Actualitate

7 ianuarie: Opt ani de la atentatul terorist de la Charlie Hebdo

Publicat

acum 3 ani

ianuarie 6, 2023

Nationalul

7 ianuarie: Opt ani de la atentatul terorist de la Charlie Hebdo

Pe 7 ianuarie matematicianul și astronomul italian Galileo Galilei face prima observație a celor patru sateliți principali ai planetei Jupiter. Tot în această zi s-au născut mai multe personalități celebre precum actorul american Nicolas Cage, în anul 1964, dar a avut loc, în 2015, și atentatul terorist de la sediul revistei satirice „Charlie Hebdo” din Paris, Franța.

Publicația „Charlie Hebdo” a fost vizată pe 7 ianuarie 2015 de un atac cu arme automate FOTO AFP

1502: S-a născut Papa Grigore al XIII-lea, părintele calendarului Gregorian

Papa Grigore al XIII-lea, născut Ugo Boncompagni, pe 7 ianuarie 1502 Bologna, Statele Papale și a decedat 10 aprilie 1585 la Roma, Statele Papale,

Papa Grigore al XIII-lea (latin: Gregorius XIII), născut a fost șef al Bisericii Catolica și conducător al Statele Papale de la 13 mai 1572 până la moartea sa. El este cunoscut mai ales pentru comisionare și pentru că în anul 1582 a introdus un nou calendar (calendarul gregorian).

România a adoptat Calendarul Gregorian în urmă cu peste un secol.

În martie 1919, guvernul de la Bucureşti a emis un Decret-lege, prin care era adoptat Calendarul Gregorian. Astfel, ziua de 1 aprilie 1919 devenea 14 aprilie 1919.

Papa Grigore al XIII-lea Foto: Arhivă

1610: Galileo Galilei a observat patru sateliți ai planetei Jupiter

La 7 ianuarie 1610, în timp ce observa planeta Jupiter, cu ajutorul telescopului. Galileo a observat că acesta era însoțită de patru puncte strălucitoare, despre care a presupus inițial că sunt stele fixe.

Cu toate acestea, observații ulterioare au arătat că aceste puncte se mișcau în jurul lui Jupiter, iar Galileo a dedus corect că aceste obiecte erau mai degrabă sateliți decât stele, conform worldatlas.com.

Galileo descoperise patru sateliți complet noi, iar descoperirea sa a oferit și dovada observațională că, spre deosebire de ceea ce se credea la acea vreme, nu totul orbitează în jurul Pământului.

Deși descoperirile lui Galileo sunt considerate semnificative astăzi, ele nu au fost bine primite la acea vreme. Înțelepciunea predominantă era că totul orbitează în jurul Pământului și care includea soarele, planetele și stelele. De asemenea, se credea că Pământul se află în centrul universului.

Cei patru sateliți descoperiți de el au fost denumiți mai târziu cele patru luni galileene ale lui Jupiter. Mișcându-se în ordine de la cel mai interior la cel mai exterior, ei sunt Io, Europa, Ganymede și Callisto. Ganymede este cea mai mare dintre cele patru și cea mai mare și mai masivă lună din sistemul solar. Având un diametru de 3.273 mile (5.268 kilometri), este mai mare decât Mercury, care are un diametru de 3.032 mile (4.879 kilometri). De fapt, Ganymede este atât de mare încât, dacă ar orbita Soarele, ar fi definit mai degrabă o planetă decât o lună.

Galileo Galilei Foto: Arhivă

1885: S-a născut pianista de origine română Clara Haskil

Clara Haskil s-a născut pe 7 ianuarie 1895 la Bucureşti, într-o familie de evrei.

Primele lecţii de pian le-a primit de la mama ei, iar la vârsta de numai cinci ani, viitoarea mare pianistă a concertat în faţa Reginei Elisabeta a României.

Clara Haskil a urmat cursurile Conservatorului din Paris, unde a fost eleva renumitului pianist Albert Cortot.

Pianista a cunoscut adevărata consacrare pe scenele internaţionale, abia după cel de-Al doilea război mondial, atunci când a susţinut concerte sub bagheta unor dirijori faimoşi precum Leopold Stokowski şi Thomas Beecham.

