Actualitate
El este Gavroche de Focşani, copil revoluționar la 12 ani. Pe 18 decembrie 1989 era la Timișoara
Ioan Ududec, din Vrancea, a
fugit de acasă în decembrie 1989 pentru a lua parte la Revoluţie. Bărbatul, acum
în vârstă de 45 de ani, a povestit prin ce aventuri a trecut în Timişoara şi în
Bucureşti.
Ioan Ududec (prim plan), un copil foarte curajos la Revoluție
Ioan Ududec, poreclit de
prieteni „Lulu“, avea 12 ani în decembrie 1989 şi a trăit istoria pe pielea
lui, mult mai intens decât alţi copiii, pentru că a fugit de acasă la
Revoluţie.
Pe data de 17 decembrie 1989,
băiatul a tras cu urechea la o discuţie telefonică între tatăl său şi un unchi
de la Timişoara, colonel de aviaţie, despre lucrurile grave care se întâmplau
în oraşul de pe Bega. În mintea puştiului a încolţit pe loc ideea de a pleca
să-şi vadă ruda, fără însă să spună nimănui. În aceeaşi zi, profitând de un
comision pe care trebuia să-l facă pentru părinţii săi, Lulu a plecat direct în
gară şi a luat primul tren spre Bucureşti, apoi spre Timişoara: voia să
participe la Revoluţie!
„La
Timişoara am ajuns în dimineaţa zilei de 18 decembrie 1989. La ieşirea din
gară, am văzut tancuri, militari, agitaţie. Din gară m-am ataşat unui grup care
a spus că merge în centru. În drumul nostru, am văzut magazinele devastate.
Când am trecut podul peste Bega, am observat o maşină de pompieri căzută
în apă. Am stat aproape toată ziua prin zona catedralei, pentru că se auzeau
împuşcături. De frică, m-am întors în gară cu gândul să fac cale întoarsă la
Bucureşti, dar am aflat că nu pleacă niciun tren. Aşa că am rămas peste noapte
în gară“, îşi aminteşte Ioan Ududec.
La adăpost în librărie
Pe 19 decembrie 1989 se afla
încă în Timişoara şi a auzit alte focuri de armă. „Am încercat să mă adăpostesc. Angajatele de la librăria Mihai Eminescu
m-au chemat înăuntru, unde le-am povestit despre mine. Pentru că librăria
fusese incendiată, le-am ajutat şi eu la curăţenie“, povesteşte
focşăneanul.
Abia în noaptea de 20 spre 21
decembrie a reuşit Lulu să plece spre Bucureşti. Majoritatea pasagerilor erau
revoluţionari care îşi doreau să ajungă în Piaţa Universităţii. Ceea ce s-a şi
întâmplat, în dimineaţa de 21, când cu toţii au scandat „Jos comunismul!, Jos
Ceauşescu!, Libertate!“.
Legitimația de la Universitate
„Trecătorii
se uitau la noi contrariaţi, speriaţi, fără reacţie de susţinere. În jurul orei
10.00 m-am ataşat mulţimii care se îndrepta către mitingul de la Comitetul
Central. În urma haosul creat în timpul mitingului, am fugit cu mulţimea în
zona Piaţa Romană. Aici am stat un timp, după care am dorit să mă întorc la
Universitate, dar accesul mulţimii era blocat de baraje de scutieri. În jurul
orei 13.00, mulţimea care discuta paşnic cu scutierii a fost luată cu asalt“, explică Ioan Ududec.
Focşăneanul adaugă că, în
busculada creată, a căzut şi şi-a pierdut cunoştinţa pentru câteva clipe,
revenindu-şi abia în timp ce se afla în duba Miliţiei, care-i ducea pe manifestanţi
la Circa 1. Acolo au fost puşi să dea declaraţii şi, în afară de el şi de un
alt copil, restul au fost duşi în noaptea de 21 spre 22 decembrie la
închisoarea Jilava.
