarea drepturilor omului, garantarea siguranței cetățenilor și asumarea unor valori fundamentale, precum libertatea și solidaritatea.
Astăzi, mai mult ca oricând, mesajul imnului are un impact puternic, făcând apel la unitate națională, curaj, demnitate și responsabilitate.
La mulți ani Imnului Național al României!
La mulți ani, români!”, a spus Iohannis, potrivit Administrației Prezidențiale.
Scurt istoric
Reamintesc faptul că data de 29 iulie, Ziua Imnului Naţional – “Deşteaptă-te, române!” este sărbătorită anual, începând din 1998, ca urmare a unei hotărâri a Senatului României, din 18 mai 1998.Conform acestei hotărâri, ziua de 29 iulie este zi liberă, cu toate drepturile și prevederile stipulate legal.
Revenind pe firul istoric unanim recunoscut, versurile imnului naţional actual al României aparţin lui Andrei Mureşanu (1816-1863), poet din perioada romantică.A fost jurnalist, traducator, un adevarat tribun al al epocii Revoluţiei de la 1848. Muzica a fost compusă de către inspiratul Anton Pann (1796-1854), cunoscut poet şi culegător de folclor.
Poemul “Un răsunet” al lui Andrei Muresanu-scris în vremea Revoluţiei de la 1848-a fost pus pe note în câteva zile de Anton Pann şi a fost cântat pentru prima dată pe 29 iunie 1848 la Râmnicu Vâlcea.
Ideea unui imn naţional s-a înfiripat încă din 1840 în Principatele Române, când era cântat mai ales la festivităţile oficiale unde apărea domnitorul ţării. În anul 1881 cu prilejul încoronării regelui Carol I, poetul Vasile Alecsandri a scris textul „Imnului regal român”. Imnul s-a cântat în mod oficial pentru prima dată în România în anul 1884, la încoronarea regelui Carol I.
Imnul regal a fost înlocuit în 1948 de “Zdrobite cătuşe”, apoi de ,,Te slăvim, Românie !” şi de imnul comunist “Trei culori”. Acestuia i-a luat locul după Revoluţie “Deşteaptă-te, române !”. Versurile şi aranjamentul îi aparţin lui Andrei Mureşanu, iar Anton Pann este creditat ca autor al muzicii imnului. Cu toate acestea, Gheorghe Ucenescu, un dascăl la primul gimnaziu românesc braşovean susţinea că el este autorul muzicii.
Imnul de stat al României este alcătuit din unsprezece strofe. La ocazii festive se interpretează strofele primele două strofe, urmate de cea de-a patra și de ultima, cea de-unsprezecea, după cum urmează:
Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soarte,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani!
Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!
Înalţă-ţi lata frunte şi caută-n giur de tine,
Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;
Un glas ei mai aşteaptă şi sar ca lupi în stâne,
Bătrâni, bărbaţi, juni, tineri, din munţi şi din câmpii!
Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,
Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
„Viaţă-n libertate ori moarte!” strigă toţi.
Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi!
Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi!
O mamă văduvită de la Mihai cel Mare
Pretinde de la fii-şi azi mână d-ajutori,
Şi blastămă cu lacrimi în ochi pe orişicare,
În astfel de pericol s-ar face vânzători!
De fulgere să piară, de trăsnet şi pucioasă,
Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
Când patria sau mama, cu inimă duioasă,
Va cere ca să trecem prin sabie şi foc!
N-ajunse iataganul barbarei semilune,
A cărui plăgi fatale şi azi le mai simţim;
Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,
Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim!
N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie,
Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm ;
Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie,
Să ne răpească limba, dar morţi numai o dăm!
Români din patru unghiuri, acum ori niciodată
Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă-n simţiri!
Strigaţi în lumea largă că Dunărea-i furată
Prin intrigă şi silă, viclene uneltiri!
Preoţi, cu cruce-n frunte! căci oastea e creştină,
Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost’ pământ!