Artista a murit pe 7 decembrie 1960, la Bruxelles.

1928: S-a născut scriitorul şi scenaristul William Peter Blatty

Scriitorul şi scenaristul William Peter Blatty s-a născut pe 7 ianuarie 1928 la New York, fiind fiul unor imigranţi libanezi Peter Blatty (tâmplar) şi Mary Mouakod Blatty. Tatăl său a părăsit familia când William avea şase ani, lăsând-o pe soţia sa să crească cinci copii.

William Peter Blatty a câştigat o bursă la Universitatea Georgetown, unde şi-a obţinut diploma de licenţă în 1950. Mai târziu a obţinut o diplomă de master în limba engleză de la Universitatea „George Washington”, în 1954. S-a înrolat în Forţele Aeriene ale Statelor Unite, unde a condus Policy Branch of the USAF Psychological Warfare Division (1951-1954). S-a alăturat, apoi, Agenţiei de Informaţii americane de la Beirut, unde a lucrat ca editor. Treptat, s-a afirmat ca scriitor de romane şi scenarii – inclusiv pentru filme de comedie, precum „A Shot in the Dark” şi „What Did You Do in the War, Daddy?”.

William Peter Blatty s-a împrietenit cu actriţa Tippi Hedren la începutul anilor 1970. El i-a dat o copie a romanului său nepublicat „Exorcistul” şi ea a fost atât de impresionată, încât i-a spus soţului său, agentul Noel Marshall, că ar trebui să-l reprezinte pe Blatty în publicarea romanului şi, apoi, în adaptarea cinematografi că a acestuia, potrivit www.imdb.com.

Romanul din 1971 a devenit bestseller, un adevărat fenomen, iar Marshall a fost creditat ca producător executiv pentru adaptarea cinematografi că – „The Exorcist” (1973). Volumul s-a vândut în 13 milioane de copii şi s-a aflat timp de 17 săptămâni pe locul 1 în topul de bestseller-uri ale „New York Times”.

William Peter Blatty a scris şi scenariul filmului, recompensat cu un Oscar şi un Glob de Aur pentru cel mai bun fi lm. În 1978, Blatty şi-a adaptat romanul „Twinkle, Twinkle, Killer Kane!” redenenumindu-l „The Ninth Confi guration”, iar în 1980 a scris, regizat şi produs o versiune de film.

În 1981, a fost nominalizat la trei categorii ale Globurilor de Aur, printre care cel mai bun film, şi a câştigat premiul pentru cel mai bun scenariu în cadrul unei competiţii care au inclus „The Elephant Man” (1980), „Ordinary People” (1980) şi „Raging Bull” (1980).

În 1983, a scris „Legion”, o continuare a lui „The Exorcist”, care a devenit ulterior baza filmului „The Exorcist III”. El a vrut iniţial ca versiunea filmului să fi e intitulată „Legion”, dar producătorii au vrut să fi e mai strâns legată de original. Prima continuare, „Exorcist II: The Heretic” (1977), a fost dezamăgitoare atât din punct de vedere critic, cât şi comercial. Blatty nu a avut nicio implicare în această primă continuare, potrivit site-ului peoplepill.com. Autobiografia lui Blatty se intitulează „I’ll Tell Them I Remember You” (1974). Între ultimele sale lucrări se regăsesc romanele „Elsewhere” (2009), „Dimiter” (2010) şi „Crazy” (2010). Pe 27 septembrie 2011, „The Exorcist” a fost relansat, pentru a marca cea de-a 40-a aniversare, în ediţii paperback, hardcover şi audiobook. Această ediţie nouă, actualizată, conţine materiale noi şi revizuite.

William Peter Blatty a murit la 12 ianuarie 2017, la cinci zile după ce a împlinit 89 de ani.

William Peter Blatty (1928-2017) Foto: Wikipedia

1943: A murit fizicianul şi electronistul Nikola Tesla

Nikola Tesla s-a născut la 10 iulie 1856 in satul Similjan din Croaţia și a murit pe 7 ianuarie 1943, la New York, SUA. Pe tatăl său îl chema Milutin Tesla, și era preot în sat, iar pe mama sa o chema Gica Mandici.

