Actualitate
24 mai: 19 ani de la teribilul accident de la Mihailești, unde 18 oameni și-au pierdut viața
În data de 24 mai 2023 se împlinesc 19 ani de la teribilul accident de la Mihailești, unde au murit 18 oameni și 13 au fost răniți. De asemenea, anul acesta, tot la aceeași dată, se împlinesc 100 de ani de la inaugurarea Castelului Pelișor din Sinaia. Tot pe 24 mai, s-a născut Benone Sinulescu (1937), Raed Arafat (1964) și Pricilla Presley (1945).
1543 – A murit savantul şi astronomul Nicolaus Copernicus
Nicolaus Copernicus s-a născut în
oraşul Torun, afl at astăzi în Polonia. Provenea dintr-o familie de comercianţi
şi înalţi funcţionari administrativi de limbă germană. Unchiul lui pe linie
maternă, episcopul Lukas Watzenrode, s-a îngrijit ca nepotul său să primească o
educaţie la cele mai bune universităţi.
Astfel, după patru ani de studiu la
Universitatea din Cracovia, Copernicus a plecat în 1496 în Italia, unde trei
ani mai târziu a început să studieze medicina şi dreptul canonic la
Universitatea din Bologna, aprofundând şi studiul literaturii clasice. Locuind
în casa matematicianului Domenico Maria de Novara, Copernicus se ocupă cu
scrierile astronomului Ptolemeu şi începe să se intereseze de astronomie şi
geografi e.
Încercând să perfecţioneze sistemul geocentric al lumii expus de
astronomul grec Claudius Ptolemeu, a ajuns la o serie de fapte ce nu puteau fi
explicate prin prisma concepţiei geocentrice. Copernicus a căutat să explice
mişcările aparente ale planetelor şi a demonstrat că Pământul, împreună cu
celelalte planete, se roteşte în jurul Soarelui. Astfel, el a fundamentat
ştiinţific sistemul heliocentric.
De asemenea, a explicat succesiunea
anotimpurilor, precizia echinocţiilor şi mişcarea retrogradă a planetelor.
Copernicus a dezvoltat noile idei fi losofi ce numai în măsura necesităţilor
astronomiei practice, păstrând reprezentarea universului fi nit, mărginit de
sfera stelelor fixe.
Referindu-se la lucrările comisiei pentru reforma
calendarului, a arătat că era prematură o astfel de reformă, întrucât durata
anului nu era cunoscută sufi cient de exact. A contribuit la dezvoltarea trigonometriei
plane şi sferice. Opera sa principală poartă titlul „Despre mişcările de
revoluţie ale corpurilor cereşti” (1543). A murit la Frauenburg.
1903 – A fost inaugurat Castelul Pelișor
Castelul
Pelișor este un palat de mici dimensiuni
construit pe domeniul castelului Peleș (în valea Prahovei). Ridicat între 1899
și 1902 de arhitectul ceh Karel Liman și decorat de artistul vienez Bernhardt
Ludwig, castelul Pelișor a devenit, începând cu anul 1903, reședința de vară a
principilor moștenitori ai României. A fost construit din dorința regelui Carol
I, ca reședință a principilor moștenitori Ferdinand și Maria. Pelișor are doar
99 de încăperi, față de Castelul Peleș cu 160 de încăperi.
1937 – S-a născut cântăreţul de muzică populară Benone
Sinulescu
Benone Sinulescu (n. 24 mai 1937, Siriu, Buzău, România – d. 18 noiembrie 2021, Arad, România) a fost un interpret român de muzică populară din comuna Siriu, județul Buzău. De-a lungul carierei sale, a colaborat cu diverși interpreți de muzică populară printre care Irina Loghin. După 1989, a abordat și stilul etno-dance și a colaborat în acest sens cu formația Ro-Mania.
Benone Sinulescu făcea parte din aşa numita „gardă de aur” a muzicii populare româneşti, alături de Maria Ciobanu, Ion Dolănescu şi Irina Loghin. Cu vocea sa blândă, nea Beni, aşa cum i se spunea, alina suferinţele şi mângâia sufletele celor care îl ascultau.
Punea pasiune în ceea ce făcea şi le-a cântat românilor din toată lumea pentru a le mai stinge dorul de ţară.