Sânge spălat cu şampon
„Deşi
arestaţi, eu şi celălalt copil am fost duşi în biroul unui şef care ne-a promis
că ne dă drumul sub ameninţarea să nu suflăm nicio vorbă despre cele văzute şi
întâmplate acolo. Am acceptat şi am fost eliberaţi în jurul orei 8.30. La
Universitate, am văzut maşinile spălând sângele de pe jos cu şampon“, continuă mărturisirea terifiantă a focşăneanului.
Lulu a rămas în zonă până a
început să se adune mulţimea pentru miting. „M-am strecurat prin mulţime, până în zona din fata balconului
Comitetului Central. Fiind copil, am reuşit să urc repede la etajul 1, dar pe
culoarul central erau nişte indivizi, cu pistoalele îndreptate spre noi, motiv
pentru care am făcut cale întoarsă“, menţionează Ioan Ududec.
În autobuz cu Nicu
Ceauşescu
În acel vacarm de nedescris,
s-a alăturat unui alt grup de manifestanţi care aveau direcţia Televiziunea
Română. Era o zonă în care se trăgea, astfel că băiatul a fost sfătuit să stea
aproape de grup. În acest timp, aproape de nicăieri a venit un autobuz dinspre
Arcul de Triumf, pe care gărzile patriotice l-au oprit pentru control. În
autobuz se afla nimeni altul decât Nicu Ceauşescu, fiul dictatorului.
Dovada participării sale la acțiunea de sprijin a Revoluției Române
„Cei
de la control l-au rugat pe şofer să mă ia şi pe mine în autobuz. M-am urcat
prin uşa din spate şi am înaintat până în zona de mijloc, unde l-am observat pe
Nicu Ceauşescu pe scara uşii, protejat de câţiva bărbaţi pentru a nu mai fi
linşat de cei din jur, care se manifestau zgomotos. Ajuns la televiziune, am
vrut să intru şi eu cu grupul, dar nu m-au lăsat pe motivul că sunt un puşti.
Am rămas în zona televiziunii până spre seara, după care m-am dus iar la
Comitetul Central, unde am rămas peste noapte. Dimineaţa, am plecat la metrou
la Universitate“, povesteşte Ioan.
Fotografiat de un
jurnalist străin
În pasajul de la
Universitate, Lulu a rămas mai multe zile, alături de alţi camarazi, toţi mai
mari ca el. Acolo a mâncat din mâncarea pregătită de bucureşteni special pentru
„păzitorii“ metroului şi a dormit pe saltele aduse de administraţia metroului.
Tot de acolo păstrează şi singura fotografie din acele zile, făcută de un jurnalist
străin.
„Poza
este făcută cu un aparat Polaroid. Aveam doar 12 ani şi două luni la Revoluţie.
Am revenit la Focşani pe 2 ianuarie 1990, după ce responsabilii din conducerea
metroului au emis adeverinţe de mulţumire celor aproximativ 150 de oameni care
au ajutat. Ai mei mă credeau deja mort. Tata m-a căutat prin tot Bucureştiul,
de era s-o păţească şi el. Azi e mândru de mine“, încheie Lulu.
Nu are certificat de
revoluţionar
Imediat după absolvirea
liceului, Lulu a hotărât să părăsească România, în căutarea unui trai mai bun.
A ales Grecia, unde a lucrat în domeniul serviciilor de turism. Cu banii făcuţi
acolo în opt ani de muncă, a revenit în Focşani, unde şi-a închegat propria
afacere.
Ioan Ududec
În urma experienţei din decembrie 1989 nu s-a
ales cu certificat de revoluţionar. „Am
vorbit cu cei de la Institutul care de ocupă de Revoluţia din Decembrie 1989 şi
din evidenţele lor sunt singurul copil de vârsta mea care a fost arestat
atunci. Eu am fost un copil rebel şi sunt mândru de cum am reacţionat atunci.
Probabil că tocmai vârsta m-a făcut să nu realizez pericolele prin care am
trecut“, a mai spus Lulu.
