Actualitate
13 mai: Oana Sârbu împlinește 55 de ani, iar Stevie Wonder, 73 | VIDEO
Pe 13 mai, în 1888, Imperiul Braziliei abolea sclavia. În aceeași zi, dar 1904, se năștea actrița Elvira Godeanu, iar în anul 1968 venea pe lume cântăreața și actrița Oana Sârbu.
Oana Sârbu. FOTO Facebook Oana Sârbu
13 mai 1607 – au fost puse bazele primei colonii englezești în Lumea Nouă
Cel care a pus bazele primei colonii englezești în Lumea Nouă, pe 13 mai 1607, este căpitanul John Smith.
13 mai 1846 – Statele Unite declară război Mexicului
Este începutul războiului mexicano-american, un conflict armat desfășurat între 1846 și 1848 în urma anexării în 1845 de către Statele Unite a Texasului. Mexicul a revendicat Texasul ca provincie mexicană separatistă și a refuzat să recunoască secesiunea acesteia și dobândirea independenței pe cale militară de către Texas în 1836, potrivit Wikipedia. Principala consecință a războiului pentru Statele Unite au reprezentat-o termenii capitulării Mexicului: teritoriile mexicane Alta California și Santa Fé de Nuevo México au fost cedate Statelor Unite.
13 mai 1888 – Imperiul Braziliei abolește sclavia
Odată cu adoptarea Lei Áurea („Legea de aur”) la 13 mai 1888, sclavia este abolită în Imperiul Braziliei.
13 mai 1904 – s-a născut actrița Elvira Godeanu
Actrița de teatru și film Elvira Godeanu (d. 1991) a interpretat roluri variate din dramaturgia universală și autohtonă.
Publicul român și-o amintește mai ales în rolul personajului Zoe Trahanache din comedia lui Ion Luca Caragiale O scrisoare pierdută.
13 mai 1917, La Fátima – viziuniile celor trei copii
La Fátima, important loc de pelerinaj din Portugalia, trei copii, cu vârste între 7 și 10 ani, au susținut că ar fi avut, pe 13 mai 1917, viziuni cu Fecioara Maria. După 13 ani, în 1930, aceste viziuni au fost recunoscute de Biserica Catolică, iar în locul respectiv s-a ridicat o biserică.
13 mai 1938 – s-a născut tenorul român Ludovic Spiess
Cunoscutul tenor Ludovic Spiess (d. 2006) a fost pentru parteneri, pentru cei mai tineri care i-au urmat, pentru marele public care l-a văzut şi ascultat un model.
Artistul şi-a asumat responsabilităţile de director al Festivalului internaţional „George Enescu”, a fost ministrul culturii, preşedintele reprezentanţei UNICEF, director al Operei Naţionale din Bucureşti. Cetăţean de onoare al Bucureştiului, distins cu Marele Premiu la Concursurile internaţionale de la Rio de Janeiro şi de la s’Herzogenbosch, cu Ordinul Steaua României în grad de cavaler şi Crucea de Onoare a Austriei, Doctor Honoris Causa al Universităţii Naţionale din Bucureşti, Ludociv Spiess ne-a lăsat moştenirea înregistrărilor sale de inestimabilă valoare.
13 mai 1939 – s-a născut actorul american Harvey Keitel
Nominalizat la Oscar şi la Globurile de Aur pentru rolul secundar din filmul Bugsy (în 1991), Harvey Keitel a jucat roluri memorabile și în Reservoir’s Dogs, Taxi Driver, Dusk Till Dawn sau „Pulp Fiction“.
Puțină lume știe că actorul american Harvey Keitel are origini româneşti. Mama sa, o evreică pe nume Miriam, s-a născut la Leordina, judeţul Maramureş emigrând mai apoi în Statele Unite. În 2007 şi 2008, a participat la mai multe evenimente organizate în New York, pentru strângere de fonduri pentru familiile sărace din România.