De-a lungul carierei, a primit numeroase distincţii. În 2002, a fost recompensat cu Crucea Naţională Serviciul Credincios Clasa a III-a, iar în 2004, Ordinul Meritul Cultural în grad de mare ofiţer.
1945: S-a născut actrița americană Priscilla Presley
Priscilla Beaulieu Presley (n. 24 mai 1945, Brooklyn, New York City, New York, SUA) este o actriță, scriitoare și femeie de afaceri americană, fostă soție a cântărețului Rock ‘n’ Roll Elvis Presley și mamă a cântăreței Lisa Marie Presley. Ea a jucat în serialul american Dallas rolul Jennei Wade.
1956 – A avut loc, la Lugano, în Elveția, prima
ediție a concursului muzical Eurovision
Concursul Muzical Eurovision este o
competiție anuală desfășurată între multe dintre țările care sunt membre active
ale Uniunii Europene de Radio-Televiziune (European Broadcasting
Union, EBU). Prima ediție s-a ținut în orașul Lugano din Elveția, pe 24 mai
1956. 7 țări au participat, fiecare trimițând câte 2 cântece. Aceasta a fost
singura dată când țările au fost reprezentate de mai mult de un cântec;
începând din 1957, fiecare țară participantă a avut un singur cântec
reprezentant. Această ediție a fost câștigată de țara-gazdă, Elveția.
Emisiunea
a fost cunoscută inițial ca „Eurovision Grand Prix”. Termenul
de „Grand Prix” a fost
adoptat de Danemarca, Norvegia și de țările francofone, denumirea în limba
franceză fiind „Le Grand-Prix Eurovision de la Chanson Européenne”. Termenul
a fost ulterior înlocuit cu „Concours” („concurs”) în franceză, dar nu și în
daneză sau în norvegiană. Rețeaua Eurovision este
folosită pentru transmiterea internațională de știri și programe sportive,
printre alte evenimente speciale organizate de EBU. Cu toate acestea, numele „Eurovision” este
asociat de publicul larg cu Concursul Muzical Eurovision.
1964: S-a născut Raed Arafat
Raed Arafat (n. 24 mai 1964, Damasc, Siria) este un medic român de origine arabo-palestiniană, născut în Siria, specializat în anestezie-terapie intensivă. A crescut în Nablus, Cisiordania, iar la vârsta de 16 ani (în 1981) a emigrat în România, pentru a studia medicina.
În septembrie 1990 a început să pună bazele Serviciulului Mobil de Urgență Reanimare și Descarcerare (SMURD) la Târgu Mureș, devenit ulterior serviciul medical național de intervenție rapidă.
1990: S-a înfiinţat primul teatru de gest, pantomimă şi expresie corporală – MASCA
Teatrul Masca, înființat în 24 mai 1990, este singurul teatru de gest, pantomimă și expresie corporală din România. În prezent este condus de Anca Dana Florea.
Încă de la înființare, Teatrul Masca și-a căpătat o reputație prestigioasă atât în țară, cât și în multele turnee peste hotare Franța, Germania, Austria, Ungaria, Cehia, Slovacia, UȘA, Luxemburg, Belgia, Bulgaria, Danemarca, Turcia, Albania, Macedonia, Marea Britanie, Egipt.
Teatrul Masca a fost prezent la Festivalul Internațional de Teatru de la Cairo doi ani la rând în 1991 și 1992 când a prezentat Clovnii, Medievale și Mantaua respectiv A murit moartea, mai! pentru care directorul trupei Mihai Mălaimare a primit Premiul pentru cel mai bun actor.
2004: Explozia de
la Mihăilești, accident soldat cu 18 morți, 13 răniți și
importante pagube materiale.
Explozia de la Mihăilești este denumirea generică sub care este cunoscut unul din cele mai grave accidente produse pe șoselele din România. Pe data de 24 mai 2004, la ora 5:50 în comuna Mihăilești, județul Buzău, pe DN2 (segment din drumul european E85), la 32 de kilometri sud de Buzău, a avut loc o explozie datorată accidentului unui camion care transporta 20 de tone de azotat de amoniu.