Actualitate
Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii
Organizarea spațiului de lucru reprezintă unul dintre factorii determinanți ai productivității și siguranței în orice mediu profesional. De la ateliere industriale și fabrici, până la centre logistice și săli de sport corporative, ordinea și modul de depozitare a echipamentelor influențează direct eficiența angajaților și atmosfera generală de lucru. În acest context, vestiarele metalice s-au impus ca o soluție practică și durabilă pentru gestionarea uniformelor, echipamentelor personale și uneltelor de lucru.
Vestiarele metalice nu doar că oferă spațiu de depozitare, dar contribuie la reducerea dezordinii, la creșterea productivității și la crearea unui mediu de lucru mai sigur și mai curat. Articolul de față analizează impactul lor asupra organizării muncii și modul în care acestea transformă spațiile profesionale.
Reducerea dezordinii și a distragerilor
Unul dintre cele mai evidente efecte ale vestiarelor metalice este capacitatea lor de a reduce dezordinea. În lipsa unui sistem de depozitare bine structurat, uniformele, echipamentele și obiectele personale ajung să fie lăsate pe scaune, bănci sau pe jos, creând un spațiu aglomerat și neplăcut vizual. Această dezordine nu doar că afectează aspectul general al încăperii, dar generează și distrageri care pot reduce concentrarea angajaților.
Vestiarele metalice permit fiecărui angajat să aibă propriul spațiu clar delimitat, în care își poate depozita hainele de lucru, încălțămintea sau accesoriile personale. Sertarele și rafturile integrate facilitează separarea obiectelor pe categorii, iar ușile închise împiedică răspândirea vizuală a echipamentelor. În practică, acest lucru reduce timpul petrecut în căutarea obiectelor și minimizează distragerile, permițând angajaților să se concentreze pe sarcinile esențiale.
De asemenea, ordinea vizuală creată de vestiarele metalice are un impact psihologic pozitiv. Spațiile bine organizate induc o senzație de control și profesionalism, ceea ce poate încuraja angajații să mențină disciplina și să adopte comportamente mai eficiente în desfășurarea activităților lor.
Creșterea productivității angajaților
Productivitatea angajaților este strâns legată de eficiența modului în care aceștia accesează și depozitează echipamentele necesare muncii lor. Fiecare minut pierdut în căutarea uniformei sau a uneltei potrivite reprezintă timp în care activitatea productivă este suspendată. Vestiarele metalice contribuie semnificativ la reducerea acestei pierderi de timp, oferind un sistem de organizare clar și rapid.
Sertarele etichetate și spațiile dedicate pentru fiecare tip de echipament permit angajaților să găsească totul imediat. Aceasta reduce frustrările și crește satisfacția profesională, iar studiile au demonstrat că un mediu de lucru organizat stimulează implicarea și eficiența personalului.
În plus, angajații sunt mai motivați să respecte procedurile de depozitare și igienă atunci când spațiul le oferă soluții practice. Vestiarele metalice facilitează acest comportament, contribuind la crearea unui flux de lucru coerent și la reducerea timpilor morți în activitățile zilnice.
Un spațiu de lucru mai curat și sigur
Siguranța și igiena sunt două componente fundamentale ale unui mediu profesional eficient. Dezordinea și echipamentele lăsate la întâmplare pot genera accidente, precum alunecări, împiedicări sau căderi de obiecte. Vestiarele metalice ajută la prevenirea acestor riscuri, deoarece permit depozitarea uniformelor, încălțămintei și echipamentului voluminos într-un mod ordonat și securizat.
Mai mult, metalul este un material ușor de curățat și rezistent la uzură. Suprafețele vestiarelor pot fi dezinfectate rapid, iar structura solidă previne deteriorările cauzate de utilizarea zilnică intensă. Prin urmare, un spațiu echipat cu vestiare metalice rămâne curat și igienic, reducând riscul contaminării sau al accidentelor de muncă.
Vestiarele metalice contribuie, de asemenea, la protecția obiectelor personale ale angajaților. Sistemele de încuietori robuste previn furtul sau accesul neautorizat, creând un mediu sigur în care personalul se poate concentra pe activitatea lor fără grija bunurilor personale.
