Istoricul Daniel Citirigă a făcut, la reinaugurarea Sinagogii din Constanța, o remarcă privind închiderea Consulatului General al Federației Ruse din municipiu după incidentul cu drona rusească prăbușită la Galați.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Într-o postare publicată sâmbătă pe Facebook, Daniel Citirigă a descris momentul drept unul simbolic pentru comunitatea locală.

„La inaugurarea Sinagogii din Constanța, Muftiul Iusuf Murat, întâmpinându-l pe prim-rabinul Rafael Shaffer, acesta din urmă spunându-i reprezentantului Cultului Musulman în România cä speră să se revadă la reinaugurarea geamiei. La câteva ore, de la Cotroceni venea anunțul cǎ se închide Consulatul Rusiei de la Constanța. Aș zice ca au venit la Constanța cei care lipseau, și pleacă cei care erau în plus. Un moment istoric pentru oraș”, a scris istoricul pe pagina sa de socializare.

Amintim că România l-a declarat persona non grata pe consulul Federației Ruse la Constanța, Andrei Kosilin, ca urmare a incidentului petrecut noaptea trecută, 29 mai 2026, la Galați, unde o dronă de tip Gheran 2, lansată de armata Moscovei, a lovit un bloc de locuințe și a rănit două persoane.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Consulatul Federației Ruse din Constanța va fi închis, ca urmare a faptului că „întreaga responsabilitate pentru incident aparține Rusiei”, a anunțat, mîn aceeași zi, președintele Nicușor Dan, într-o declarație susținută la Palatul Cotroceni, după convocarea unei ședințe de urgență a Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

Reinaugurarea Sinagogii Mari din Constanța, un moment istoric

După mai bine de 20 de ani în care a rămas închisă, Sinagoga Mare din Constanța și-a redeschis oficial porțile, vineri, 29 mai, în cadrul unui eveniment solemn ce a marcat un moment special pentru viața culturală și spirituală a orașului.

„În urmă cu doar câțiva ani, această bijuterie arhitecturală se afla într-o stare avansată de degradare. Astăzi, monumentul revine în circuitul cultural și spiritual al orașului, fiind redat comunității și patrimoniului constănțean. Mă bucur să văd că, pas cu pas, clădirile emblematice ale Constanței își recapătă frumusețea și importanța de odinioară. După Cazinoul din Constanța, care a marcat recent un an de la redeschidere, și Sinagoga Mare își redeschide porțile, contribuind la renașterea Zonei Peninsulare și la consolidarea identității multiculturale a orașului nostru.Sinagoga Mare din Constanța redevine astfel un simbol al respectului pentru istorie, al diversității culturale și al continuității valorilor care definesc acest oraș”, a declarat primarul municipiului Constanța, Vergil Chițac.

Cum arată Templul Israelit din Constanța după ce a renăscut din ruine. Când este programată inaugurarea Sinagogii Mari

Sinagoga Mare din Constanța are o istorie fascinantă

Amintim că templul israelit de rit așkenaz, ridicat în 1911, și aflat pe strada C.A.Rosetti din Constanța, este de-o vârstă cu Cazinoul din Constanța. Este unul dintre cele mai frumoase temple din România și a început să se degradeze în urmă cu două decenii. „Din cauza unei spărturi în acoperiș, care a fost neglijată și din cauza căreia tot acoperișul s-a prăbușit la un moment dat, s-a ajuns aici” a mai afirmat Ionescu.  

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Este singura sinagogă rămasă din Constanța. Cea de-a doua sinagogă, de rit sefard, construită la finele anilor 1860, era situată tot în zona istorică peninsulară. A fost demolată în anul 1980 pentru că se prăbușea, afectată de cutremurul din ’77, iar locul ei este acum teren viran transformat în parcare. 

Templul Israelit așkenaz a cărui ruină era încă în picioare și care urma să fie reconstruit avea 13 metri înălțime, a fost ridicat în stil maur și este structurat pe trei registre orizontale. Acoperișul este căzut, vitraliile sunt sparte, iar pereții sunt distruși si totul este invadat de vegetație.