Nikola Tesla a învăţat la şcoli celebre, precum Politehnica din Graz.

Tesla a descoperit câmpul magnetic învârtitor, curentul electric alternativ, a construit primele motoare de curent alternativ, generatoare electrice, a inventat radioul, a construit un post de radio-emisie, a condus prin unde radio-electrice, de la mare distanţă, o navă in miniatură, care evolua pe un lac artificial, a aprins de la distanţă becurile ce urmau să lumineze un oraş, a imaginat radarul sau radiolocaţia şi a fost implicat in timpul celui de Al Doilea Război Mondial (1942) in „Proiectul Rainbow”, alias „Experimentul Philadelphia”, care trebuia să facă navele de război americane invizibile pentru radare.

El are o serie de realizări şi cercetări şi în alte domenii: al aviaţiei, al Fizicii nucleare, accelerând particule elementare cu ajutorul Generatorului de înaltă tensiune Van Graaff, construit de inventatorul cu acelaşi nume în anul 1931, a construit prima hidrocentrală, a realizat primele fotografii cu raze X, și a lucrat în cadrul Companiei Edison, etc.

Nickola Tesla (1856 – 1943) Foto: Arhivă

1964: S-a născut actorul american Nicolas Cage

Nicolas Cage, pe numele său adevărat Nicholas Kim Coppola, s-a născut pe 7 ianuarie 1964, în Long Beach, California, SUA, ca fiu al unui profesor de literatură şi a unei mame dansatoare. Acesta mai are doi fraţi, Christopher Coppola, regizor, şi Marc Coppola, personalitate radio în New York, şi este nepotul regizorului Francis Ford Coppola şi văr cu regizorii Roman Coppola şi Sofia Coppola.

Pentru a evita acuzaţia că ar căuta să profite de pe urma unor legături de familie atât de strălucite, Nicholas a preferat să-şi schimbe numele în Nicolas (fără h) Cage, împrumut onomastic după eroul unei benzi desenate Luke Cage, ceea ce poate şi explică preferinţele sale pentru filmele de acţiune, cum este şi „Capcana viitorului”.

El a colaborat totuși cu unchiul său în filme precum „Rumble Fish“, „Peggy Sue Got Married“. În 1987 a jucat în comedia romantică „Moonstruck/Visătorii“ alături de Cher, iar trei ani mai târziu în „Wild at Heart/Suflet sălbatic“, film regizat de David Lynch, recompensat cu Palme d’Or la Festivalul de Film de la Cannes. Rolul alcoolicului sinucigaş din „Leaving Las Vegas/Părăsind Las Vegas-ul“ (1995) i-au adus un premiu Oscar pentru cel mai bun actor în rol principal, fiind de două ori nominalizat la Premiile Academiei Americane de Film.

În 1999 a avut rolul principal în filmul „Bringing Out the Dead/Între viaţă şi moarte“, regizat de Martin Scorsese, iar rolul din 2003 din „Matchstick Men/Şarlatanii“ l-a propulsat în atenţia publicului şi a criticilor de specialitate.

În 2009, Nicolas Cage apare în rolul unui profesor care se confruntă cu previziuni terifiante despre viitorul planetei, în filmul SF „Knowing/Numere fatale“, apoi, în acelaşi an interpretează rolul unui poliţist corupt care este implicat în jocuri de noroc, trafic de droguri şi probleme cu alcoolul, în filmul „Bad Lieutenant: Port of Call New Orleans/Păcatele unui poliţist – Ultimul apel: New Orleans“.

A mai apărut în pelicule precum „Kick-Ass/Rupe-tot“ (2010), „The Sorcerer’s Apprentice“ (2010), „Seeking Justice“ (2011), „Drive Angry“ (2011), „Can’t Stop Losing You: Surviving the Police” (2012), ”The Frozen Ground” (2013), ,„Outcast” (2014), „Pay the Ghost” (2015) (…) „Prisoners of the Ghostland” (2021), „The Retirement Plan” (2022) etc.