PRECIZĂRI:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Sursa foto:https://google.com
Sinteza acestui material a fost realizată de către Daniel Mihai, redactor al Ziarului Nationalul.ro
Pentru a susține jurnalismul independent, aveți linkul de donații mai jos:
DONEAZĂ PENTRU JURNALISMUL INDEPENDENT
Actualitate
Peste 2,7 miliarde de euro pentru energie verde. Cine poate obține finanțare și în ce condiții
Companiile, autoritățile locale și comunitățile de energie vor avea la dispoziție, în perioada 2026–2027, peste zece programe de finanțare pentru investiții în energie verde, eficiență energetică și mobilitate electrică. Potrivit unei analize de specialitate, fondurile disponibile depășesc 2,7 miliarde de euro, iar o parte dintre scheme oferă finanțare nerambursabilă de până la 100%.
Foto APM
România intră într-o perioadă cu oportunități fără precedent pentru investițiile în sectorul energetic. Analiza realizată de Alt.Real și Societatea Comunităților de Energie arată că, în următorii doi ani, vor fi disponibile programe europene și naționale în valoare de peste 2,7 miliarde de euro.
Din această sumă, aproximativ 1,4 miliarde de euro sunt destinați companiilor, 1,2 miliarde de euro autorităților locale, iar 170 de milioane de euro comunităților de energie.
Majoritatea programelor sunt finanțate din fonduri europene și oferă granturi consistente, unele dintre ele cu finanțare integral nerambursabilă.
„Vorbim de fonduri europene pentru companii, autorități locale, dar și pentru comunități de energie. Avem o fereastră foarte generoasă de finanțări. Sunt peste zece programe care se vor lansa anul acesta sau anul viitor. Aproape toate implică o finanțare nerambursabilă de până la 100%”, a declarat Lucian Toader, președintele Societății Comunităților de Energie și fondatorul Alt.Real.
200 de milioane de euro pentru ferme și industria alimentară
Printre cele mai atractive programe se numără schema AFIR dedicată sectorului agroalimentar, care are un buget de 200 de milioane de euro.
Fermierii, cooperativele agricole și firmele din industria alimentară vor putea obține până la 20 de milioane de euro pentru proiecte de producere a energiei din surse regenerabile destinate autoconsumului.
Un avantaj important este că schema prevede cofinanțare zero, iar minimum 70% din energia produsă trebuie utilizată pentru consum propriu.
Lansarea apelurilor de proiecte este estimată pentru trimestrul al treilea din 2026.
Industria grea și producătorii de materiale, sprijin pentru modernizare
Un alt program important este PRO INFRA, cu un buget de 200 de milioane de euro destinat producătorilor de materiale de construcții.
Firmele din domenii precum extracția agregatelor, producția de ciment, beton sau prefabricate vor putea înlocui utilajele vechi și energofage cu echipamente electrice moderne și sisteme de monitorizare a consumului.
Finanțarea poate ajunge la 15 milioane de euro pe proiect.
În paralel, alte 150 de milioane de euro sunt alocate programului de eficiență energetică în industrie, destinat companiilor incluse în schema europeană EU-ETS. Fondurile pot fi utilizate pentru modernizarea instalațiilor industriale sau pentru tehnologii de captare a emisiilor de carbon.
Miza stocării energiei: 150 de milioane de euro pentru baterii
Dezvoltarea capacităților de stocare reprezintă una dintre prioritățile noii strategii energetice.
Programul dedicat bateriilor independente de producția de energie are un buget de 150 de milioane de euro și permite investiții de până la 15 milioane de euro pe proiect.
Scopul este stocarea energiei atunci când prețurile sunt scăzute și livrarea acesteia în rețea în perioadele de consum ridicat.
Beneficiarii sunt producătorii de energie și dezvoltatorii de parcuri energetice.
Aproape 700 de milioane de euro pentru transport electric și infrastructură de încărcare
Sectorul mobilității electrice beneficiază de unele dintre cele mai consistente alocări financiare.
Programul „e-Mobility RO” are un buget de 299 de milioane de euro și finanțează rețele de încărcare rapidă pe autostrăzi și drumuri naționale, inclusiv integrarea de panouri solare și sisteme de stocare.
Alte 100 de milioane de euro sunt disponibile prin programul „e-DRIVE”, destinat operatorilor de transport public pentru achiziția de autobuze și microbuze electrice.
În același timp, schema „Marfă, emisii zero”, cu un buget de 299 de milioane de euro, finanțează achiziția de camioane și vehicule nepoluante pentru transport rutier, feroviar și naval.