Bilanțul victimelor arată că au fost 18 morți (dintre care șapte pompieri, trei localnici și doi jurnaliști ai postului TV Antena 1) și 13 răniți grav. Un crater cu adâncime de 6,5 metri și un diametru de 21 metri s-a format în jurul locului exploziei, iar bucăți de metal au fost aruncate pe o rază de 200 de metri afectând acoperișurile mai multor case din zonă.
Cei trei reprezentanți ai firmelor care au asigurat transportul și livrarea azotatului de amoniu, Ionel Ionuț Neagoe, administratorul Ney Transport SRL, Mihai Gună, patronul Mihtrans SRL și Ion Gherghe, fost director al combinatului Doljchim din Craiova au fost condamnați la câte patru ani de închisoare.
Actualitate
Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii
Organizarea spațiului de lucru reprezintă unul dintre factorii determinanți ai productivității și siguranței în orice mediu profesional. De la ateliere industriale și fabrici, până la centre logistice și săli de sport corporative, ordinea și modul de depozitare a echipamentelor influențează direct eficiența angajaților și atmosfera generală de lucru. În acest context, vestiarele metalice s-au impus ca o soluție practică și durabilă pentru gestionarea uniformelor, echipamentelor personale și uneltelor de lucru.
Vestiarele metalice nu doar că oferă spațiu de depozitare, dar contribuie la reducerea dezordinii, la creșterea productivității și la crearea unui mediu de lucru mai sigur și mai curat. Articolul de față analizează impactul lor asupra organizării muncii și modul în care acestea transformă spațiile profesionale.
Reducerea dezordinii și a distragerilor
Unul dintre cele mai evidente efecte ale vestiarelor metalice este capacitatea lor de a reduce dezordinea. În lipsa unui sistem de depozitare bine structurat, uniformele, echipamentele și obiectele personale ajung să fie lăsate pe scaune, bănci sau pe jos, creând un spațiu aglomerat și neplăcut vizual. Această dezordine nu doar că afectează aspectul general al încăperii, dar generează și distrageri care pot reduce concentrarea angajaților.
Vestiarele metalice permit fiecărui angajat să aibă propriul spațiu clar delimitat, în care își poate depozita hainele de lucru, încălțămintea sau accesoriile personale. Sertarele și rafturile integrate facilitează separarea obiectelor pe categorii, iar ușile închise împiedică răspândirea vizuală a echipamentelor. În practică, acest lucru reduce timpul petrecut în căutarea obiectelor și minimizează distragerile, permițând angajaților să se concentreze pe sarcinile esențiale.
De asemenea, ordinea vizuală creată de vestiarele metalice are un impact psihologic pozitiv. Spațiile bine organizate induc o senzație de control și profesionalism, ceea ce poate încuraja angajații să mențină disciplina și să adopte comportamente mai eficiente în desfășurarea activităților lor.
Creșterea productivității angajaților
Productivitatea angajaților este strâns legată de eficiența modului în care aceștia accesează și depozitează echipamentele necesare muncii lor. Fiecare minut pierdut în căutarea uniformei sau a uneltei potrivite reprezintă timp în care activitatea productivă este suspendată. Vestiarele metalice contribuie semnificativ la reducerea acestei pierderi de timp, oferind un sistem de organizare clar și rapid.
Sertarele etichetate și spațiile dedicate pentru fiecare tip de echipament permit angajaților să găsească totul imediat. Aceasta reduce frustrările și crește satisfacția profesională, iar studiile au demonstrat că un mediu de lucru organizat stimulează implicarea și eficiența personalului.
În plus, angajații sunt mai motivați să respecte procedurile de depozitare și igienă atunci când spațiul le oferă soluții practice. Vestiarele metalice facilitează acest comportament, contribuind la crearea unui flux de lucru coerent și la reducerea timpilor morți în activitățile zilnice.
Un spațiu de lucru mai curat și sigur
Siguranța și igiena sunt două componente fundamentale ale unui mediu profesional eficient. Dezordinea și echipamentele lăsate la întâmplare pot genera accidente, precum alunecări, împiedicări sau căderi de obiecte. Vestiarele metalice ajută la prevenirea acestor riscuri, deoarece permit depozitarea uniformelor, încălțămintei și echipamentului voluminos într-un mod ordonat și securizat.
