Ceea ce se tot vechiculează a constituit obiectul unui experiment realizat recent.Astfel, un procent de 40% dintre angajații care au participat la proba de patru zile pe săptămână de lucru din Marea Britanie au raportat mai puține probleme de somn.
De asemenea, aproximativ 2.900 de angajați și 61 de companii au participat la proces din iunie până în luna decembrie a anului trecut, 2022.Tot așa, un procent semnificativ de 92% dintre companii au transmis „că vor continua săptămâna de lucru de patru zile.”
Rezultatele provin dintr-o încercare amplă de experimentare a muncii de patru zile pe săptămânăvîn Marea Britanie și o parte însemnată din SUA. Iar răspunsurile angajaților care au participat evidențiază câteva motive pentru care ar putea fi o alternativă preferabilă la status quo – inclusiv un somn mai bun.
De aici, 40% dintre cei aproximativ 2.900 de angajați care au participat la studiu au spus că au avut mai puține probleme de somn sau insomnie, conform constatărilor studiului. Patruzeci și cinci la sută nu au văzut nicio schimbare în somn, iar 15% au raportat o creștere a problemelor de somn.
Experimentul de lucru în patru zile pe săptămână din Marea Britanie , unul dintre cele mai mari din lume, a vizat 61 de companii să participe la acest inedit proces. Un total de 56 de companii, sau 92% dintre companii, au declarat că vor continua cu o săptămână de lucru de patru zile, acum că procesul s-a încheiat. Optsprezece dintre companii au confirmat că săptămâna de lucru de patru zile „va avea parte de o politică permanentă.”
Testul a fost organizat de 4 Day Week Global în colaborare cu echipe de cercetare de la Boston College, University of Cambridge și Autonomy. A debutat în luna iunie și s-a finalizat până în luna decembrie anul trecut.
Nu este un secret faptul că somnul este important pentru sănătate , dar peste o treime dintre adulții americani conform tuturor estimărilor, nu dorm cele șapte ore minime, obligatorii sau chiar mai mult recomandate în fiecare noapte, potrivit unui raport din anul 2016 al Centrului pentru Controlul Bolilor. A fi suprasolicitat probabil nu este singurul motiv, dar organismul medical suspectează că acest obicei joacă un rol cu adevărat esențial în bună funcționare a vieții fizice a fiecărui om.
O mare parte din cercetările guvernului SUA privind somnul se concentrează pe turele lungi de noapte, care sunt adesea cerute de asistentele medicale sau de către șoferii de camion. Dar chiar și cu o săptămână de lucru standard de 40 de ore, nivelul stresul la locul de muncă poate să aibe un efect nedorit, până la eliminarea lui prin acțiunea de a odihni corpul prin somn.
Un studiu din anul 2017 în Suedia a legat insomnia de factorii de stres la locul de muncă, cum ar fi cerințele ridicate de muncă. Cercetările ulterioare din anul 2019 au consolidat această legătură folosind datele sondajelor de sănătate de la peste 3.700 de persoane.
Somnul deficitar reprezintă un risc pentru sănătatea lucrătorilor. Dar poate afecta și angajatorii prin scăderea performanței la locul de muncă. Un alt studiu din anul 2010 a estimatu limpede că pierderile de productivitate cauzate de oboseală ar fi costat 1.967 de dolari americani (pe fiecare angajat anual), la patru corporații din SUA. De altfel, studiul din 2007 a arătat că aproape 38% dintre angajații din SUA au experimentat oboseală la locul de muncă.
Actualul experiment cu „săptămâna de lucru de patru zile”
Companiile care au participat la acest inedit experiment au mai spus că au înregistrat beneficii, veniturile crescând în medie cu 1,4% în timpul testului. În comparație cu o perioadă similară de timp în timpul unei săptămâni normale de lucru de cinci zile din trecut, companiile participante au înregistrat o creștere a veniturilor în medie cu 35%, conform rezultatelor testului.
