Actualitate
Scrisoare deschisă adresată domnului prof. univ. Dr. Rafila Alexandru – ministrul sănătăţii
Sistemul de sănătate românesc este în colaps de ani buni. Personalul şi celelalte resurse din sistemul sanitar sunt insuficiente iar calitatea serviciilor și actelor medicale, de către unii dintre cei care urmează această vocație, lasă mult de dorit.
În spitalele din România, vedem părinți cărora copiii le mor în brațe pentru că nu le mai pot asigura tratamentul, bătrâni bolnavi cărora pensia nu le mai ajunge să cumpere medicamentele scumpe sau să plătească analizele și alte cazuri teribile și pe deplin revoltătoare.
Dacă sistemul de sănătate este prin natura lui social și implică o investiție solidară, el nu trebuie să fie automat etatist. Iluzia este aceea că statul are o mai mare putere de investiție și de control și că prin urmare ar fi un gestionar mai bun. Așa cum se știe, statul nu este cineva sau ceva diferit de cetățenii care-l formează.
SCRISOARE DESCHISĂ
adresată domnului prof. univ. Dr. RAFILA ALEXANDRU – ministrul sănătăţii
„Domnule ministru al sănătăţii, ca simplu cetățean român ce sunt, locuitor al Constanţei, dar şi o cunoscută activistă pentru apărarea drepturilor omului, pacientului, copilului, a dreptăţii, rog să-mi scuzaţi cutezanţa de a mă adresa direct către domnia voastră, de a analiza urgent comportamentul public şi profesional al cadrelor medicale din cadrul SCJU Constanta faţă de pacient, mai exact din zona de monitorizare a Unităţii de Primire Urgenţe, din secţia Neurologie, Cardiologie, implicate încă de la primirea în UPU şi constatarea necesităţii internării, de la internarea în secţia Neurologie şi până la decesul mamei mele pacienta Maria Nuţ, decedată la data de 03 iulie 2023, ora declarării morţii 18:25, în secţia Neurologie, SCJU Constanţa,
De asemenea, vă rog să analizați urgent comportamentul public al medicului şef al serviciului de anatomie şi patologie al SCJU Constanta – dr. Deacu Mariana, inclusiv personalul de la Morga spitalului, ca de exemplu angajat Silvian, al managerului spitalului, dar şi comportamentul public al directorului medical al spitalului și situația din SCJU Constanta.
Domnule ministru al sănătăţii, vă scriu cu regretul că nici domnia voastră şi nici un medic din România, nu a înțeles încă că profesia de medic se exercită cu vocaţie şi cu har, că întreaga activitate profesională a medicului este dedicată exclusiv apărării vieţii, sănătăţii şi integrităţii fizice şi psihice a fiinţei umane, că în toate deciziile cu caracter medical, medicul va trebui să se asigure că interesul şi binele fiinţei umane prevalează interesului societăţii ori al ştiinţei, interesului aplicării protocolului criminal împotriva aplicării tratamentului adecvat, că actul medical, în oricare formă sau modalitate s-ar desfăşura, se va face cu respectarea strictă a demnităţii umane.