Mai mult, metalul este un material ușor de curățat și rezistent la uzură. Suprafețele vestiarelor pot fi dezinfectate rapid, iar structura solidă previne deteriorările cauzate de utilizarea zilnică intensă. Prin urmare, un spațiu echipat cu vestiare metalice rămâne curat și igienic, reducând riscul contaminării sau al accidentelor de muncă.
Vestiarele metalice contribuie, de asemenea, la protecția obiectelor personale ale angajaților. Sistemele de încuietori robuste previn furtul sau accesul neautorizat, creând un mediu sigur în care personalul se poate concentra pe activitatea lor fără grija bunurilor personale.
Concluzie
Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii este evident și multidimensional. Ele reduc dezordinea și distragerile, permit creșterea productivității prin acces rapid la echipamente și contribuie la menținerea unui spațiu de lucru curat și sigur. Prin combinarea durabilității, funcționalității și securității, aceste vestiare devin un element esențial al oricărui mediu profesional, fie el industrial, sportiv sau logistic.
Investiția într-un vestiar metalic nu este doar o alegere practică, ci și strategică. Ea sprijină disciplina organizațională, eficiența personalului și crearea unei atmosfere profesionale, contribuind semnificativ la succesul și siguranța activităților desfășurate.
Actualitate
Reabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect
În ultimii ani, programele de reabilitare termică au devenit o prioritate atât pentru clădirile rezidențiale, cât și pentru instituții publice sau spații comerciale. Creșterea costurilor la energie, dorința de confort sporit și preocupările legate de eficiența energetică fac ca investițiile în termoizolație să fie mai importante ca oricând. Deși cei mai mulți asociază reabilitarea termică în primul rând cu polistirenul de pe fațadă, în realitate tâmplăria PVC joacă un rol central în performanța energetică a unei clădiri.
Ferestrele sunt punctele cele mai vulnerabile ale anvelopei: prin ele se pierd cantități mari de căldură, se creează punți termice, apare condensul, iar confortul interior se schimbă semnificativ în funcție de calitatea lor. Totodată, ferestrele sunt primele care intră în contact direct cu radiația solară, cu diferențele mari de temperatură și cu factorii de mediu, ceea ce le face esențiale în orice proiect de reabilitare.
Un proces de modernizare energetică eficient nu înseamnă doar izolarea pereților, ci îmbinarea corectă a tuturor elementelor – iar fereastra din PVC este una dintre primele decizii care trebuie luate.
Coordonarea montajului cu anveloparea clădirii (termosistemul)
Una dintre cele mai frecvente greșeli în proiectele de reabilitare este lipsa coordonării dintre echipa care montează ferestrele și echipa responsabilă de termosistemul clădirii. De multe ori, tâmplăria se schimbă înainte sau după anvelopare fără a se ține cont de poziția corectă în stratul termoizolant.
Ideal, fereastra trebuie inclusă în planul de izolare al pereților, nu lăsată „în spate” față de termosistem. Astfel se obține:
- Reducerea pierderilor de căldură prin perimetru;
- Eliminarea diferențelor de temperatură în jurul ferestrei;
- Creșterea confortului interior;
- Prevenirea condensului pe margini.
Pentru clădirile reabilitate corect, fereastra se montează în zona termoizolației, nu în zidul rece. Această poziționare poate necesita console speciale sau spumă cu dilatare controlată, dar rezultatul este una dintre cele mai eficiente măsuri de creștere a eficienței energetice.
Evitarea punților termice la îmbinarea cu zidul
O altă problemă des întâlnită în reabilitare o reprezintă punțile termice din jurul ferestrei. Acestea apar atunci când zona de contact între profilul PVC și zidărie nu este corect izolată sau este izolată doar cu spumă poliuretanică, fără etanșare suplimentară. Spuma este necesară, dar nu este suficientă pentru a asigura etanșare la aer și vapori.
Pentru o tâmplărie performantă, îmbinarea trebuie realizată cu:
- Benzi de etanșare hidro și termoizolante (interior și exterior);
- Spumă poliuretanică cu celulă închisă, adaptată pentru eficiență energetică;
- Profile de colț și glafuri corect montate, care să evite pierderile locale de căldură.
