De ce nu este sănătos să faci vara în papuci. Motivul pentru care medicii nu îi recomandă, potrivit larazon.es.

Există un „pericol ascuns” al papucilor, mai ales în cazul celor de tip flip-flop. Medicii nu îi recomandă din mai multe motive.

Papucii par comozi, mai ales pe timp de vară: sunt colorați, confortabili, ușor de purtat la plajă. Totuși, specialiștii avertizează că, dacă îi purtăm zilnic, pe timp de vară, vom avea probleme la picioare.

Principala problemă este lipsa suportului și a stabilității. Papucii oferă puțină susținere, pentru a „ține” piciorul într-un loc. Acest aspect poate modifica stilul de mers al unei persoane, deoarece papucii pun presiune asupra degetelor, mușchilor și articulațiilor.

Ai grijă de picioarele tale!

În timp, unii oameni vor dezvolta un disconfort, cum ar fi o durere de călcâi, apariția fasciitei plantare sau probleme cu poziția corpului.

Un alt risc este protecția limitată pe care o oferă papucii, fie ei normali sau cu cu baretă interdigitală (flip-flops). Multe modele oferă puțin material pentru a proteja de impact și suprafețe dure, precum asfaltul.

În plus, frecarea constantă a pielii cu materialul papucilor poate duce la bășici și iritații. Unele materiale care nu permit o respirație a pielii pot încuraja apariția umezelii și dezvoltarea infecțiilor cu ciuperci.

Podologii nu „condamnă” definitiv papucii, pe timpul verii, dar încălțămintea trebuie purtată cu grijă. Îi recomandă doar în anumite situații, precum la plajă, la piscină sau la dușurile publice. Pentru plimbările lungi, se recomandă purtarea sandalelor, care pot fi ajustate, au suport pentru călcâi, sunt stabile și făcute din materiale respirabile.

Concluzia este că putem purta papuci de orice fel, la plajă, pe timp de vară, dar nu și la drum lung. Alegerea unei perechi de încălțăminte care să ne satisfacă toate nevoile este dificilă, dar merită efortul, pentru a preveni disconfortul și a proteja sănătatea picioarelor noastre.

Sursa foto: Envato

Cursul valutar este sub presiune constantă după „șocul” declanșat de demiterea guvernului Bolojan care a adus leul la un minim istoric în raport cu euro. Moneda națională și-a recuperat doar parțial pierderile, undeva în jurul valorii de 5,23-5,25 lei/euro, însă dă în continuare semne de slăbiciune, pe fondul unei inflații în creștere.

Pe 6 mai, imediat după demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură, cursul a urcat la un maxim istoric de 5,2688 lei/euro, ceea ce a însemnat o creștere de circa 3,5% în numai câteva zile. DDe atunci, nicio analiză din mai-iunie 2026 nu a mai luat în calcul revenirea la 5 lei/euro, ci a evaluat unde se va stabiliza noul echilibru: în jur de 5,20 sau mai aproape de 5,30–5,35 lei/euro.

Cum s-a transformat criza politică în criza încrederii în leu

Înainte de accelerarea crizei politice, pe 28 aprilie 2026, cursul oficial era de aproximativ 5,0937 lei/euro.  Analiștii Erste Bank au punctat, într-o analiză publicată luna trecută, că rămâne incert unde se situează noul prag pe care Banca Națională a României este dispusă să îl apere. Erste a apreciat că  valoarea de echilibru a cursului valutar s-ar situa în jurul a 5,35 lei/euro. Aceasta în condițiile în care inflația a crescut la 10,85% în luna mai, de la 10,71% în luna aprilie: serviciile s-au scumpit cu 13,53%, mărfurile nealimentare cu 12,54%, iar mărfurile alimentare cu 6,78%, potrivit datelor publicate recent de Institutul Național de Statistică (INS).

Leul e în continuare pe o pantă descendentă, deși în prima jumătate a lunii iunie, euro s-a stabilizat în zona 5,23–5,26 lei, iar miercuri, 17 iunie moneda euro era în creștere în raport cu leul, însă în același interval (1 euro –  5.2328 lei).

Presiunea pe curs rămâne constantă

România funcționează de peste 40 de zile cu Guvern interimar, iar această situație de furtună politică internă menține sub presiune cursul valutar. Criza politică e dublată de cererea reală de euro din economie, asta în condițiile în care dobânzile suverane și cele de piață monetară se mențin încă la un nivel relativ constant.

Mugur Isărescu a declarat, în a doua jumătate a lunii mai, după ce „panica” s-a instalat în urma fluctuațiilor bruște ale cursului,  că intervențiile BNR din 2026 au fost „mult, mult, mult mai mici” decât cele din aprilie–mai 2025. El a susținut că atunci presiunile pe curs au fost mult mai puternice. Potrivit lui Isărescu, cursul leu-euro pare să fi ajuns la un nivel de echilibru, iar nivelul rezervelor permite băncii centrale să lase o flexibilitate mai mare a monedei.