Europa plătește de șase ori mai mult pe energie. BERD: Creștere economică revizuită în scădere în 40 de țări
Primăriile au la dispoziție peste un miliard de euro
Autoritățile locale se numără printre principalii beneficiari ai noilor finanțări.
Un program cu un buget de 500 de milioane de euro va permite instalarea de panouri fotovoltaice și baterii pe școli, spitale și alte clădiri publice, energia produsă fiind destinată exclusiv autoconsumului.
Alte 590 de milioane de euro sunt alocate modernizării sistemelor de termoficare și cogenerare de înaltă eficiență.
La acestea se adaugă 700 de milioane de lei pentru modernizarea iluminatului public și 150 de milioane de euro pentru sisteme de stocare a energiei destinate instituțiilor publice.
Comunitățile energetice, un model nou finanțat prin fonduri europene
Una dintre noutățile perioadei 2026–2027 este programul dedicat comunităților de energie, finanțat prin Programul Tranziție Justă (PTJ).
Cu un buget de 170 de milioane de euro, schema permite dezvoltarea unor proiecte locale în care energia produsă din surse regenerabile este utilizată și partajată între autorități și cetățeni.
Programul este destinat județelor Gorj, Hunedoara, Dolj, Galați, Prahova și Mureș.
Specialiștii avertizează: pregătirea trebuie făcută din timp
Experții atrag atenția că succesul accesării finanțărilor depinde în mare măsură de pregătirea documentației înainte de deschiderea apelurilor.
„Este foarte important pentru cei care vor să acceseze aceste finanțări să se pregătească din timp, pentru că dacă deja s-a deschis apelul respectiv este un pic prea târziu. Criteriile sunt de multe ori primul venit, primul servit sau pe bază de punctaj”, a spus Lucian Toader.
România, printre țările UE cu cele mai mari creșteri ale prețurilor producției industriale
Potrivit acestuia, studiile de fezabilitate, auditurile energetice și avizele de racordare trebuie pregătite cu cel puțin două-trei luni înainte.
„Fondurile europene nu sunt nici greu, nici ușor de accesat, dar necesită pregătire și investiție în timp. Dosarul trebuie pregătit cu două-trei luni înainte”, a subliniat specialistul.
Cele mai mari programe de finanțare pentru energie verde (2026–2027)
590 milioane euro – termoficare și cogenerare
500 milioane euro – panouri și baterii pentru clădiri publice
299 milioane euro – infrastructură de încărcare electrică
299 milioane euro – transport de marfă cu emisii zero
250 milioane euro – e-MOVE RO
200 milioane euro – energie pentru sectorul agroalimentar
200 milioane euro – PRO INFRA
170 milioane euro – comunități energetice
150 milioane euro – stocare în baterii
150 milioane euro – eficiență energetică în industrie
Actualitate
Momentul în care drona a explodat în Portul Constanța, filmat în direct în timpul unei transmisiuni TVR
Momentul exploziei dronei navale eșuate în Portul Constanța a fost filmat în direct în timpul unei transmisiuni TVR. Jurnalista care relata de la fața locului a surprins deflagrația în timp real
Actualitate
Lifturi de marfă pentru uz industrial: investiția care optimizează logistica și reduce timpii operaționali
În orice depozit sau hală de producție, transportul vertical influențează direct ritmul de lucru. Dacă marfa circulă greu între niveluri, apar întârzieri în livrări, aglomerări în zonele de încărcare și costuri suplimentare cu personalul. Managerii logistici știu că fiecare blocaj dintre etaje afectează întregul flux operațional.
Un lift de marfă ales corect poate rezolva aceste probleme. Printr-o planificare atentă și o integrare corectă în procesele existente, reduci timpii de manipulare, limitezi riscurile de accident și îmbunătățești controlul asupra mișcării mărfurilor. Mai jos găsești un ghid practic, structurat în pași clari, care te ajută să iei o decizie informată.
Evaluează corect nevoile operaționale
Primul pas îl reprezintă analiza fluxului real de marfă. Nu porni de la un model standard, ci de la date concrete din activitatea zilnică.
Răspunde la câteva întrebări esențiale:
- Ce volum de marfă transporți zilnic între etaje?
- Care este greutatea maximă a unei încărcături complete (marfă + palet + echipament de manipulare)?