Nicolas Cage s-a căsătorit anul trecut (pe 16 februarie 2022) pentru a cincea oară cu japoneza Riko Shibata, în vârstă de 27 de ani.

În 2019, Cage a fost căsătorit pentrupatru zile cu make-up artistul Erika Koike, în vârstă de 37 de ani. Înainte de ea, Nicolas a mai bifat încă trei mariaje, cu Patricia Arquette din 1995 până în 2001, cu Lisa Marie Presley, din 2002 până în 2004, şi cu Alice Kim, din 2014 până în 2016.

El are doi copii, pe Weston Cage Coppola (32 de ani) cu actrița americană Christina Fulton și pe Kal-El Coppola Cage (a7 ani) cu actrița coreană Alice Kim.

2011: A murit actorul şi regizorul Ion Vova

Ion Vova s-a născut pe 30 septembrie 1917 la Berlin, și a murit pe 7 ianuarie 2011 la București. El era cunoscut ca „Domnul Radio”, potrivit Radioului Public, numele lui fiind legat inseparabil de aşa-numitul „teatru la microfon”, de emisiunile educative pentru copii şi de programele de divertisment „Ora veselă”, pe care le-a pus în undă vreme de 55 de ani. Fonoteca de Aur a Radio România este îmbogăţită cu „montările” sale din Molière, Shakespeare, Ibsen, Shaw, Vasile Alecsandri, Ion Luca Caragiale, Tudor Muşatescu şi Mircea Ştefănescu.

În lunga sa carieră, Vova a promovat la radio două generaţii de actori, mai ales de comedie, printre care: Stela Popescu, Alexandru Arşinel, Rodica Popescu – Bitănescu, Nicu Constantin şi Nae Lăzărescu.

2015: Atentatul terorist de la sediul revistei satirice „Charlie Hebdo” din Paris

Publicația „Charlie Hebdo” a fost vizată în ziua de miercuri, 7 ianuarie 2015, de un atac cu arme automate. 12 persoane au fost ucise, dintre care 10 sunt jurnalişti, alţi doi fiind poliţişti. Alte 11 persoane au fost rănite. La Paris a fost declarată alertă teroristă.

Atacatorii mascaţi au intrat în clădire în jurul orei locale 11.30 (12.30, ora României), chiar în timpul unei ședințe de redacție săptămânalului satiric, au deschis focul cu arme Kalaşnikov și au strigat strigând „Allah Akbar“ şi „Profetul a fost răzbunat“. Indivizii care au atacat redacţia publicaţiei au afirmat că sunt simpatizanţi ai reţelei teroriste Al-Qaeda.

„Charlie Hebdo” eate un jurnal satiric şi social, fără publicitate, iar sediul publicației a fost de-a lungul vremii ţinta mai multor atentate teroriste săvârşite de islamişti religioşi.

În paginile acestui săptămânal sunt publicate caricaturi, relatări, polemici şi glume. Folosind un ton ireverenţios şi nonconformist, „Charlie Hebdo” are o orientare profund antireligioasă şi de stânga, publicând articole despre extrema dreaptă, catolicism, islam, iudaism, cultură, politică etc.

Potrivit directorului publicaţiei, Stéphane Charbonnier, politica editorială a „Charlie Hebdo” reflectă „toate elementele pluralismului de stânga”, chiar şi subiectele mai sensibil de abordat.

Publicaţia „Charlie Hebdo” a fost lansată în 1969 şi a avut o apariţie neîntreruptă până în 1981. Ulterior apariţia a fost suspendată, iar, în decembrie 1982, a mai apărut un număr al acesteia. În 1992, „Charlie Hebdo” a reînceput să apară cu regularitate, fiind editată de Stéphane Charbonnier, cunoscut sub numele de Charb, un renumit caricaturist şi jurnalist francez. Predecesorii acestuia au fost François Cavanna (în perioada 1969 – 1981) şi Philippe Val (din 1992 până în 2009).

Titlul publicaţiei provine de la numele unui personaj din benzile desenate „Peanuts”, create de Charles M. Schulz.