Industria de marketing și publicitate a alcătuit cel mai mare sector de companii care au participat la studiu, serviciile profesionale constituind al doilea grup ca mărime, iar organizațiile de caritate și organizațiile nonprofit fiind al treilea ca mărime. Șaizeci și doi la sută dintre angajații din studiu s-au autoidentificat ca femei, 37% s-au identificat ca bărbați și 1% s-au identificat în categoria „altele”.
Mai puțini angajați au declarat că s-au simțit obligați să-și părăsească locul de muncă în timpul procesului, numărul de plecări de angajați scăzând cu 57%, potrivit rezultatelor. Cincisprezece la sută dintre angajații care au participat la proces „au spus că nicio sumă de bani nu i-ar determina să accepte un program de cinci zile pe parcursul săptămânii de patru zile”, conform constatărilor.
Concluzia studiului, experimentului
Rezultatele sondajului arată starea de spirit actuală la locul de muncă, nu doar în Marea Britanie și în SUA, dar și în întreaga lume. Patru din zece angajați au declarat că s-au confruntat cu starea de surmenaj, ,de burnout în ultimul an, potrivit unui sondaj al Grupului Adecco.
Pe lângă un somn mai bun, angajații participanți au raportat și alte beneficii de a lucra 32 de ore în loc de 40 pentru aceeași sumă de plată. Treizeci și nouă la sută dintre angajați au raportat că au simțit mai puțin stres, iar 71% au simțit mai puțin epuizare până la sfârșitul studiului.
Fanii declarați ai acestui experiment susțin faptul că o săptămână mai scurtă oferă un echilibru mai bun între viața profesională și viața privată, fără a afecta producția generală. Ca și experimentele anterioare menționate, este mai mult ca probabil ca într-un viitor nu foarte îndepărtat acest lucru să devină cu succes normalitate.
Sursa foto :https //google.com
Sinteza acestui material a fost realizat de către Daniel Mihai redactor-șef al platformei media independente Criteriul National și jurnalist al Ziarului Nationalul.ro
În 2019, Mihail
Neamțu și Theodor Paleologu făceau parte din aceeași echipă politică. Astăzi, cei
doi intelectuali se lovesc sub centură, iar dialogul lor depăşeşte cu mult
limitele unei dispute ideologice, transformându-se în atac la persoană.
Theodor Paleologu şi Mihai Neamţu, în 2019, când „pumnii” erau doar mimaţi. Foto: actualdecluj
publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Foști colaboratori pe
vremuri şi colegi de partid, Mihail Neamțu și Theodor Paleologu sunt din nou în
centrul unui scandal public.
Cea mai recentă rundă
a „meciului” dintre Mihail Neamțu și Theodor Paleologu a pornit de la o
afirmație făcută de fostul ministru al Culturii în emisiunea matinală de la
Digi FM, pe 19 octombrie. Vorbind despre furturi și despre românii implicați în
astfel de fapte în străinătate, Theodor Paleologu a declarat: „Când e vorba de furat este imposibil să nu
fie cel puțin și un român”.
Afirmația lui l-a
făcut pe deputatul AUR Mihail Neamțu să reacţioneze extrem de dur. El l-a
acuzat pe fostul ministru că generalizează și pune într-o lumină negativă
milioane de români, inclusiv pe cei care muncesc cinstit în diaspora. Într-un
comunicat publicat pe 22 octombrie, după ce a atras atenţia asupra acestui
aspect, Mihai Neamțu a reluat acuzaţii mai vechi care nu îl privesc doar pe
Theodor Paleologul, ci şi pe tatăl acestuia, Alexandru Paleologu.
Deputatul a readus în
atenție premiul de 50.000 de dolari primit de Alexandru Paleologu de la
fundația lui Sorin Ovidiu Vîntu în martie 2000, cu puţin înainte de prăbușirea
Fondului Național de Investiții, ocazie cu care sute de mii de români şi-au
pierdut economiile.
În acest context, Theodor Paleologu nu s-a lăsat mai prejos şi i-a răspuns în acelaşi ton printr-un mesaj pe Facebook.