- Ce înălțime trebuie să acopere liftul?
- Câte cicluri pe oră estimezi în perioadele de vârf?
De exemplu, într-un depozit cu rafturi la 6 metri înălțime, unde se mută paleți de 800–1.000 kg la fiecare 10 minute, un lift subdimensionat va crea cozi și va forța operatorii să improvizeze. În majoritatea cazurilor, recomand să dimensionezi capacitatea cu 15–20% peste necesarul actual, pentru a susține creșterea viitoare.
Analizează și spațiul disponibil. În clădiri existente, integrarea poate impune adaptări structurale sau alegerea unui sistem fără cameră tehnică separată. Implică un inginer structurist și un specialist în ascensoare încă din faza de evaluare.
Alege tipul potrivit de lift de marfă
După ce stabilești necesarul tehnic, selectează soluția adecvată. Ai la dispoziție mai multe variante, fiecare cu aplicații specifice.
Lifturi doar pentru marfă
Permit transportul exclusiv al bunurilor. Le folosești frecvent în depozite automatizate sau în zone unde accesul personalului în cabină nu este necesar. Costurile sunt mai reduse, iar construcția pune accent pe robustețe.
Lifturi pentru marfă cu însoțitor
Operatorul poate însoți încărcătura. Acest tip se potrivește în centre logistice unde verifici manual marfa la fiecare nivel sau în unități medicale și HoReCa.
Sistem hidraulic sau electric?
- Sistemul hidraulic se potrivește pentru înălțimi mici și medii, cu trafic moderat.
- Sistemul electric cu tracțiune funcționează eficient la înălțimi mari și la frecvență ridicată a ciclurilor.
Pentru a analiza opțiunile tehnice disponibile, poți consulta gama de lifturi de marfă pentru uz industrial, unde găsești configurații adaptate diferitelor tipuri de clădiri și capacități de încărcare.
Alege în funcție de capacitate (de la 100 kg la peste 5.000 kg), dimensiunile cabinei, tipul de uși (batante sau automate) și nivelul de automatizare. Evită soluțiile supradimensionate inutil, dar nu face compromisuri la siguranță și durabilitate.
Calculează realist bugetul și rentabilitatea investiției
Mulți manageri analizează doar costul inițial. O abordare corectă include toate cheltuielile și economiile generate pe termen mediu.
Ia în calcul:
- prețul echipamentului;
- lucrările de montaj și eventualele modificări structurale;
- costurile de autorizare ISCIR;
- mentenanța periodică obligatorie;
- consumul energetic.
Pentru a calcula rentabilitatea, estimează economiile generate prin reducerea timpilor de manipulare. Să presupunem că 3 angajați consumă zilnic câte 1,5 ore pentru transport manual între etaje. Dacă liftul elimină această activitate, recuperezi 4,5 ore de muncă pe zi. Într-un an, economia devine vizibilă în bugetul operațional.
Adaugă reducerea riscurilor de accident și a deteriorării mărfii. În multe proiecte industriale, investiția se amortizează în 12–24 de luni, în funcție de intensitatea utilizării.
Planifică implementarea și integrarea în fluxul logistic
Un lift de marfă aduce rezultate doar dacă îl integrezi corect în procesele existente.
Stabilește din timp:
- Poziționarea optimă în raport cu zonele de recepție și livrare.
- Conectarea cu sistemele WMS sau cu liniile de producție.
- Procedurile interne de utilizare și prioritate a comenzilor.
Într-un depozit de tip cross-docking, de exemplu, amplasarea liftului lângă zona de sortare reduce deplasările interne și scurtează ciclul de pregătire a comenzilor. Evită amplasarea într-o zonă greu accesibilă, care ar obliga operatorii să parcurgă distanțe suplimentare.
Planifică și perioadele de oprire pentru instalare, astfel încât să afectezi cât mai puțin activitatea curentă.
Asigură conformitatea și siguranța în exploatare
În România, ascensoarele de marfă intră sub incidența reglementărilor ISCIR și a directivelor europene aplicabile (de exemplu, Directiva Mașini 2006/42/CE, acolo unde este cazul). Colaborează cu furnizori care livrează echipamente marcate CE și care asigură documentația tehnică completă.