Concluzie
Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii este evident și multidimensional. Ele reduc dezordinea și distragerile, permit creșterea productivității prin acces rapid la echipamente și contribuie la menținerea unui spațiu de lucru curat și sigur. Prin combinarea durabilității, funcționalității și securității, aceste vestiare devin un element esențial al oricărui mediu profesional, fie el industrial, sportiv sau logistic.
Investiția într-un vestiar metalic nu este doar o alegere practică, ci și strategică. Ea sprijină disciplina organizațională, eficiența personalului și crearea unei atmosfere profesionale, contribuind semnificativ la succesul și siguranța activităților desfășurate.
Actualitate
Reabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect
În ultimii ani, programele de reabilitare termică au devenit o prioritate atât pentru clădirile rezidențiale, cât și pentru instituții publice sau spații comerciale. Creșterea costurilor la energie, dorința de confort sporit și preocupările legate de eficiența energetică fac ca investițiile în termoizolație să fie mai importante ca oricând. Deși cei mai mulți asociază reabilitarea termică în primul rând cu polistirenul de pe fațadă, în realitate tâmplăria PVC joacă un rol central în performanța energetică a unei clădiri.
Ferestrele sunt punctele cele mai vulnerabile ale anvelopei: prin ele se pierd cantități mari de căldură, se creează punți termice, apare condensul, iar confortul interior se schimbă semnificativ în funcție de calitatea lor. Totodată, ferestrele sunt primele care intră în contact direct cu radiația solară, cu diferențele mari de temperatură și cu factorii de mediu, ceea ce le face esențiale în orice proiect de reabilitare.
Un proces de modernizare energetică eficient nu înseamnă doar izolarea pereților, ci îmbinarea corectă a tuturor elementelor – iar fereastra din PVC este una dintre primele decizii care trebuie luate.
Coordonarea montajului cu anveloparea clădirii (termosistemul)
Una dintre cele mai frecvente greșeli în proiectele de reabilitare este lipsa coordonării dintre echipa care montează ferestrele și echipa responsabilă de termosistemul clădirii. De multe ori, tâmplăria se schimbă înainte sau după anvelopare fără a se ține cont de poziția corectă în stratul termoizolant.
Ideal, fereastra trebuie inclusă în planul de izolare al pereților, nu lăsată „în spate” față de termosistem. Astfel se obține:
- Reducerea pierderilor de căldură prin perimetru;
- Eliminarea diferențelor de temperatură în jurul ferestrei;
- Creșterea confortului interior;
- Prevenirea condensului pe margini.
Pentru clădirile reabilitate corect, fereastra se montează în zona termoizolației, nu în zidul rece. Această poziționare poate necesita console speciale sau spumă cu dilatare controlată, dar rezultatul este una dintre cele mai eficiente măsuri de creștere a eficienței energetice.
Evitarea punților termice la îmbinarea cu zidul
O altă problemă des întâlnită în reabilitare o reprezintă punțile termice din jurul ferestrei. Acestea apar atunci când zona de contact între profilul PVC și zidărie nu este corect izolată sau este izolată doar cu spumă poliuretanică, fără etanșare suplimentară. Spuma este necesară, dar nu este suficientă pentru a asigura etanșare la aer și vapori.
Pentru o tâmplărie performantă, îmbinarea trebuie realizată cu:
- Benzi de etanșare hidro și termoizolante (interior și exterior);
- Spumă poliuretanică cu celulă închisă, adaptată pentru eficiență energetică;
- Profile de colț și glafuri corect montate, care să evite pierderile locale de căldură.
Dacă acest detaliu este ignorat, pe lângă pierderile de energie, pot apărea probleme suplimentare: condens, mucegai, miros de umezeală sau deformarea finisajelor în jurul ferestrei. Investiția într-o fereastră performantă poate fi inutilă dacă montajul nu este tratat ca parte a termoizolației clădirii.