13 mai 1940 – Al Doilea Război Mondial: Începe cucerirea Franței de către Germania,
Armata germană traversează Meuse. Winston Churchill ține faimosul discurs „sânge, trudă, lacrimi și sudoare” în Camera Comunelor, potrivit Wikipedia. Tot pe 13 mai, dar în 1943, armata germană din Africa de Nord (Afrika Corps), aflată sub conducerea mareșalul Erwin Rommel, capitulează în fața aliaților, în contextul lipsei unui sprijin eficient de la Berlin.
13 mai 1950 – s-a născut cântărețul și compozitorul american Stevie Wonder
Cântărețul și compozitorul american a învăţat să cânte la pian, baterie şi la armonică la vârsta de 9 ani şi a semnat un contract cu casa Motown pe când avea doar 11 ani, în 1961.
De atunci, a câştigat nu mai puțin de 25 de premii Grammy.
13 mai 1954 – s-a născut cântărețul și compozitor irlandez Johnny Logan
Artistul irlandez Johnny Logan este cunoscut ca Mister Eurovision după ce a câştigat de trei ori celebra competiţie europeană.
Johnny Logan a câştigat primul trofeu Eurovision în 1980, cu piesa „What’s Another Year“. Au urmat alte două trofee în 1987, pentru melodia „Hold Me Now“ şi în 1992, pentru piesa „Why Me“ (în calitate de compozitor).
13 mai 1955 – s-a născut actorul și regizorul Dinu Manolache
Dinu Manolache (d. 1998) a lucrat cu mari regizori români precum Mircea Veroiu, Alexa Visarion, Cătălina Buzoianu, Silviu Purcărete. A fost asistent la clasa profesorului Mircea Albulescu, regie, cu piesele Pădurea de William Shakespeare și Bechet.
13 mai 1968 – s-a născut cântăreață și actrița Oana Sârbu
Pentru publicul care o adoră, Oana Sârbu este, în primul rând, Dana din „Liceenii“, deși vorbim de o artistă complexă.
Forma senzațională în care se află la cei 55 de ani nu trădează vârsta. Secretul frumuseții sale atât de bine păstrate vine din interior.
„Cea mai profundă dragoste pe care o port cuiva este cea pentru fiul meu. E ceea ce mă îmbogăţeşte de câţiva ani, de când există în viaţa mea. Şi nu regret nicio secundă că nu mai am timp să fac alte lucruri. Asta e ceea ce îmi dă mie acum echilibru. Şi, nu în ultimul rând, muzica, faptul că merg la multe concerte”, mărturisea cântăreața și actrița Oana Sârbu, într-un interviu pentru okmagazine.ro.
13 mai 1981 – tentativa de asasinare a Papei Ioan Paul al II-lea
La Roma a avut loc o tentativă de asasinare a Papei Ioan Paul al II-lea de către turcul Mehmet Ali Ağca.
13 mai 1999 – Ordonanța de Urgență care prevedea transferul depozitelor persoanelor fizice de la falimentara Bancorex la BCR
După falimentul băncii Bancorex, Guvernul Radu Vasile adoptă o Ordonanță de Urgență care prevede transferul depozitelor persoanelor fizice (124 milioane dolari și 1.411,6 miliarde lei), de la Bancorex la BCR, care urmează să le restituie depunătorilor. Sumele au fost preluate la datoria publică internă și acoperite prin titluri de stat.
13 mai 2008 – a murit actorul Colea Răutu
Actor român de teatru și film Colea Răutu s-a născut la 28 noiembrie 1912, în localitatea Bălţi, din Basarabia. A urmat Conservatorul de Artă Dramatică din Bucureşti, a jucat pe scena mai multor teatre şi a interpretat peste 70 de roluri în seriale de televiziune şi în lungmetraje.
Colea Răutu a dat viață diabolicului şi vicleanului Spânu, personajul negativ din serialul TV „Toate pânzele sus”, a cărui privire îţi dă fiori reci.
13 mai este și Ziua Tatălui (din anul 2012) și Ziua Dorului (din anul 2016) în România.