Atentatul terorist de la „Charlie Hebdo” FOTO AP Images

Tot pe 7 ianuarie se sărbătorește Soborul Sfântului Ioan Botezătorul dar și Crăciunul în calendarul iulian, (în Republica Moldova, Ucraina, Rusia și alte țări ortodoxe de stil vechi).

Comentarii Facebook

Articole pe aceiasi tema:ani atentatul Charlie de Hebdo ianuarie la opt prima terorist

Urmatorul

Moldova a primit un ajutor de 30 de milioane de dolari din SUA pentru a compensa creșterea prețurilor la energie

Nu ratati

Ungaria va preda Belgiei o suspectă de terorism în vârstă de 29 de ani

Nationalul

Comenteaza si tu

Actualitate

Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii

Publicat

acum 2 zile

ianuarie 30, 2026

1SEO

Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii

Organizarea spațiului de lucru reprezintă unul dintre factorii determinanți ai productivității și siguranței în orice mediu profesional. De la ateliere industriale și fabrici, până la centre logistice și săli de sport corporative, ordinea și modul de depozitare a echipamentelor influențează direct eficiența angajaților și atmosfera generală de lucru. În acest context, vestiarele metalice s-au impus ca o soluție practică și durabilă pentru gestionarea uniformelor, echipamentelor personale și uneltelor de lucru.

Vestiarele metalice nu doar că oferă spațiu de depozitare, dar contribuie la reducerea dezordinii, la creșterea productivității și la crearea unui mediu de lucru mai sigur și mai curat. Articolul de față analizează impactul lor asupra organizării muncii și modul în care acestea transformă spațiile profesionale.

Reducerea dezordinii și a distragerilor

Unul dintre cele mai evidente efecte ale vestiarelor metalice este capacitatea lor de a reduce dezordinea. În lipsa unui sistem de depozitare bine structurat, uniformele, echipamentele și obiectele personale ajung să fie lăsate pe scaune, bănci sau pe jos, creând un spațiu aglomerat și neplăcut vizual. Această dezordine nu doar că afectează aspectul general al încăperii, dar generează și distrageri care pot reduce concentrarea angajaților.

Vestiarele metalice permit fiecărui angajat să aibă propriul spațiu clar delimitat, în care își poate depozita hainele de lucru, încălțămintea sau accesoriile personale. Sertarele și rafturile integrate facilitează separarea obiectelor pe categorii, iar ușile închise împiedică răspândirea vizuală a echipamentelor. În practică, acest lucru reduce timpul petrecut în căutarea obiectelor și minimizează distragerile, permițând angajaților să se concentreze pe sarcinile esențiale.

De asemenea, ordinea vizuală creată de vestiarele metalice are un impact psihologic pozitiv. Spațiile bine organizate induc o senzație de control și profesionalism, ceea ce poate încuraja angajații să mențină disciplina și să adopte comportamente mai eficiente în desfășurarea activităților lor.

Creșterea productivității angajaților

Productivitatea angajaților este strâns legată de eficiența modului în care aceștia accesează și depozitează echipamentele necesare muncii lor. Fiecare minut pierdut în căutarea uniformei sau a uneltei potrivite reprezintă timp în care activitatea productivă este suspendată. Vestiarele metalice contribuie semnificativ la reducerea acestei pierderi de timp, oferind un sistem de organizare clar și rapid.

Sertarele etichetate și spațiile dedicate pentru fiecare tip de echipament permit angajaților să găsească totul imediat. Aceasta reduce frustrările și crește satisfacția profesională, iar studiile au demonstrat că un mediu de lucru organizat stimulează implicarea și eficiența personalului.

În plus, angajații sunt mai motivați să respecte procedurile de depozitare și igienă atunci când spațiul le oferă soluții practice. Vestiarele metalice facilitează acest comportament, contribuind la crearea unui flux de lucru coerent și la reducerea timpilor morți în activitățile zilnice.