Acuzațiile lui Mihai
Neamțu
În comunicatul său,
intitulat „Paleologu îi face «hoți» pe români! Să vorbim, atunci, despre hoți”,
deputatul AUR a criticat declarația de la Digi FM și a contestat autoritatea
morală a fostului ministru de a vorbi despre furt.
publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
„Luni, 19 octombrie, în matinalul Digi FM, Theodor
Paleologu a decretat: «când e vorba de furat este imposibil să nu fie cel puțin
și un român». Douăzeci de milioane de oameni, puși la zid într-o singură frază:
ingineri, medici, profesori, muncitori din diaspora care trimit acasă, an de
an, miliarde de euro câștigați cinstit, copii din școlile Franței și părinți
care le plătesc chiria. Toți, în logica domnului Paleologu, suspecți de
serviciu.
Nu este o analiză, ci o prejudecată rostită cu accent de
catedră. Pe ce date se sprijină? Pe niciuna. Un om care intră în dezbaterea
publică are obligația să aducă fapte și cifre. Dacă există cetățeni români care
au comis infracțiuni în Franța, ei răspund individual, în fața legii. Vinovăția
se stabilește pe baza probelor, nu a pașaportului.
Dar, de vreme ce domnul Paleologu a deschis subiectul
furtului, să-l ducem până la capăt. Cu nume, date și locuri.
La 1 martie 2000, la Ateneul Român, în prezența șefului
statului, Alexandru Paleologu, tatăl lui Theodor Paleologu, primea un premiu în
valoare de 50.000 de dolari. Banii veneau de la fundația lui Sorin Ovidiu
Vîntu. Două luni mai târziu, în mai 2000, Fondul Național de Investiții se
prăbușea, înghițind economiile a sute de mii de români modești, oameni care își
puseseră bătrânețile la adăpost cu încredere în stat și în presa care le lăuda
fondul. Pentru această devalizare, Sorin Ovidiu Vîntu a fost condamnat
definitiv la opt ani de închisoare. Hoț, cu sentință judecătorească.
publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
La vremea aceea, o profesoară de limba română câștiga 79
de dolari pe lună. Premiul încasat de familia Paleologu valora peste cincizeci
de ani de salariu al unui dascăl. Alexandru Paleologu a spus-o el însuși, cu
franchețe, în Revista 22: nu consacrarea îl interesa, ci banii, pentru că,
nemaicandidând, voia să lase familiei «o condiție materială bună». Un an mai
târziu, fiul pleca la Harvard.
Nu punem la îndoială școlile lui Theodor Paleologu. Punem
o singură întrebare: cu ce autoritate morală vorbește despre hoți un om a cărui
familie a beneficiat, public și ostentativ, de generozitatea celui mai mare hoț
al tranziției românești, în chiar lunile în care păgubiții FNI își pierdeau
agoniseala? Victimele FNI nu au primit nimic înapoi. Familia Paleologu a primit
50.000 de dolari și, se pare, o lecție de superioritate pe care o predă de
atunci poporului român.
Mihai Neamțu, un nou derapaj. Le-a calificat „vrăjitoare” și „cățele” pe trei femei din conducerea UE
Istoria recentă a familiei nu se oprește aici. Alexandru
Paleologu și-a recunoscut public colaborarea cu Securitatea comunistă. Nu îi
reproșăm fiului păcatele tatălui. Îi reproșăm însă disprețul cu care,
moștenitor al acestei biografii, îi tratează pe românii care n-au turnat pe
nimeni, n-au luat bani de la nimeni și au muncit cinstit, în țară sau în
străinătate, ca să-și crească familiile.
Prin urmare, cerem public domnului Theodor Paleologu două
lucruri.
Întâi, să-și retragă afirmația din 19 octombrie și să
prezinte scuze românilor pe care i-a insultat în bloc.
În al doilea rând, să restituie celor păgubiți de
prăbușirea FNI cei 50.000 de dolari primiți de familia sa din banii lui Sorin
Ovidiu Vîntu. Există asociații ale victimelor, există dosare, există oameni în
viață care așteaptă de un sfert de secol o reparație. Gestul ar fi, în sfârșit,
o lecție de moralitate pe care românii ar putea-o lua în serios.