În timpul războiului, aici a fost depozit militar german de armament. Expertiza a stabilit că trebuie să se facă o reabilitare a structurii, prin injectări cu mortar a fisurilor existente în pereți, bolți și arce. După finalizarea acestor lucrări, vor fi făcute demersuri pentru a include clădirea cu o arhitectură deosebită, pe Lista Monumentelor Istorice, ceea ce va face din sinagogă un punct de atracție pentru turiști. 

Italia trimite aproape 100 de militari și mai multe avioane de luptă în România, într-o misiune urgentată de incidentul provocat de drona rusească prăbușită la Galați. Contingentul italian va fi dislocat la baza Mihail Kogălniceanu, unde va sprijini instruirea forțelor române în fața amenințărilor Moscovei.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Diplomația italiană și forțele armate se mobilizează după incidentul cu drona rusească prăbușită vineri în România. Premierul Giorgia Meloni a condamnat ferm incidentul, pe care l-a numit „un act grav”, în timp ce liderul Ligii, Matteo Salvini, a evitat să critice Kremlinul și a cerut ca în rezoluția parlamentară să nu fie menționată aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, potrivit La Repubblica

Misiune militară italiană în România

Ministerul italian al Apărării pregătește o misiune în România, programată să înceapă pe 15 iunie și să dureze cel puțin o lună. Potrivit unor surse guvernamentale citate de La Repubblica, operațiunea va implica aproximativ 100 de militari ai Aeronauticii italiene, însoțiți de mai multe avioane de luptă.

Misiunea se va desfășura la baza aeriană Mihail Kogălniceanu, lângă Constanța, unul dintre cele mai importante puncte strategice ale României. Scopul este instruirea forțelor armate române pentru a face față amenințărilor venite dinspre Rusia.

Potrivit surselor citate de publicația italianăoperațiunea era planificată de mai mult timp, dar a devenit „și mai urgentă” după explozia de la Galați.

Pe plan diplomatic, premierul Giorgia Meloni a subliniat că incidentul din România arată cât de extins este impactul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. „A fost lovit un stat aliat și acest lucru demonstrează că agresiunea Moscovei continuă să afecteze securitatea întregii Europe”, a declarat Meloni, insistând asupra necesității unei reacții ferme și coordonate la nivel european.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

În paralel, autoritățile italiene și serviciile de informații analizează în continuare circumstanțele incidentului, pentru a evalua riscurile și implicațiile asupra securității regionale.

Baza aeriană Mihail Kogălniceanu este considerată unul dintre cele mai importante puncte strategice ale flancului estic al NATO. Aici sunt dislocați aproximativ 4.500 de militari americani din cadrul contingentului US Army Garrison Black Sea, responsabil de securitatea întregii regiuni a Mării Negre.  

Amintim că NATO a condamnat Rusia după ce o dronă a lovit vineri, 29 mai, o clădire rezidențială din România, provocând rănirea a două persoane. Oficialii Alianței afirmă că răspunsul este probabil să se concentreze pe consolidarea apărării flancului estic, îmbunătățirea capacităților de interceptare a dronelor și, eventual, pe consultări în baza Articolului 4, fără a se ajunge la activarea clauzei de apărare colectivă prevăzute de Articolul 5, scrie agenția AFP într-o analiză.

Noi informații ies
la iveală după incidentul în care o dronă rusească a explodat într-un bloc de
locuințe din Galați. Autoritățile au analizat datele, au refăcut traseul aparatului
și au exlicat de ce Armata Română nu a intervenit înainte de impact.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Potrivit unor surse din Ministerul Apărării Naționale, aparatul transporta o încărcătură de cel puțin 30 de kilograme de explozibil și era inclus într-un grup de aproximativ 50 de drone. Atacul ar fi fost lansat din Crimeea, în jurul orei 21:15, cu obiective în zonele Reni, Orlivka, Chilia și Vâlcov.

Conform datelor înregistrate de radarele Armatei Române instalate recent în zona Galați, drona care a ajuns ulterior pe teritoriul României s-a desprins din grup la ora 1:46, în apropiere de orașul ucrainean Reni, la circa 19 kilometri est de localitate.

Informaţiile
oferite de ministrul Apărării, Radu Miruţă, în cadrul unei conferinţe de presă
susţinute vineri seară, după incidentul în care o dronă rusească a explodat
într-un bloc de locuințe din Galați, reconstituie, pas cu pas, traseul
aparatului și momentele în care a fost monitorizat de sistemele de apărare.