Un spațiu de lucru mai curat și sigur

Siguranța și igiena sunt două componente fundamentale ale unui mediu profesional eficient. Dezordinea și echipamentele lăsate la întâmplare pot genera accidente, precum alunecări, împiedicări sau căderi de obiecte. Vestiarele metalice ajută la prevenirea acestor riscuri, deoarece permit depozitarea uniformelor, încălțămintei și echipamentului voluminos într-un mod ordonat și securizat.

Mai mult, metalul este un material ușor de curățat și rezistent la uzură. Suprafețele vestiarelor pot fi dezinfectate rapid, iar structura solidă previne deteriorările cauzate de utilizarea zilnică intensă. Prin urmare, un spațiu echipat cu vestiare metalice rămâne curat și igienic, reducând riscul contaminării sau al accidentelor de muncă.

Vestiarele metalice contribuie, de asemenea, la protecția obiectelor personale ale angajaților. Sistemele de încuietori robuste previn furtul sau accesul neautorizat, creând un mediu sigur în care personalul se poate concentra pe activitatea lor fără grija bunurilor personale.

Concluzie

Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii este evident și multidimensional. Ele reduc dezordinea și distragerile, permit creșterea productivității prin acces rapid la echipamente și contribuie la menținerea unui spațiu de lucru curat și sigur. Prin combinarea durabilității, funcționalității și securității, aceste vestiare devin un element esențial al oricărui mediu profesional, fie el industrial, sportiv sau logistic.

Investiția într-un vestiar metalic nu este doar o alegere practică, ci și strategică. Ea sprijină disciplina organizațională, eficiența personalului și crearea unei atmosfere profesionale, contribuind semnificativ la succesul și siguranța activităților desfășurate.

Comentarii Facebook

Citeste in continuare

Actualitate

Reabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect

Publicat

acum 2 zile

ianuarie 30, 2026

1SEO

Reabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect

În ultimii ani, programele de reabilitare termică au devenit o prioritate atât pentru clădirile rezidențiale, cât și pentru instituții publice sau spații comerciale. Creșterea costurilor la energie, dorința de confort sporit și preocupările legate de eficiența energetică fac ca investițiile în termoizolație să fie mai importante ca oricând. Deși cei mai mulți asociază reabilitarea termică în primul rând cu polistirenul de pe fațadă, în realitate tâmplăria PVC joacă un rol central în performanța energetică a unei clădiri.

Ferestrele sunt punctele cele mai vulnerabile ale anvelopei: prin ele se pierd cantități mari de căldură, se creează punți termice, apare condensul, iar confortul interior se schimbă semnificativ în funcție de calitatea lor. Totodată, ferestrele sunt primele care intră în contact direct cu radiația solară, cu diferențele mari de temperatură și cu factorii de mediu, ceea ce le face esențiale în orice proiect de reabilitare.

Un proces de modernizare energetică eficient nu înseamnă doar izolarea pereților, ci îmbinarea corectă a tuturor elementelor – iar fereastra din PVC este una dintre primele decizii care trebuie luate.

Coordonarea montajului cu anveloparea clădirii (termosistemul)

Una dintre cele mai frecvente greșeli în proiectele de reabilitare este lipsa coordonării dintre echipa care montează ferestrele și echipa responsabilă de termosistemul clădirii. De multe ori, tâmplăria se schimbă înainte sau după anvelopare fără a se ține cont de poziția corectă în stratul termoizolant.

Ideal, fereastra trebuie inclusă în planul de izolare al pereților, nu lăsată „în spate” față de termosistem. Astfel se obține:

Reducerea pierderilor de căldură prin perimetru;
Eliminarea diferențelor de temperatură în jurul ferestrei;
Creșterea confortului interior;
Prevenirea condensului pe margini.

Pentru clădirile reabilitate corect, fereastra se montează în zona termoizolației, nu în zidul rece. Această poziționare poate necesita console speciale sau spumă cu dilatare controlată, dar rezultatul este una dintre cele mai eficiente măsuri de creștere a eficienței energetice.

Evitarea punților termice la îmbinarea cu zidul

O altă problemă des întâlnită în reabilitare o reprezintă punțile termice din jurul ferestrei. Acestea apar atunci când zona de contact între profilul PVC și zidărie nu este corect izolată sau este izolată doar cu spumă poliuretanică, fără etanșare suplimentară. Spuma este necesară, dar nu este suficientă pentru a asigura etanșare la aer și vapori.