Până atunci, domnul Paleologu ar face bine să nu mai
pronunțe cuvântul ‘furat’ în public. Românii știu ce înseamnă furtul mai bine
decât el: spre deosebire de el, l-au plătit din propriul buzunar”, a declarat Mihail Neamțu.
Replica lui Theodor
Paleologu
Acuzațiile legate de
banii primiți de familia Paleologu și de studiile fostului ministru al Culturii
în Statele Unite nu sunt noi, iar Theodor Paleologu le-a negat şi a explicat şi
în trecut cum a ajuns la Harvard. Aşa încât, de data aceasta, a trecut direct
la atac.
publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
„O canalie cretină care nu demult se ducea să cerșească
cu punga la Becali tot repetă că Sorin Ovidiu Vântu m-a trimis la Harvard. Așa
își imaginează troglodiții auriști că merg lucrurile peste tot în lume. La
Harvard am fost research assistant al profesorului Harvey Mansfield în
1999-2000 și postdoctoral fellow în 2002-2003. Am lucrat acolo și am fost
remunerat. Dar trăim într-o epocă în care orice imbecilitate, orice minciună,
orice mârșăvie ajunge să fie preluată și trâmbițată de un partid antiromânesc,
trădător și extremist, încolonat în spatele unui șarlatan dement și al unui
golan de cea mai joasă speță”, a
scris vineri, Theodor Paleologu pe Facebook.
Deputatul AUR Mihai Neamțu își toarnă cenușă în cap după derapajul de limbaj. „Regret sincer, dar avem și o limită”
De la colaborare la atacuri personale
Cei doi intelectuali
nu au fost dintotdeauna adversari. În 2019, Mihail Neamțu și Theodor Paleologu
au colaborat în cadrul Partidului Mișcarea Populară, în timpul campaniei
prezidențiale a lui Paleologu, când Neamțu a fost purtător de cuvânt al
partidului și al campaniei electorale.
publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
În anii următori,
relația a început însă se deterioreze, iar schimburile de replici au ajuns să
includă atacuri personale. În martie 2025, Paleologu a cerut înlăturarea lui
Neamțu de la conducerea Comisiei pentru Cultură a Camerei Deputaților, după ce
deputatul AUR folosise un limbaj vulgar la adresa criticilor săi. Neamțu a
răspuns atunci printr-un mesaj în care a făcut referiri la trecutul tatălui lui
Paleologu, Alexandru Paleologu, inclusiv la colaborarea acestuia cu
Securitatea.
În octombrie 2025, războiul
a continuat cu acuzațiile privind „finanțarea” de către Sorin Ovidiu Vîntu a
studiilor lui Theodor Paleologu la Harvard.
Acum, conflictul a
revenit în prim-plan după declarația lui Paleologu despre furturile în care
sunt implicați români și reacția lui Neamțu, care a readus în discuție premiul
primit de Alexandru Paleologu de la fundația lui Vîntu.
Fostul premier Ilie Bolojan avertizează asupra riscului consolidării curentului antisistem și spune că partidele pro-occidentale trebuie să ofere o alternativă credibilă.
Ilie Bolojan, liderul PNL Foto: Captură Facebook ReThink Romania
publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Prezent vineri, 24 octombrie, la un eveniment organizat de ReThink România, președintele PNL a afirmat că votul antisistem din ultimii ani a fost unul „de avertizare” și a atras atenția că repetarea greșelilor politice ar putea avea consecințe mult mai grave.
Fostul premier a criticat ceea ce a numit „aristocrația bugetară”, despre care spune că a construit de-a lungul anilor un sistem de privilegii greu de reformat.
În opinia sa, anumite formațiuni politice vor accepta „doar cu spatele la zid” „restructurări și renunțarea la niște privilegii”.