Actualitate
Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii
Organizarea spațiului de lucru reprezintă unul dintre factorii determinanți ai productivității și siguranței în orice mediu profesional. De la ateliere industriale și fabrici, până la centre logistice și săli de sport corporative, ordinea și modul de depozitare a echipamentelor influențează direct eficiența angajaților și atmosfera generală de lucru. În acest context, vestiarele metalice s-au impus ca o soluție practică și durabilă pentru gestionarea uniformelor, echipamentelor personale și uneltelor de lucru.
Vestiarele metalice nu doar că oferă spațiu de depozitare, dar contribuie la reducerea dezordinii, la creșterea productivității și la crearea unui mediu de lucru mai sigur și mai curat. Articolul de față analizează impactul lor asupra organizării muncii și modul în care acestea transformă spațiile profesionale.
Reducerea dezordinii și a distragerilor
Unul dintre cele mai evidente efecte ale vestiarelor metalice este capacitatea lor de a reduce dezordinea. În lipsa unui sistem de depozitare bine structurat, uniformele, echipamentele și obiectele personale ajung să fie lăsate pe scaune, bănci sau pe jos, creând un spațiu aglomerat și neplăcut vizual. Această dezordine nu doar că afectează aspectul general al încăperii, dar generează și distrageri care pot reduce concentrarea angajaților.
Vestiarele metalice permit fiecărui angajat să aibă propriul spațiu clar delimitat, în care își poate depozita hainele de lucru, încălțămintea sau accesoriile personale. Sertarele și rafturile integrate facilitează separarea obiectelor pe categorii, iar ușile închise împiedică răspândirea vizuală a echipamentelor. În practică, acest lucru reduce timpul petrecut în căutarea obiectelor și minimizează distragerile, permițând angajaților să se concentreze pe sarcinile esențiale.
De asemenea, ordinea vizuală creată de vestiarele metalice are un impact psihologic pozitiv. Spațiile bine organizate induc o senzație de control și profesionalism, ceea ce poate încuraja angajații să mențină disciplina și să adopte comportamente mai eficiente în desfășurarea activităților lor.
Creșterea productivității angajaților
Productivitatea angajaților este strâns legată de eficiența modului în care aceștia accesează și depozitează echipamentele necesare muncii lor. Fiecare minut pierdut în căutarea uniformei sau a uneltei potrivite reprezintă timp în care activitatea productivă este suspendată. Vestiarele metalice contribuie semnificativ la reducerea acestei pierderi de timp, oferind un sistem de organizare clar și rapid.
Sertarele etichetate și spațiile dedicate pentru fiecare tip de echipament permit angajaților să găsească totul imediat. Aceasta reduce frustrările și crește satisfacția profesională, iar studiile au demonstrat că un mediu de lucru organizat stimulează implicarea și eficiența personalului.
În plus, angajații sunt mai motivați să respecte procedurile de depozitare și igienă atunci când spațiul le oferă soluții practice. Vestiarele metalice facilitează acest comportament, contribuind la crearea unui flux de lucru coerent și la reducerea timpilor morți în activitățile zilnice.
Un spațiu de lucru mai curat și sigur
Siguranța și igiena sunt două componente fundamentale ale unui mediu profesional eficient. Dezordinea și echipamentele lăsate la întâmplare pot genera accidente, precum alunecări, împiedicări sau căderi de obiecte. Vestiarele metalice ajută la prevenirea acestor riscuri, deoarece permit depozitarea uniformelor, încălțămintei și echipamentului voluminos într-un mod ordonat și securizat.
Mai mult, metalul este un material ușor de curățat și rezistent la uzură. Suprafețele vestiarelor pot fi dezinfectate rapid, iar structura solidă previne deteriorările cauzate de utilizarea zilnică intensă. Prin urmare, un spațiu echipat cu vestiare metalice rămâne curat și igienic, reducând riscul contaminării sau al accidentelor de muncă.
Vestiarele metalice contribuie, de asemenea, la protecția obiectelor personale ale angajaților. Sistemele de încuietori robuste previn furtul sau accesul neautorizat, creând un mediu sigur în care personalul se poate concentra pe activitatea lor fără grija bunurilor personale.