Verifică prezența următoarelor sisteme de protecție:
- limitator de sarcină și protecție la suprasarcină;
- blocaje mecanice ale ușilor;
- oprire de urgență accesibilă;
- sisteme de comunicare și iluminat de siguranță.
Programează revizii periodice și nu amâna verificările tehnice. În majoritatea cazurilor, mentenanța preventivă costă mai puțin decât o intervenție de urgență.
Investește în instruirea personalului
Chiar dacă echipamentul funcționează automatizat, instruirea rămâne obligatorie. Organizează sesiuni de formare pentru operatori și stabilește reguli clare de utilizare.
Include în proceduri:
- interdicția de a depăși sarcina maximă admisă;
- distribuirea uniformă a greutății în cabină;
- verificarea vizuală a ușilor înainte de pornire;
- raportarea imediată a oricărei funcționări anormale.
Actualizează periodic instruirea, mai ales dacă apar modificări tehnice sau dacă angajezi personal nou. Pentru rezultate stabile, combină instruirea practică cu afișarea instrucțiunilor direct lângă punctele de acces.
Liftul de marfă potrivit reduce timpii operaționali, îmbunătățește organizarea internă și sprijină creșterea capacității logistice. Analizează datele reale din depozit, solicită o evaluare tehnică și configurează echipamentul în funcție de procesele tale. O decizie bine fundamentată îți oferă control mai bun asupra fluxului de marfă și susține dezvoltarea pe termen lung a operațiunilor industriale.
Peste 2,7 miliarde de euro pentru energie verde. Cine poate obține finanțare și în ce condiții
Companiile, autoritățile locale și comunitățile de energie vor avea la dispoziție, în perioada 2026–2027, peste zece programe de finanțare pentru...
Momentul în care drona a explodat în Portul Constanța, filmat în direct în timpul unei transmisiuni TVR
Momentul exploziei dronei navale eșuate în Portul Constanța a fost filmat în direct în timpul unei transmisiuni TVR. Jurnalista care...
Lifturi de marfă pentru uz industrial: investiția care optimizează logistica și reduce timpii operaționali
În orice depozit sau hală de producție, transportul vertical influențează direct ritmul de lucru. Dacă marfa circulă greu între niveluri,...
Ce cărți recomandă românii la Bookfest 2026. „Este pierdere de timp să te întorci cu Dostoievski și Camus”
Bookfest 2026 continuă la Romexpo până duminică, 7 iunie. Mulți români pasionați de lectură au oferit recomandări pentru vizitatori, de...
Livratorul din Sri Lanka care și-a pierdut un picior la București. Povestea din spatele unei campanii virale
O campanie de strângere de fonduri pentru un tânăr din Sri Lanka, rămas fără un picior în urma unui accident...
AUR boicotează votul pentru desemnarea noului premier. Simion: „În fruntea țării trebuie să vină cei care au susținerea românilor”
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a anunțat că nu va participa la votul privind învestirea viitorului Guvern, acuzând lipsa de...
Medicul chirurg de la Elias care a tratat celebritățile României, salvat la rândul său după un diagnostic oncologic tăcut
În lumea medicinei românești, numele doamnei doctor Dana Safta este sinonim cu o rigoare care nu exclude blândețea și cu...
-
Actualitateacum 3 zile
Transformarea Cetății Alba Carolina continuă. Porțile monumentale sunt restaurate, iar șanțurile devin zone de agrement
-
Actualitateacum 3 zile
Prețul disidenței în politică. De ce este condamnat Constantin Toma să rămână în PSD, deși partidul l-a lăsat fără sprijin
-
Breakingacum 3 zileSilviu Predoiu: „Miza în războiul Nicușor
-
Actualitateacum o ziCe echipamente sunt necesare pentru lucrări tehnice realizate corect
-
Breakingacum 2 zile(P) Studiu IRES: Informația științifică este reperul principal al consumatorilor adulți în evaluarea riscurilor asociate fumatului
-
Actualitateacum o ziFără angajați, dar cu impact: modelul de business care stimulează indirect piața muncii
-
Actualitateacum 20 de ore
Livratorul din Sri Lanka care și-a pierdut un picior la București. Povestea din spatele unei campanii virale
-
Actualitateacum o ziCum alegi bijuteriile potrivite pentru un look rafinat