Fostul premier a pledat pentru construirea unei alternative politice solide pentru electoratul pro-occidental:
„Avem obligația față de țara asta să dăm o șansă oamenilor care lucrează în România, care gândesc în România. Oamenilor care înțeleg că totuși direcția spre vest este direcția noastră”, a afirmat liderul PNL.
„Dacă partidele se restructurează, vin oameni noi, vin oameni de calitate”
Ilie Bolojan consideră că succesul depinde de capacitatea partidelor de a se reforma și de a atrage oameni noi:
„Dacă partidele se restructurează, vin oameni noi, vin oameni de calitate. N-au altă posibilitate. Pentru că, dacă nu ținem pasul cu vremurile, ne schimbă vremurile pe noi”
Fostul premier a invocat și exemplul Greciei, avertizând asupra riscurilor pe care le presupun măsurile populiste și amânarea reformelor.
„Ar fi de evitat să ajungem, într-o formă diferită, într-o guvernare de tip Tsipras”, a declarat Bolojan, adăugând că efectele unor astfel de situații se resimt „pentru mulți ani de zile”, iar recuperarea este dificilă.
publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Ilie Bolojan spune că administrarea companiilor de stat din energie necesită schimbări structurale
Tot la evenimentul ReThink România, Ilie Bolojan a atras atenția că miliarde de euro din Fondul de Modernizare rămân neutilizate sau sunt direcționate către proiecte fără impact major.
„Am avut în Fondul de Modernizare peste 10 miliarde pe care ori îi ținem în conturi bancare, pentru că Transelectrica nu-i în stare să-i consume, ori îi alocăm pe tot felul de proiecte care nu generează valoare adăugată”, a afirmat fostul premier.
În opinia sa, și administrarea companiilor de stat din energie necesită schimbări structurale. Ilie Bolojan susține crearea unor holdinguri care să integreze mai multe segmente ale pieței, astfel încât costul energiei să scadă pentru consumatori și industrie.
Ilie Bolojan a arătat că actualul mecanism de formare a prețurilor permite „niște profituri străvezii unor companii”, în timp ce multe firme românești funcționează la limita rentabilității.
Un jucător a câștigat marele premiu la Loto 6/49, în valoare de peste 3,32 milioane de euro, la tragerea de joi, 22 octombrie 2026. Biletul norocos a costat doar 24,50 de lei și a fost completat printr-o aplicație mobilă, potrivit Loteriei Române.
Foto: Profimedia
publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Premiul de categoria I se ridică la 17.760.754,40 de lei, iar biletul câștigător a fost jucat prin aplicația mobilă AmParcat.ro. Acesta a inclus trei variante simple la Loto 6/49, pentru care jucătorul a plătit în total 24,50 de lei.
Câștigul de joi este al treilea premiu de categoria I acordat în acest an la Loto 6/49.
Ultima dată, marele premiu al jocului a fost câștigat pe 13 august 2026. Atunci, valoarea acestuia a fost de 52.839.623,04 lei.
Potrivit regulamentului pentru organizarea și administrarea jocurilor loto tradiționale, câștigătorul are la dispoziție 90 de zile de la data tragerii pentru a-și revendica premiul.
La tragerile organizate joi de Loteria Română au fost extrase numerele câștigătoare pentru toate cele șase jocuri loto.
Celelalte numere extrase joi, 22 octombrie, au fost:
This website uses cookies to improve your experience while you navigate through the website. Out of these cookies, the cookies that are categorized as necessary are stored on your browser as they are essential for the working of basic functionalities of the website. We also use third-party cookies that help us analyze and understand how you use this website. These cookies will be stored in your browser only with your consent. You also have the option to opt-out of these cookies. But opting out of some of these cookies may have an effect on your browsing experience.
Necessary cookies are absolutely essential for the website to function properly. This category only includes cookies that ensures basic functionalities and security features of the website. These cookies do not store any personal information.
Any cookies that may not be particularly necessary for the website to function and is used specifically to collect user personal data via analytics, ads, other embedded contents are termed as non-necessary cookies. It is mandatory to procure user consent prior to running these cookies on your website.