Mă adresez domniei voastre ca, în calitate de ministru al sănătăţii, să faceţi lumină în acest caz, atât din punct de vedere medical, cât şi comportamental, a actului deontologic, să constataţi că MEDICII SFIDEAZĂ ÎN CONTINUARE PACIENŢII, în sensul de :
– nerespectarea dreptului la viață a pacientei Maria Nuţ exact așa cum prevede legea fundamentală – Constituţia României, care a avut nevoie de intervenţia specialiştilor cărora le-a încredinţat toată încrederea pentru asigurarea îngrijirilor print-un acces suficient și permanent la o gamă echilibrată de îngrijiri medicale şi de tratament medicamentos adecvat, poate şi chirurgical, astfel încât starea sa de sănătate să nu fi avut de suferit în final – decedare pacient
– încălcarea obligaţiilor cadrelor medicale implicate in acest caz care nu au depus toate diligenţele pentru a se fi asigurat că decizia luată pentru pacienta Maria Nuţ a fost una corectă, iar pacienta Maria Nuţ să nu fi decedat, ci să fi beneficiat de maximum de garanţii în raport cu condiţiile concrete şi poate, ar fi fost salvată,
– neglijenţa în serviciu în formă continuată, cât şi indiferenţa, neimplicarea medicilor în salvarea pacientei Maria Nuţ, din punct de vedere al
A – URGENŢEI CAZULUI :
– ÎNCEPÂND cu medicul de gardă al secţiei UPU care, în 02.07.2023, după primirea rezultatului investigaţiei CT la nivel cranian, nu a apreciat corect urgenţa cazului, neatribuind nici un cod de urgenţă (nivel II, urgenţă critică – yelow code sau nivel III, urgenţă – green code sau nivel IV, non-urgenţă – blue code) şi a dispus internarea la secţia de Neurologie,
– CONTINUÂND cu medicul de gardă de serviciu pe secţia Neurologie, la acel moment, care nu a apreciat corect gravitatea cazului funcţie de diagnosticul stabilit prin investigaţia CT din 02.07.2023 şi a acceptat internarea şi preluarea cazului în secţia de Neurologie şi NU internarea de urgenţă în secţia ATI, dar şi cu restul medicilor de gardă de serviciu începând cu 02.07.2023, ora 8 :00 şi până în 3.07.2023, ora – 8 :00 care au preluat cazul şi
– TERMINÂND cu medicul curant Mihale Iuliana care a preluat cazul în dimineaţa zilei de 03.07.2023 şi care în jurul orei 10:00 încă nu cunoştea urgenţa, gravitatea cazului,
fapt ce a condus la degradarea stării clinice de sănătate – alterarea acută a statusului mental al pacientei Maria Nuţ, până când viaţa acesteia s-a suprimat, aceasta decedând in 03.07.2023, ora 18 :25 în secţia Neurologie a SCJU Constanţa, în doar cele 36 de ore de la momentul intrării în zona de monitorizare, luării deciziei de internare în secţia Neurologie şi până la constatarea decesului de către medicul de gardă de serviciu dr. Motoc Andrei in 03.07.2023, începând cu ora 14:00, în secţia Neurologie a SCJU Constanţa
B – NETRATĂRII IMEDIATE şi nici ulterior raportat la diagnostic, mai exact neaplicarea tratamentului medical ori chirurgical nici la momentul deciziei internării şi nici ulterior, astfel nefiindu-i asigurat dreptul la îngrijiri medicale şi la tratamentul medical adecvat diagnosticului stabilit prin investigaţia CT la nivel cranian şi nici dreptul la viaţă. Or, dacă s-a încercat un tratament de urgenţă acela a fost unul greşit care a făcut ca starea clinică de sănătate a pacientei Maria Nuţ, mama mea să se agraveze de la o oră la alta, ca în final pacienta, să fie ucisă de către ”îngerii morţii”, în salonul morţii al spitalului morţii SCJU Constanţa.