Măsurarea performanței înainte și după schimbare
O reabilitare corectă are la bază nu doar intuiție sau recomandări, ci date măsurabile. Tâmplăria PVC performantă nu ar trebui aleasă doar după preț, ci după specificații și rezultate testabile. Pentru clădirile mari sau pentru proiectele cu finanțare publică, măsurătorile sunt obligatorii, dar ele ar trebui utilizate și la nivel rezidențial.
Evaluarea performanței se poate face prin:
- Termografie, care evidențiază pierderile de căldură înainte și după montaj;
- Testul blower-door, care indică etanșeitatea clădirii;
- Analiza coeficienților ferestrelor: Uf (profil), Ug (geam), Uw (fereastră completă).
După montaj, aceste măsurători nu sunt doar confirmări tehnice, ci pot demonstra eficiența lucrărilor și pot oferi garanția unei investiții corecte. De exemplu, o fereastră PVC cu geam triplu poate reduce pierderile de energie chiar cu 40–60% în comparație cu tâmplăria veche din lemn sau aluminiu neizolat.
Concluzie
Reabilitarea termică a unei clădiri nu înseamnă doar lipirea unui strat de polistiren pe fațadă. Fereastra joacă un rol central în performanța energetică, confortul interior și durabilitatea lucrării. Tâmplăria PVC, datorită eficienței termoizolante, etanșeității crescute și raportului excelent calitate–cost, este una dintre cele mai inteligente investiții dintr-un astfel de proiect.
Totuși, performanța ei depinde în mod direct de modul în care este integrată în anvelopa clădirii. Montajul corect, eliminarea punților termice și verificarea rezultatelor prin măsurători sunt elemente care transformă o simplă lucrare într-o reabilitare energetică reală. În final, succesul proiectului nu stă doar în materiale, ci în modul în care acestea lucrează împreună, creând o clădire eficientă, confortabilă și pregătită pentru viitor.
Actualitate
Adâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea
Glafurile interioare din PVC reprezintă unul dintre acele elemente aparent mărunte, dar extrem de importante pentru aspectul final al unei ferestre. Ele completează vizual tâmplăria, ascund marginile zidului și creează un spațiu util în apropierea geamului. Deși adesea lăsat la urmă în procesul de amenajare, glaful interior are un rol atât estetic, cât și funcțional, iar una dintre caracteristicile sale esențiale este adâncimea.
Adâncimea unui glaf nu se rezumă doar la cât „iese” în afara peretelui, ci influențează felul în care circulă aerul cald de la calorifer, modul în care lumina pătrunde în încăpere, dar și posibilitățile de decorare a ferestrei. Un glaf prea scurt poate arăta neproporționat, iar unul prea adânc poate crea probleme de circulație a aerului și poate favoriza apariția condensului pe geam. De aceea, este esențial ca alegerea adâncimii glafului să fie adaptată atât ferestrei, cât și spațiului în care este instalat.
Regula de bază – Cât ar trebui să iasă glaful în afara peretelui?
O regulă simplă, dar importantă, spune că glaful ar trebui să depășească peretele cu aproximativ 3–5 cm, în funcție de grosimea zidului și de designul interior. Această depășire permite o protecție eficientă a tencuielii și creează o linie vizuală armonioasă în jurul ferestrei. Totuși, există situații în care se optează pentru glafuri semnificativ mai adânci, fie din rațiuni estetice, fie pentru a obține un spațiu suplimentar utilizabil.
Un glaf prea scurt poate părea „tăiat”, lăsând impresia unei finisări incomplete, în timp ce unul exagerat de lung poate deveni incomod în utilizare sau poate obtura curgerea eficientă a aerului cald din calorifer spre fereastră. Așadar, adâncimea trebuie aleasă echilibrat și evaluată în raport cu amplasarea radiatorului, distanța față de geam și stilul camerei. Pentru ferestre montate pe pereți groși sau în clădiri cu un design mai masiv, glafurile mai adânci pot oferi un aspect elegant, cu linii puternice. În schimb, în spațiile moderne, minimaliste, se poate prefera un glaf mai discret, aproape la nivelul peretelui, pentru a păstra simplitatea vizuală.