Dacă acest detaliu este ignorat, pe lângă pierderile de energie, pot apărea probleme suplimentare: condens, mucegai, miros de umezeală sau deformarea finisajelor în jurul ferestrei. Investiția într-o fereastră performantă poate fi inutilă dacă montajul nu este tratat ca parte a termoizolației clădirii.
Măsurarea performanței înainte și după schimbare
O reabilitare corectă are la bază nu doar intuiție sau recomandări, ci date măsurabile. Tâmplăria PVC performantă nu ar trebui aleasă doar după preț, ci după specificații și rezultate testabile. Pentru clădirile mari sau pentru proiectele cu finanțare publică, măsurătorile sunt obligatorii, dar ele ar trebui utilizate și la nivel rezidențial.
Evaluarea performanței se poate face prin:
- Termografie, care evidențiază pierderile de căldură înainte și după montaj;
- Testul blower-door, care indică etanșeitatea clădirii;
- Analiza coeficienților ferestrelor: Uf (profil), Ug (geam), Uw (fereastră completă).
După montaj, aceste măsurători nu sunt doar confirmări tehnice, ci pot demonstra eficiența lucrărilor și pot oferi garanția unei investiții corecte. De exemplu, o fereastră PVC cu geam triplu poate reduce pierderile de energie chiar cu 40–60% în comparație cu tâmplăria veche din lemn sau aluminiu neizolat.
Concluzie
Reabilitarea termică a unei clădiri nu înseamnă doar lipirea unui strat de polistiren pe fațadă. Fereastra joacă un rol central în performanța energetică, confortul interior și durabilitatea lucrării. Tâmplăria PVC, datorită eficienței termoizolante, etanșeității crescute și raportului excelent calitate–cost, este una dintre cele mai inteligente investiții dintr-un astfel de proiect.
Totuși, performanța ei depinde în mod direct de modul în care este integrată în anvelopa clădirii. Montajul corect, eliminarea punților termice și verificarea rezultatelor prin măsurători sunt elemente care transformă o simplă lucrare într-o reabilitare energetică reală. În final, succesul proiectului nu stă doar în materiale, ci în modul în care acestea lucrează împreună, creând o clădire eficientă, confortabilă și pregătită pentru viitor.
Actualitate
Adâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea
Glafurile interioare din PVC reprezintă unul dintre acele elemente aparent mărunte, dar extrem de importante pentru aspectul final al unei ferestre. Ele completează vizual tâmplăria, ascund marginile zidului și creează un spațiu util în apropierea geamului. Deși adesea lăsat la urmă în procesul de amenajare, glaful interior are un rol atât estetic, cât și funcțional, iar una dintre caracteristicile sale esențiale este adâncimea.
Adâncimea unui glaf nu se rezumă doar la cât „iese” în afara peretelui, ci influențează felul în care circulă aerul cald de la calorifer, modul în care lumina pătrunde în încăpere, dar și posibilitățile de decorare a ferestrei. Un glaf prea scurt poate arăta neproporționat, iar unul prea adânc poate crea probleme de circulație a aerului și poate favoriza apariția condensului pe geam. De aceea, este esențial ca alegerea adâncimii glafului să fie adaptată atât ferestrei, cât și spațiului în care este instalat.
Regula de bază – Cât ar trebui să iasă glaful în afara peretelui?
O regulă simplă, dar importantă, spune că glaful ar trebui să depășească peretele cu aproximativ 3–5 cm, în funcție de grosimea zidului și de designul interior. Această depășire permite o protecție eficientă a tencuielii și creează o linie vizuală armonioasă în jurul ferestrei. Totuși, există situații în care se optează pentru glafuri semnificativ mai adânci, fie din rațiuni estetice, fie pentru a obține un spațiu suplimentar utilizabil.