Pentru o tâmplărie performantă, îmbinarea trebuie realizată cu:

Benzi de etanșare hidro și termoizolante (interior și exterior);
Spumă poliuretanică cu celulă închisă, adaptată pentru eficiență energetică;
Profile de colț și glafuri corect montate, care să evite pierderile locale de căldură.

Dacă acest detaliu este ignorat, pe lângă pierderile de energie, pot apărea probleme suplimentare: condens, mucegai, miros de umezeală sau deformarea finisajelor în jurul ferestrei. Investiția într-o fereastră performantă poate fi inutilă dacă montajul nu este tratat ca parte a termoizolației clădirii.

Măsurarea performanței înainte și după schimbare

O reabilitare corectă are la bază nu doar intuiție sau recomandări, ci date măsurabile. Tâmplăria PVC performantă nu ar trebui aleasă doar după preț, ci după specificații și rezultate testabile. Pentru clădirile mari sau pentru proiectele cu finanțare publică, măsurătorile sunt obligatorii, dar ele ar trebui utilizate și la nivel rezidențial.

Evaluarea performanței se poate face prin:

Termografie, care evidențiază pierderile de căldură înainte și după montaj;
Testul blower-door, care indică etanșeitatea clădirii;
Analiza coeficienților ferestrelor: Uf (profil), Ug (geam), Uw (fereastră completă).

După montaj, aceste măsurători nu sunt doar confirmări tehnice, ci pot demonstra eficiența lucrărilor și pot oferi garanția unei investiții corecte. De exemplu, o fereastră PVC cu geam triplu poate reduce pierderile de energie chiar cu 40–60% în comparație cu tâmplăria veche din lemn sau aluminiu neizolat.

Concluzie

Reabilitarea termică a unei clădiri nu înseamnă doar lipirea unui strat de polistiren pe fațadă. Fereastra joacă un rol central în performanța energetică, confortul interior și durabilitatea lucrării. Tâmplăria PVC, datorită eficienței termoizolante, etanșeității crescute și raportului excelent calitate–cost, este una dintre cele mai inteligente investiții dintr-un astfel de proiect.

Totuși, performanța ei depinde în mod direct de modul în care este integrată în anvelopa clădirii. Montajul corect, eliminarea punților termice și verificarea rezultatelor prin măsurători sunt elemente care transformă o simplă lucrare într-o reabilitare energetică reală. În final, succesul proiectului nu stă doar în materiale, ci în modul în care acestea lucrează împreună, creând o clădire eficientă, confortabilă și pregătită pentru viitor.

Comentarii Facebook

Citeste in continuare

Actualitate

Adâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea

Publicat

acum 2 zile

ianuarie 29, 2026

1SEO

Adâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea

Glafurile interioare din PVC reprezintă unul dintre acele elemente aparent mărunte, dar extrem de importante pentru aspectul final al unei ferestre. Ele completează vizual tâmplăria, ascund marginile zidului și creează un spațiu util în apropierea geamului. Deși adesea lăsat la urmă în procesul de amenajare, glaful interior are un rol atât estetic, cât și funcțional, iar una dintre caracteristicile sale esențiale este adâncimea.

Adâncimea unui glaf nu se rezumă doar la cât „iese” în afara peretelui, ci influențează felul în care circulă aerul cald de la calorifer, modul în care lumina pătrunde în încăpere, dar și posibilitățile de decorare a ferestrei. Un glaf prea scurt poate arăta neproporționat, iar unul prea adânc poate crea probleme de circulație a aerului și poate favoriza apariția condensului pe geam. De aceea, este esențial ca alegerea adâncimii glafului să fie adaptată atât ferestrei, cât și spațiului în care este instalat.

Regula de bază – Cât ar trebui să iasă glaful în afara peretelui?