– iresponsabilitatea, lipsa de profesionalism dovedite :
– începând cu medicii din secţia UPU, zona monitorizare, unde aparent, la primirea în triaj, pacienta Maria Nuţ – mama mea, nu a fost considerată caz critic (yellow code), dar nici ulterior nu a fost considerat un caz de urgenţă, neatribuindu-i-se nici un cod (red code, yelow code sau green code), chiar dacă rezultatul investigaţiei CT efectuată in 02.07.2023 (pp dg. AVC ischemic) indica un potenţial pericol de agravare a stării sănătăţii pacientei şi în baza căruia s-a decis internarea la secţia Neurologie, unde cazul NU a devenit un caz de urgenţă ceea ce necesita rezolvare rapidă indiferent de prezenţa sau absenţa pericolului pentru viaţă şi internarea de urgenţă la secţia ATI şi
– continuând cu medicii din secţia Neurologie şi Cardiologie cu privire la neimplicarea în salvarea pacientei, care déjà la acel moment adică in data de 02.07.2023, era considerat un caz de urgenţă critică (cod galben, urgenţă nivel critic II) conform rezultatului investigaţiei CT din 02.07.2023, nerecomandându-se monitorizarea, ci recomandându-se aplicarea cu stricteţe a protocolului desuet ”protocolul morţii” de netratare a pacientilor de vârsta senioratului şi a celor cu morbidităţi, o reglementare care ucide în continuare oameni, protocol care la nivel mondial nu se mai aplică, neaplicarea tratamentului adecvat diagnosticului pacientei stabilit prin investigatiile CT la nivel cranian (02.07.2023 si 03.07.2023) şi
– terminând cu lăsarea ca viaţa pacientei Maria Nuţ să se suprime în salonul morţii unde nu există camere de luat vederi, astfel încât orice operațiune se face înăuntru să nu poată fi monitorizată, pacienta fiind sedată, tranchilizată cu anestezice şi sedative extrem de puternice pentru diagnosticul confirmat prin investigatiile CT, lăsată în voia soartei, aşezată pe spate, într-un pat din salonul morţii (cf dovadă – foto pacientă)
– indisciplina cadrelor medicale cu studii superioare şi studii medii, a sefului de secţie, în sensul de nerespectare a regulamentului intern, a informaţiilor pentru aparţinătorul pacientului decedat şi anume :
– lipsa afişării listei cu gărzile pentru luna iulie 2023 (cf dovadă),
– nepurtarea în timpul programului de lucru a ecusonului de serviciu cu nume şi prenume, profesia, specializarea, funcţia, cu partea vizibila la pacient sau cu ecusonul ascuns în buzunar, (cf dovezi video)
– refuzul de a informa atât pacientul, cât si aparţinătorul cu privire la diagnostic, pronostic, tratament, investigaţii, etc.,
– omisiunea de a fi anunţat telefonic aparţinătorul despre decesul pacientei Maria Nuţ dupa cele 2 ore de la confirmarea decesului la data de 03.07.2023, ora 18:25 şi nici decizia de efectuare a autopsiei medicale de către serviciul de anatomie si patologie a SCJU Constanţa
– nemotivarea refuzului de soluţionare a cerererii tip cu scutire de necropsie, precum şi refuzul de predare a trupului neinsufleţit al pacientei Maria Nuţ, cu scutire de necropsie conform cererii tip completată şi depusă în data de 04.07.2023 la Morga, fără a primi un număr de înregistrare. (cf. probe în acest sens)
– omisiunea medicului anatomopatolog Deacu Mariana să explice aparţinătorului leziunile găsite, mecanismul morţii, cauzele morţii după efectuarea autopsiei şi nici dacă s-a confirmat, precizat sau completat diagnosticul şi eventual, că diagnosticul definitiv va fi stabilit numai după obţinerea rezultatului la examenul microscopic al fragmentelor recoltate în cursul autopsiei
În situația de criză prin care trece astăzi România şi unde se mai aplica protocolul desuet ”protocolul morţii”, o reglementare care ucide în continuare oameni, protocol care la nivel mondial nu se mai aplică, întrucât se vorbeşte despre „fosta pandemie”, consider total neadecvat comportamentul cadrelor medicale ale SCJU Constanţa (zona de monitorizare a U.P.U, secţia Neurologie şi Cardiologie) care, au dovedit că doresc să selecteze pacienţii şi să-i trateze după vârstă, optimism, scepticism, supunere, urgenţă, punând pe primul loc indiferenţa, mai puţin profesionalismul, harul şi vocaţia pentru meseria de medic, de ”tămăduitor” și vă cer să dispuneţi demiterea medicilor implicaţi în acest caz şi ridicarea dreptului de liberă practică pentru evitarea în viitorul apropiat şi a altor nenorociri de acest gen, mai exact de lăsare pacienţilor în voia soartei până la decesul acestora.