Spațiul pentru decorațiuni, plante și obiecte utile
Unul dintre cele mai apreciate avantaje ale unui glaf adânc este posibilitatea de a-l folosi ca spațiu funcțional sau decorativ. Locul din dreptul ferestrei este ideal pentru plante, fiind zona cu cea mai multă lumină naturală. Pe lângă plante, glafurile pot găzdui obiecte decorative, lumânări, fotografii sau chiar elemente utile precum telecomenzi, difuzoare de aromă ori cărți.
Alegerea adâncimii influențează direct acest potențial. Un glaf îngust limitează posibilitățile, împingând proprietarul să renunțe la decorare, în timp ce unul suficient de adânc poate deveni un mic spațiu „activ”, integrat vieții zilnice. Totuși, utilizarea decorativă trebuie făcută responsabil. Un glaf excesiv încărcat poate bloca circulația aerului cald, favorizând răcirea geamului și apariția condensului în sezonul rece. Este important să fie păstrată o zonă liberă sau aerisită pentru ca aerul cald să urce corespunzător spre fereastră.
Evitarea supraîncălzirii glafului de căldura de la calorifer
Un aspect mai puțin discutat, dar extrem de important, este interacțiunea dintre glaf și radiator. În majoritatea camerelor, caloriferul se află sub geam, iar aerul cald urcă în mod natural în sus. Dacă glafurile sunt prea adânci, ele pot acționa ca o barieră, împiedicând aerul să ajungă la sticla ferestrei. Rezultatul? Fereastra se răcește excesiv, ceea ce crește riscul de condens și chiar mucegai. Pe lângă această problemă, glafurile din PVC sunt sensibile la temperaturi extreme. Deși rezistente, ele pot suferi în timp dacă sunt supuse constant la supraîncălzire directă, mai ales dacă suprafața este acoperită cu vopsele, folii sau decoruri care absorb căldura.
Pentru a evita aceste inconveniențe, se recomandă:
- Păstrarea unei grosimi echilibrate a glafului în funcție de puterea caloriferului;
- Evitarea acoperirii complete cu obiecte care blochează aerul;
- Montarea unor grile de ventilație în cazul glafurilor foarte late.
Aceste soluții simple permit radiatorului să funcționeze optim, menținând geamul cald, reducând riscul de condens și protejând în același timp materialul PVC.
Concluzie
Deși pare doar un element decorativ, adâncimea glafului PVC de interior are un impact real asupra confortului, esteticii și chiar eficienței energetice a locuinței. Alegerea unui glaf dimensionat corect contribuie la un aspect armonios al ferestrelor, oferă un spațiu util pentru decorațiuni sau plante și, foarte important, promovează circulația optimă a aerului cald.
În final, un glaf bine ales nu este doar frumos, ci funcțional. Iar în amenajarea locuinței, cele mai reușite rezultate apar atunci când estetica merge mână în mână cu utilitatea. Un detaliu aparent minor devine astfel un element care schimbă cu adevărat felul în care ne bucurăm de spațiul de lângă fereastră.
-
Actualitateacum 2 zileReabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect
-
Actualitateacum 2 zileAdâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea
-
Actualitateacum 2 zileImpactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii
-
Lifeacum 2 zileAvantajele utilizării aparatelor de încălzit moderne pentru familiile cu copii
-
Comunicateacum o ziComunicat de presă lansare procedura de achizitie competitiva COSIM SRL
-
Lifeacum 2 zilePerformanță sub presiune: de ce industria se bazează pe țevi din oțel fără sudură pentru fluide critice?
-
Comunicateacum 2 zileJTI România, Top Employer pentru al 13-lea an consecutiv
-
Comunicateacum 2 zileParadoxul 2026: anul în care banii ținuți cash pierd sigur, iar imobiliarele și refinanțarea devin decizii de protecție a capitalului