O regulă simplă, dar importantă, spune că glaful ar trebui să depășească peretele cu aproximativ 3–5 cm, în funcție de grosimea zidului și de designul interior. Această depășire permite o protecție eficientă a tencuielii și creează o linie vizuală armonioasă în jurul ferestrei. Totuși, există situații în care se optează pentru glafuri semnificativ mai adânci, fie din rațiuni estetice, fie pentru a obține un spațiu suplimentar utilizabil.

Un glaf prea scurt poate părea „tăiat”, lăsând impresia unei finisări incomplete, în timp ce unul exagerat de lung poate deveni incomod în utilizare sau poate obtura curgerea eficientă a aerului cald din calorifer spre fereastră. Așadar, adâncimea trebuie aleasă echilibrat și evaluată în raport cu amplasarea radiatorului, distanța față de geam și stilul camerei. Pentru ferestre montate pe pereți groși sau în clădiri cu un design mai masiv, glafurile mai adânci pot oferi un aspect elegant, cu linii puternice. În schimb, în spațiile moderne, minimaliste, se poate prefera un glaf mai discret, aproape la nivelul peretelui, pentru a păstra simplitatea vizuală.

Spațiul pentru decorațiuni, plante și obiecte utile

Unul dintre cele mai apreciate avantaje ale unui glaf adânc este posibilitatea de a-l folosi ca spațiu funcțional sau decorativ. Locul din dreptul ferestrei este ideal pentru plante, fiind zona cu cea mai multă lumină naturală. Pe lângă plante, glafurile pot găzdui obiecte decorative, lumânări, fotografii sau chiar elemente utile precum telecomenzi, difuzoare de aromă ori cărți.

Alegerea adâncimii influențează direct acest potențial. Un glaf îngust limitează posibilitățile, împingând proprietarul să renunțe la decorare, în timp ce unul suficient de adânc poate deveni un mic spațiu „activ”, integrat vieții zilnice. Totuși, utilizarea decorativă trebuie făcută responsabil. Un glaf excesiv încărcat poate bloca circulația aerului cald, favorizând răcirea geamului și apariția condensului în sezonul rece. Este important să fie păstrată o zonă liberă sau aerisită pentru ca aerul cald să urce corespunzător spre fereastră.

Evitarea supraîncălzirii glafului de căldura de la calorifer

Un aspect mai puțin discutat, dar extrem de important, este interacțiunea dintre glaf și radiator. În majoritatea camerelor, caloriferul se află sub geam, iar aerul cald urcă în mod natural în sus. Dacă glafurile sunt prea adânci, ele pot acționa ca o barieră, împiedicând aerul să ajungă la sticla ferestrei. Rezultatul? Fereastra se răcește excesiv, ceea ce crește riscul de condens și chiar mucegai. Pe lângă această problemă, glafurile din PVC sunt sensibile la temperaturi extreme. Deși rezistente, ele pot suferi în timp dacă sunt supuse constant la supraîncălzire directă, mai ales dacă suprafața este acoperită cu vopsele, folii sau decoruri care absorb căldura.

Pentru a evita aceste inconveniențe, se recomandă:

Păstrarea unei grosimi echilibrate a glafului în funcție de puterea caloriferului;
Evitarea acoperirii complete cu obiecte care blochează aerul;
Montarea unor grile de ventilație în cazul glafurilor foarte late.

Aceste soluții simple permit radiatorului să funcționeze optim, menținând geamul cald, reducând riscul de condens și protejând în același timp materialul PVC.

Concluzie

Deși pare doar un element decorativ, adâncimea glafului PVC de interior are un impact real asupra confortului, esteticii și chiar eficienței energetice a locuinței. Alegerea unui glaf dimensionat corect contribuie la un aspect armonios al ferestrelor, oferă un spațiu util pentru decorațiuni sau plante și, foarte important, promovează circulația optimă a aerului cald.

În final, un glaf bine ales nu este doar frumos, ci funcțional. Iar în amenajarea locuinței, cele mai reușite rezultate apar atunci când estetica merge mână în mână cu utilitatea. Un detaliu aparent minor devine astfel un element care schimbă cu adevărat felul în care ne bucurăm de spațiul de lângă fereastră.

Comentarii Facebook

Citeste in continuare