„Refugiul” în euro ar putea slăbi și mai mult leul

De altfel, evoluția ulterioară din mai-iunie a confirmat precizările de la acel moment ale șefului Băncii Naționale.

„BNR a intervenit în principal cumpărând valută, nu vânzând-o – în special de la Ministerul de Finanțe, evitând astfel variații bruște ale cursului atunci când statul avea nevoie să convertească miliarde de euro din fonduri europene sau împrumuturi externe”, a adăugat guvernatorul BNR.

România se confruntă cu marele risc al pierderii încrederii piețelor pe fondul crizei politice, cuplată cu deficite bugetare și de cont curent mari și un curs atent ținut în frâu de banca centrală, arată analiștii citați de cursdeguvernare.ro.  Cursul poate „exploda” din nou, având în vedere tendința  investitorilor și a  populației în condiții de panică de a se refugia în euro de frica deprecierii eventuale a cursului.

Noi nume de politicieni se prefigurează pentru formarea viitorului Guvern Veștea, afirmă surse Gândul. Printre cei care ar urma să facă parte din Cabinet se numără social democrați, liberali, dar și independenți.

Unii membrii PNL ar alege să ignore amenințările cu excluderea din partid ale liderului Bolojan și ar fi acceptat deja să preia ministerele din viitorul cabinet Veștea. Noile nume vehiculate sunt Alexandru Nazare, la Ministerul Finanțelor, Sorin Cîmpeanu, la Ministerul Apărării și independentul Luca Niculescu, la Ministerul Afacerilor Interne. Potrivit acelorași surse politice, și deputata PNL Alina Gorghiu ar fi în cărți pentru preluarea unui portofoliu, din viitorul Guvern Veștea.

Cîmpeanu ar fi refuzat, însă portofoliul de Apărare, afirmă sursele.

Alexandru Nazare, propus la Finanțe, implicat în scandalul achiziției de vaccinuri din timpul pandemiei

Alexandru Nazare ar urma să-și mențină funcția de ministru al Finanțelor și în Guvernul Veștea. Senatorul liberal, a preluat portofoliul de la Finanțe, în 2025, în Guvernul Bolojan. În prezent, ocupă interimar funcția, după ce Guvernul a fost demis prin moțiune de cenzură.

După demisia din februarie 2012 a Guvernului Boc, Alexandru Nazare a fost numit în funcția de ministru al Transporturilor, în Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu.

În anul 2019, a devenit consilier la Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, iar în a fost reales ca membru în Parlamentul României.

La finalul anului 2020, Alexandru Nazare a fost învestit în funcția de ministru al finanțelor în Guvernul Cîțu. Nazare a fost demis din funcție, șase luni mai târziu, în urma scandalului achiziției de vaccinuri anti- Covid, în timpul pandemiei.

Sorin Cîmpeanu, fost ministru al Educației, a făcut parte din trei partide

Sorin Cîmpeanu, propus de Veștea la cârma Ministerului Apărării, funcție pe care ar fi refuzat-o, a fost ministru al Educației în Guvernul Ponta. Acesta s-a ocupat de portofoliul de la Educație și în Guvernul lui Florin Cîțu și al lui Nicolae Ciucă.

Pe 5 noiembrie 2015, Sorin Cîmpeanu a fost desemnat premier interimar de președintele Klaus Iohannis, după demisia lui Victor Ponta, în contextul tragediei clubul Colectiv. Ulterior, pe 9 noiembrie, Iohannis l-a numit pe Cîmpeanu în funcțiile de viceprim-ministru și ministru de Interne interimar, după demisia lui Gabriel Oprea.

Acesta a ajuns senator în Partidul Național Liberal în 2020, iar până la acel moment a trecut prin alte două partide, Partidului Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE), și Partidul Pro-România, pe care l-a fondat alături de Victor Ponta.

Luca Niculescu este actual secretar de stat la MAE

Luca Niculescu, candidatul independent pe care Adrian Veștea l-ar vrea la Ministerul Afacerilor Externe, ocupă, în prezent, funcția de Secretar de Stat în cadrul MAE.

Acesta ocupă și funcția de Coordonator Național pentru procesul de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

Între 2016 – 2022, Luca Niculescu a fost Ambasador extraordinar şi plenipotențiar al României în Franța, Principatul Monaco și Principatul Andorra.  Niculescu a fost și Președinte al Grupului Ambasadorilor Francofoni din Franța (GAFF) între 2019-2022.

Alina Gorghiu a fost ministru al Justiției în Guvernul Ciolacu

Deputata PNL Alina Gorghiu, al cărei nume se prefigurează în Guvernul Veștea, a fost consilier local pentru București, sector 5.

La alegerile legislative din 2008 a obținut un loc de parlamentar în Camera Deputaților în colegiul 22 din București, iar în 2012 a obținut un nou mandat în Parlament. În 2016 devine senator de Timiș, iar în decembrie 2014 devine președinte al Partidului Național Liberal.

Aceasta a fost ministru al Justiției între 15 iunie 2023 și 23 decembrie 2024 în Guvernul Marcel Ciolacu.