Dacă medicii implicaţi în acest caz doresc să selecteze şi să trateze pacienții după vârstă, exprimându-se ”ce mai vreţi la vârsta asta”, au libertatea să-și facă propria unitate medicală, cu propriul regulament, cu propriul cod deontologic unde să fie trataţi ambulatoriu sau internati pacienti încadraţi în standardele lor, după principiile lor şi care mai şi acceptă acest regim de tratament.
Până atunci, cum spitalele sunt unităţi medicale de utilitate publică care furnizează servicii medicale în regim de spitalizare continuă, unde profesează specialişti care trebuie să depună toate diligenţele şi să se asigure că decizia profesională pe care o iau sau intervenţia cu caracter medical respectă normele şi obligaţiile profesionale şi regulile de conduită specifice cazului respectiv, consider că se impune efectuarea unor cercetări pe linie medicală şi luarea cu celeritate a măsurilor ce se impun.
Aşadar, în data de 01.07.2023, ora 22:48 am apelat serviciul de urgenta 112, solicitând o ambulanţă pentru transportarea pacientei Maria Nuţ la spital în vederea scoaterii unui cateter venos ce a fost montat pentru un tratament perfuzabil, motivând ca pacienta nu se mai poate deplasa, ca nu mai are putere şi că este greu de transportat cu mijlocul de transport personal. (cf dovada STS). Trebuie menţionat ca tratamentul perfuzabil cu un medicament (VASAPROSTAN) a fost recomandat de medic de specialitate şi a fost făcut ambulatoriu la domiciliu, de către asistenta medicală a medicului pe nume Elena.
În aceste condiţii, a sosit o ambulanţă, pacienta fiind preluată de la domiciliu, transportată şi predată secţiei Unitatea de Primiri Urgenţe (UPU) din cadrul SCJU Constanţa şi triată în zona de monitorizare a U.P.U, de medicul de gardă, responsabil şi cu zona de resuscitare, a carui nume şi prenume, calitate, funcţie nu le cunosc datorita camuflării ecusonului de serviciu,
- Secţia UPU din cadrul SCJU Constanţa, zona de monitorizare
Iniţial, pacienta Maria Nuţ triată în zona de monitorizare a U.P.U, nu a fost considerată un caz de urgenţă critică (yelow code), ci doar un simplu caz preluat numai pentru trimiterea acesteia la secţia Cardio-vasculară a SCJU Constanţa în vederea scoaterii cateterului şi nu cu intenţia de internare în spital.
În timpul de aşteptare a întocmirii fişei de observaţie, pacienta Maria Nuţ fiind în zona de monitorizare a UPU, dar nemonitorizată, a purtat în 02.07.2023, la ora 2:22 AM (LT) o convorbire telefonică directă de 15 minute şi 6 secunde cu o mămică tânără din Germania şi căreia i-a oferit o explicaţie coerentă despre starea ei de sănătate şi i-a mulţumit pentru încurajările date. Mai trebuie reţinut că pacienta coopera încă bine cu pacienţii de lângă ea, dar şi cu cadrele medicale, chiar rugând asistenta medicală să fie atentă la recoltarea probei de sânge.
Pe măsura trecerii timpului de aşteptare a pacientei Maria Nuţ de a fi preluată de infirmieră şi dusă pe secţia Cardiovasculară pentru scoaterea cateterului venos, am constatat că starea pacientei Maria Nuţ a început sa prezinte o stare de tulburare a conştiinţei ceea ce m-a determinat să atrag atenţia medicului de gardă (nume şi prenume necunoscute) din zona de monitorizare cu privire la acest aspect.