Concluzie
Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii este evident și multidimensional. Ele reduc dezordinea și distragerile, permit creșterea productivității prin acces rapid la echipamente și contribuie la menținerea unui spațiu de lucru curat și sigur. Prin combinarea durabilității, funcționalității și securității, aceste vestiare devin un element esențial al oricărui mediu profesional, fie el industrial, sportiv sau logistic.
Investiția într-un vestiar metalic nu este doar o alegere practică, ci și strategică. Ea sprijină disciplina organizațională, eficiența personalului și crearea unei atmosfere profesionale, contribuind semnificativ la succesul și siguranța activităților desfășurate.
Actualitate
Reabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect
În ultimii ani, programele de reabilitare termică au devenit o prioritate atât pentru clădirile rezidențiale, cât și pentru instituții publice sau spații comerciale. Creșterea costurilor la energie, dorința de confort sporit și preocupările legate de eficiența energetică fac ca investițiile în termoizolație să fie mai importante ca oricând. Deși cei mai mulți asociază reabilitarea termică în primul rând cu polistirenul de pe fațadă, în realitate tâmplăria PVC joacă un rol central în performanța energetică a unei clădiri.
Ferestrele sunt punctele cele mai vulnerabile ale anvelopei: prin ele se pierd cantități mari de căldură, se creează punți termice, apare condensul, iar confortul interior se schimbă semnificativ în funcție de calitatea lor. Totodată, ferestrele sunt primele care intră în contact direct cu radiația solară, cu diferențele mari de temperatură și cu factorii de mediu, ceea ce le face esențiale în orice proiect de reabilitare.
Un proces de modernizare energetică eficient nu înseamnă doar izolarea pereților, ci îmbinarea corectă a tuturor elementelor – iar fereastra din PVC este una dintre primele decizii care trebuie luate.
Coordonarea montajului cu anveloparea clădirii (termosistemul)
Una dintre cele mai frecvente greșeli în proiectele de reabilitare este lipsa coordonării dintre echipa care montează ferestrele și echipa responsabilă de termosistemul clădirii. De multe ori, tâmplăria se schimbă înainte sau după anvelopare fără a se ține cont de poziția corectă în stratul termoizolant.
Ideal, fereastra trebuie inclusă în planul de izolare al pereților, nu lăsată „în spate” față de termosistem. Astfel se obține:
- Reducerea pierderilor de căldură prin perimetru;
- Eliminarea diferențelor de temperatură în jurul ferestrei;
- Creșterea confortului interior;
- Prevenirea condensului pe margini.
Pentru clădirile reabilitate corect, fereastra se montează în zona termoizolației, nu în zidul rece. Această poziționare poate necesita console speciale sau spumă cu dilatare controlată, dar rezultatul este una dintre cele mai eficiente măsuri de creștere a eficienței energetice.
Evitarea punților termice la îmbinarea cu zidul
O altă problemă des întâlnită în reabilitare o reprezintă punțile termice din jurul ferestrei. Acestea apar atunci când zona de contact între profilul PVC și zidărie nu este corect izolată sau este izolată doar cu spumă poliuretanică, fără etanșare suplimentară. Spuma este necesară, dar nu este suficientă pentru a asigura etanșare la aer și vapori.
Pentru o tâmplărie performantă, îmbinarea trebuie realizată cu:
- Benzi de etanșare hidro și termoizolante (interior și exterior);
- Spumă poliuretanică cu celulă închisă, adaptată pentru eficiență energetică;
- Profile de colț și glafuri corect montate, care să evite pierderile locale de căldură.
Dacă acest detaliu este ignorat, pe lângă pierderile de energie, pot apărea probleme suplimentare: condens, mucegai, miros de umezeală sau deformarea finisajelor în jurul ferestrei. Investiția într-o fereastră performantă poate fi inutilă dacă montajul nu este tratat ca parte a termoizolației clădirii.