După ce au pus cap
la cap toate informaţiile, autorităţile indică faptul că drona ar fi făcut
parte dintr-un atac aerian de amploare desfășurat asupra infrastructurii
portuare din sudul Ucrainei.

Drona care a lovit
un bloc de locuințe din Galați a fost identificată ca fiind de tip Geran-2, a mai
anunțat ministrul Apărării, Radu Miruță, în cursul conferinţei de presă.
Aparatul este o variantă adaptată a dronei iraniene Shahed-136, utilizată de
Rusia în mod frecvent în războiul din Ucraina, în special în atacurile de tip
kamikaze.

Geran-2 este
propulsată de un motor cu elice, care produce un zgomot caracteristic, comparat
cu sunetul unei motociclete, fiind o dronă relativ ieftină, produsă în serie
mare și dificil de interceptat la altitudini joase, ceea ce îi permite să fie
folosită în atacuri de saturație, greu de contracarat în timp real de sistemele
de apărare antiaeriană.

Cele patru minute
decisive

La ora 1:52, drona
a trecut granița și a intrat în spațiul aerian românesc prin zona localităților
Grindu și I.C. Brătianu, din județul Galați. Zbura la aproximativ 600 de metri
altitudine și avea o viteză estimată de circa 100 de kilometri pe oră.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

În acel moment,
Armata Română a ridicat două avioane F-16 de la Baza Aeriană Fetești şi din
Tulcea a fost trimis un elicopter IAR-330 Puma Socat pentru urmărire. Totul s-a
derulat rapid, într-un interval în care deciziile trebuiau luate în câteva
minute.

La ora 1:56,
aparatul a dispărut de pe radare, după ce a parcurs aproximativ zece kilometri
pe teritoriul României. La scurt timp, au început să fie semnalate la 112
primele apeluri care indicau o explozia la blocul din Galați.

Decizia de a nu doborî
drona a fost explicată de generalul de brigadă Gheorghe Maxim, locțiitor al
comandantului Comandamentului Forțelor Întrunite.

„O eventuală angajare asupra unei zone urbane prezintă
riscuri semnificative pentru siguranța populației și a infrastructurii. În
multe situații, resturile rezultate în urma angajării unui obiect aerian pot
produce efecte comparabile sau chiar mai grave decât impactul dronei în sine,
despre care nu aveam informații dacă are încărcătură de luptă”, a explicat generalul de brigadă Gheorghe Maxim,
locțiitorul comandantului Comandamentului Forțelor Întrunite, invocând şi regulile
care interzic acțiuni ce pot afecta spațiul aerian al unei țări vecine.

„Avem o limitare legală, respectiv faptul că nu putem să
executăm foc astfel încât proiectilul să violeze spațiul aerian al unei țări
vecine. Știm că Ucraina este în război, dar România este într-o situație de
pace și nu putem lansa un proiectil care să ajungă în spațiul aerian al
Ucrainei”, a mai spus el.

În total, piloții
au avut la dispoziție aproximativ patru minute pentru a evalua situația și a
decide o eventuală interceptare.

Nicuşor Dan a
explicat traiectoria dronei

În timp ce
specialiştii analizau mai multe scenarii pentru a explica modul în care drona
și-a modificat direcția de zbor înainte de a ajunge în România, de la Galaţi,
unde a mers personal, într-un „gest de empatie” pentru cele două persoane rănite, președintele
Nicușor Dan a prezentat propria versiune asupra desfășurării evenimentelor.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

În timpul
declarațiilor, președintele Nicușor Dan a descris succesiunea evenimentelor în
fața jurnaliștilor, însoțindu-și explicațiile de gesturi repetate ale mâinilor,
cu care a încercat să redea traseul presupus al dronei.

„A fost un grup de 43 de drone care au venit din partea
estică”, l-a spus el
jurnaliştilor, continuând: „Pe măsură ce
au trecut pe teritoriul ucrainean, o parte din ele au fost doborâte și una
dintre ele lovită probabil deasupra orașului Reni”.

„Traiectoria i s-a
modificat și a venit înspre Galați. A fost lovită kinetic și din cauza asta…”,
a explicat Nicuşor Dan.