În urma discuţiilor purtate în zorii zilei de 02.07.2023 între pacienta Maria Nuţ, medicul de gardă si aparţinătorul în calitate şi de fiică, raportat la starea pacientei care se agrava pe măsură ce timpul trecea, am solicitat o investigaţie de tip rezonanţă magnetica (RMN), aceasta fiind refuzată, dar se recomandă o investigaţie tomografica (CT) la nivel cranian care s-a efectuat în zorii zilei de 02.07.2023.
În urma rezultatului CT, medicul de gardă din zona de monitorizare a UPU împreună cu medicul de gardă de serviciu din secţia Neurologie, au hotărât internarea pacientei în cadrul secţiei Neurologie a SCJU Constanţa, considerând că pacienta Maria Nuţ necesită internarea ca urmare a prezumţiei diagnosticării cu un AVC ischiemic stabilit prin rezultatul investigaţiei CT, necunoscând dacă cazul a fost considerat un caz de urgenţă critică (nivel II – yelow code) care să necesite o abordare în cel mult 15 minute de servicii medicale de urgenţă sau un caz normal (blue code).
În acest context, în jurul orei 4:30 AM – 5:00 AM, pacienta Maria Nuţ a fost preluată de medicul de gardă (nume şi prenume necunoscute din motiv ecuson de serviciu camuflat) a carui activitate medicală pe secţia neurologie urma să înceteze la ora 8:00 AM a zilei de 02.07.2023.
- Secţia Neurologie a SCJU Constanţa
Pacienta Maria Nuţ a fost internată la secţia Neurologie şi repartizat un pat într-un salon, aşezată pe spate în pat şi lăsată în voia soartei, urmând eventual a i se prescrie şi administra un tratament iniţial precum Manitol, NaCl, algocalmin, metroclopramid, dar şi vitaminele B1 şi B6, acestea nefiind administrate pentru că lipseau din farmacia spitalului, în aşteptarea reacţiei.
Presupunând în opinia personală că este un caz de urgenţă critică (yelow code) raportat la dg AVC ischiemic stabilit în urma investigaţiei CT, imediat de la internare, am adus medicamentul Celebrolizin, vitaminele B1 şi B6 pentru a fi administrate, dar reacţia medicului de gardă a fost ”că mai aşteptăm, că încă nu se administrează, că mai trebuie să facem un CT”.
Apreciind că este un caz de urgenţă (nivel II critic – yelow code) şi că va fi raportat acest caz următorului medic de gardă (dr. Alexandru Nume?) cu activitate prestată pe intervalul orar 8:00 AM – 20:00 PM al zilei de 02.07.2023, care îi va acorda primul ajutor şi va recomanda monitorizarea de urgenţă a pacientei eventual în secţia ATI şi stabilirea conduitei teraputice, a tratamentului, acest lucru nu s-a întâmplat, constatând la ora 13:00 că pacienta Maria Nuţ era tot pe spate în pat, nu a fost monitorizată, evoluţia stării nu a fost urmărită, motivandu-se că este un singur medic de gardă activ şi pe urgenţă şi pe secţie şi, poate că acest caz, nu era considerat o urgenţă critică ce trebuia monitorizat.
Am mai sperat că la ora 20:00 a zilei de 02.07.2023 când medicul de gardă (dr. Alexandru Nume?) a terminat garda şi a întocmit raportul de predare, va prezenta urgenţa critică a pacientei Maria Nuţ şi următorului medic de gardă (nume şi prenume ???). Dar tot scenariu a fost o alarmă falsă, medicul de gardă (nume şi prenume necunoascute) pe perioada 02.07.2023, ora 20 :00 – 03.07.2023, ora 8:00 nici nu a dorit să vorbească cu aparţinătorul, să-i prezinte prognoza stării de sănătate a pacientei Maria Nuţ, tratamentul prescris şi alte detalii despre diagnostice şi ce măsuri medicale au hotărât.