Un glaf prea scurt poate părea „tăiat”, lăsând impresia unei finisări incomplete, în timp ce unul exagerat de lung poate deveni incomod în utilizare sau poate obtura curgerea eficientă a aerului cald din calorifer spre fereastră. Așadar, adâncimea trebuie aleasă echilibrat și evaluată în raport cu amplasarea radiatorului, distanța față de geam și stilul camerei. Pentru ferestre montate pe pereți groși sau în clădiri cu un design mai masiv, glafurile mai adânci pot oferi un aspect elegant, cu linii puternice. În schimb, în spațiile moderne, minimaliste, se poate prefera un glaf mai discret, aproape la nivelul peretelui, pentru a păstra simplitatea vizuală.
Spațiul pentru decorațiuni, plante și obiecte utile
Unul dintre cele mai apreciate avantaje ale unui glaf adânc este posibilitatea de a-l folosi ca spațiu funcțional sau decorativ. Locul din dreptul ferestrei este ideal pentru plante, fiind zona cu cea mai multă lumină naturală. Pe lângă plante, glafurile pot găzdui obiecte decorative, lumânări, fotografii sau chiar elemente utile precum telecomenzi, difuzoare de aromă ori cărți.
Alegerea adâncimii influențează direct acest potențial. Un glaf îngust limitează posibilitățile, împingând proprietarul să renunțe la decorare, în timp ce unul suficient de adânc poate deveni un mic spațiu „activ”, integrat vieții zilnice. Totuși, utilizarea decorativă trebuie făcută responsabil. Un glaf excesiv încărcat poate bloca circulația aerului cald, favorizând răcirea geamului și apariția condensului în sezonul rece. Este important să fie păstrată o zonă liberă sau aerisită pentru ca aerul cald să urce corespunzător spre fereastră.
Evitarea supraîncălzirii glafului de căldura de la calorifer
Un aspect mai puțin discutat, dar extrem de important, este interacțiunea dintre glaf și radiator. În majoritatea camerelor, caloriferul se află sub geam, iar aerul cald urcă în mod natural în sus. Dacă glafurile sunt prea adânci, ele pot acționa ca o barieră, împiedicând aerul să ajungă la sticla ferestrei. Rezultatul? Fereastra se răcește excesiv, ceea ce crește riscul de condens și chiar mucegai. Pe lângă această problemă, glafurile din PVC sunt sensibile la temperaturi extreme. Deși rezistente, ele pot suferi în timp dacă sunt supuse constant la supraîncălzire directă, mai ales dacă suprafața este acoperită cu vopsele, folii sau decoruri care absorb căldura.
Pentru a evita aceste inconveniențe, se recomandă:
- Păstrarea unei grosimi echilibrate a glafului în funcție de puterea caloriferului;
- Evitarea acoperirii complete cu obiecte care blochează aerul;
- Montarea unor grile de ventilație în cazul glafurilor foarte late.
Aceste soluții simple permit radiatorului să funcționeze optim, menținând geamul cald, reducând riscul de condens și protejând în același timp materialul PVC.
Concluzie
Deși pare doar un element decorativ, adâncimea glafului PVC de interior are un impact real asupra confortului, esteticii și chiar eficienței energetice a locuinței. Alegerea unui glaf dimensionat corect contribuie la un aspect armonios al ferestrelor, oferă un spațiu util pentru decorațiuni sau plante și, foarte important, promovează circulația optimă a aerului cald.
În final, un glaf bine ales nu este doar frumos, ci funcțional. Iar în amenajarea locuinței, cele mai reușite rezultate apar atunci când estetica merge mână în mână cu utilitatea. Un detaliu aparent minor devine astfel un element care schimbă cu adevărat felul în care ne bucurăm de spațiul de lângă fereastră.
-
Actualitateacum o ziReabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect
-
Actualitateacum 2 zileAdâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea
-
Actualitateacum o ziImpactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii
-
Uncategorizedacum 3 zileMai mult confort, mai puțin efort: curățenia de după sărbători cu Dyson
-
Lifeacum 2 zileAvantajele utilizării aparatelor de încălzit moderne pentru familiile cu copii
-
Comunicateacum o ziComunicat de presă lansare procedura de achizitie competitiva COSIM SRL
-
Comunicateacum 3 zileThe List Estates: valoarea proprietăților tranzacționate a crescut cu peste 80% în 2025
-
Lifeacum 2 zilePerformanță sub presiune: de ce industria se bazează pe țevi din oțel fără sudură pentru fluide critice?