Măsurarea performanței înainte și după schimbare
O reabilitare corectă are la bază nu doar intuiție sau recomandări, ci date măsurabile. Tâmplăria PVC performantă nu ar trebui aleasă doar după preț, ci după specificații și rezultate testabile. Pentru clădirile mari sau pentru proiectele cu finanțare publică, măsurătorile sunt obligatorii, dar ele ar trebui utilizate și la nivel rezidențial.
Evaluarea performanței se poate face prin:
- Termografie, care evidențiază pierderile de căldură înainte și după montaj;
- Testul blower-door, care indică etanșeitatea clădirii;
- Analiza coeficienților ferestrelor: Uf (profil), Ug (geam), Uw (fereastră completă).
După montaj, aceste măsurători nu sunt doar confirmări tehnice, ci pot demonstra eficiența lucrărilor și pot oferi garanția unei investiții corecte. De exemplu, o fereastră PVC cu geam triplu poate reduce pierderile de energie chiar cu 40–60% în comparație cu tâmplăria veche din lemn sau aluminiu neizolat.
Concluzie
Reabilitarea termică a unei clădiri nu înseamnă doar lipirea unui strat de polistiren pe fațadă. Fereastra joacă un rol central în performanța energetică, confortul interior și durabilitatea lucrării. Tâmplăria PVC, datorită eficienței termoizolante, etanșeității crescute și raportului excelent calitate–cost, este una dintre cele mai inteligente investiții dintr-un astfel de proiect.
Totuși, performanța ei depinde în mod direct de modul în care este integrată în anvelopa clădirii. Montajul corect, eliminarea punților termice și verificarea rezultatelor prin măsurători sunt elemente care transformă o simplă lucrare într-o reabilitare energetică reală. În final, succesul proiectului nu stă doar în materiale, ci în modul în care acestea lucrează împreună, creând o clădire eficientă, confortabilă și pregătită pentru viitor.
Actualitate
Adâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea
Glafurile interioare din PVC reprezintă unul dintre acele elemente aparent mărunte, dar extrem de importante pentru aspectul final al unei ferestre. Ele completează vizual tâmplăria, ascund marginile zidului și creează un spațiu util în apropierea geamului. Deși adesea lăsat la urmă în procesul de amenajare, glaful interior are un rol atât estetic, cât și funcțional, iar una dintre caracteristicile sale esențiale este adâncimea.
Adâncimea unui glaf nu se rezumă doar la cât „iese” în afara peretelui, ci influențează felul în care circulă aerul cald de la calorifer, modul în care lumina pătrunde în încăpere, dar și posibilitățile de decorare a ferestrei. Un glaf prea scurt poate arăta neproporționat, iar unul prea adânc poate crea probleme de circulație a aerului și poate favoriza apariția condensului pe geam. De aceea, este esențial ca alegerea adâncimii glafului să fie adaptată atât ferestrei, cât și spațiului în care este instalat.
Regula de bază – Cât ar trebui să iasă glaful în afara peretelui?
O regulă simplă, dar importantă, spune că glaful ar trebui să depășească peretele cu aproximativ 3–5 cm, în funcție de grosimea zidului și de designul interior. Această depășire permite o protecție eficientă a tencuielii și creează o linie vizuală armonioasă în jurul ferestrei. Totuși, există situații în care se optează pentru glafuri semnificativ mai adânci, fie din rațiuni estetice, fie pentru a obține un spațiu suplimentar utilizabil.
Un glaf prea scurt poate părea „tăiat”, lăsând impresia unei finisări incomplete, în timp ce unul exagerat de lung poate deveni incomod în utilizare sau poate obtura curgerea eficientă a aerului cald din calorifer spre fereastră. Așadar, adâncimea trebuie aleasă echilibrat și evaluată în raport cu amplasarea radiatorului, distanța față de geam și stilul camerei. Pentru ferestre montate pe pereți groși sau în clădiri cu un design mai masiv, glafurile mai adânci pot oferi un aspect elegant, cu linii puternice. În schimb, în spațiile moderne, minimaliste, se poate prefera un glaf mai discret, aproape la nivelul peretelui, pentru a păstra simplitatea vizuală.
Spațiul pentru decorațiuni, plante și obiecte utile
Unul dintre cele mai apreciate avantaje ale unui glaf adânc este posibilitatea de a-l folosi ca spațiu funcțional sau decorativ. Locul din dreptul ferestrei este ideal pentru plante, fiind zona cu cea mai multă lumină naturală. Pe lângă plante, glafurile pot găzdui obiecte decorative, lumânări, fotografii sau chiar elemente utile precum telecomenzi, difuzoare de aromă ori cărți.
Alegerea adâncimii influențează direct acest potențial. Un glaf îngust limitează posibilitățile, împingând proprietarul să renunțe la decorare, în timp ce unul suficient de adânc poate deveni un mic spațiu „activ”, integrat vieții zilnice. Totuși, utilizarea decorativă trebuie făcută responsabil. Un glaf excesiv încărcat poate bloca circulația aerului cald, favorizând răcirea geamului și apariția condensului în sezonul rece. Este important să fie păstrată o zonă liberă sau aerisită pentru ca aerul cald să urce corespunzător spre fereastră.
Evitarea supraîncălzirii glafului de căldura de la calorifer
Un aspect mai puțin discutat, dar extrem de important, este interacțiunea dintre glaf și radiator. În majoritatea camerelor, caloriferul se află sub geam, iar aerul cald urcă în mod natural în sus. Dacă glafurile sunt prea adânci, ele pot acționa ca o barieră, împiedicând aerul să ajungă la sticla ferestrei. Rezultatul? Fereastra se răcește excesiv, ceea ce crește riscul de condens și chiar mucegai. Pe lângă această problemă, glafurile din PVC sunt sensibile la temperaturi extreme. Deși rezistente, ele pot suferi în timp dacă sunt supuse constant la supraîncălzire directă, mai ales dacă suprafața este acoperită cu vopsele, folii sau decoruri care absorb căldura.
Pentru a evita aceste inconveniențe, se recomandă:
- Păstrarea unei grosimi echilibrate a glafului în funcție de puterea caloriferului;
- Evitarea acoperirii complete cu obiecte care blochează aerul;
- Montarea unor grile de ventilație în cazul glafurilor foarte late.
Aceste soluții simple permit radiatorului să funcționeze optim, menținând geamul cald, reducând riscul de condens și protejând în același timp materialul PVC.
Concluzie
Deși pare doar un element decorativ, adâncimea glafului PVC de interior are un impact real asupra confortului, esteticii și chiar eficienței energetice a locuinței. Alegerea unui glaf dimensionat corect contribuie la un aspect armonios al ferestrelor, oferă un spațiu util pentru decorațiuni sau plante și, foarte important, promovează circulația optimă a aerului cald.
În final, un glaf bine ales nu este doar frumos, ci funcțional. Iar în amenajarea locuinței, cele mai reușite rezultate apar atunci când estetica merge mână în mână cu utilitatea. Un detaliu aparent minor devine astfel un element care schimbă cu adevărat felul în care ne bucurăm de spațiul de lângă fereastră.
-
Actualitateacum 2 zileReabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect
-
Actualitateacum 2 zileAdâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea
-
Actualitateacum 2 zileImpactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii
-
Lifeacum 2 zileAvantajele utilizării aparatelor de încălzit moderne pentru familiile cu copii
-
Comunicateacum o ziComunicat de presă lansare procedura de achizitie competitiva COSIM SRL
-
Lifeacum 2 zilePerformanță sub presiune: de ce industria se bazează pe țevi din oțel fără sudură pentru fluide critice?
-
Comunicateacum 2 zileJTI România, Top Employer pentru al 13-lea an consecutiv
-
Comunicateacum 2 zileParadoxul 2026: anul în care banii ținuți cash pierd sigur, iar imobiliarele și refinanțarea devin decizii de protecție a capitalului