DE REŢINUT : până la ora 20:30 al zilei de 02.07.2023 când, într-un sfârşit, medicul de gardă (dr. Alexandru …..?) a binevoit să stea de vorbă, nu s-a văzut nici un interes de a se acorda pacientei Maria Nuţ primul ajutor necesar presupusului diagnostic AVC ischiemic stabilit în secţia UPU prin rezultatul la investigaţia CT făcută, ce face parte din grupa urgenţelor medicale (nivel II urgenţe – yelow code) conform protocol naţional de triaj. Pacienta Maria Nuţ nu a fost monitorizată, deşi a fost un caz de urgentă critică şi familia a pus la dispoziţie, medicamente necesare post AVC (celebrolizin). Ba mai mult, abia după cca 12 ore de la internare am aflat de la o asitentă medicală ca s-a recomandat si vitamine – B1 şi B6, dar neavându-le farmacia spitalului, nu s-au administrat pacientei.
Deci, obligaţia de a fi informat cu privire la diagnostic, prognoza, tratament, monitorizare, lipsă medicamente a lipsit total adică a fost omisă cu rea credinţă orice informaţie, pacientei Maria Nuţ aplicându-i-se tratamentul indiferenţei, a protocolului morţii recomandat persoanelor vârstnice.
Cu medicul de gardă de serviciu în perioada 02.07.2023, ora 20:00 – 03.07.2023, ora 8 :00 (zi de duminică ) nu s-a putut discuta, pacienta Maria Nuţ rămânând in aceeaşi stare de lipsă de importanţă pentru medicul de specialitate, de gardă, tot în poziţia aşezat pe spate, tocmai pentru că diagnosticul stabilit în urma investigaţiei CT arăta că pacienta era într-un stadiu foarte avansat de degradare adică starea clinica a pacientei era critică, astfel nu s-a apelat la o soluţie chirurgicală ori medicamentoasă adecvată vârstei, celorlaltor boli cronice.
Trebuie menţionat că în 02.07.2023, pacienta Maria Nuţ mi-a spus că o arde pieptul şi să-i dau un panangin sau-şi un nitro, medicamente care le avea ca medicatie prescrise şi erau pe noptieră, pentru că asistenta medicală nu poate să i le administreze. Ca atare, presupun că pacienta prezenta o criză de angor pectoris, nesemnificativă pentru medicul de gardă necunoscător al acestui aspect.
Pe data de 03.07.2023, ora 10:00 prezentă în sectia Neurologie, la medicul curant dr. Mihale Iuliana, recomandată substituită ca medic sef secţie, am constatat că aceasta nu cunoştea încă fişa de observaţie clinic generală a pacientei Maria Nuţ a cărei starea clinică era foarte critică : apariţia sângelui în urină, deci HEMATURIE, creşterea leucocitelor, imposibilitatea coagulării sângelui şi multe alte reacţii rele ale organismului uman, ca urmare a aplicării unui tratament medicamentos sau a neconstatării unui alt diagnostic precum un AVC hemoragic ori a unui anevrism, ce a dus în final, la suferinţa stării sale de sănătate şi anume decedarea pacientei într-un timp record de cel mult 36 de ore de la ajungerea în UPU, preluarea în triaj, zona de monitorizare, internare în secţia Neurologie şi până la decedarea în secţia morţii, a spitalului morţii SCJU Constanţa.
La momentul zilei de 03 iulie 2023 în perioada timpului de muncă al medicului curant Mihale Iuliana, pacienta Maria Nuţ a fost lăsată în liniştea ei, cunoscându-se că pacienta era într-un stadiu foarte foarte avansat de degradare a stării de sănătate adică starea clinica a pacientei era foarte, foarte critică, mai exact de muribundă, necooperantă la stimuli, rămasă în aceeasi situaţie : NEMONITORIZATĂ pe aparate, lăsată în voia soartei, în schimb sedată, tranchilizată cu anestezice și sedative extrem de puternice, deşi le-am atras atenţia să nu îndrăznească să o lege şi să o tranchilizeze şi aplicarea protocolului morţii.
În acest context, având în vedere tratamentul de bătaie de joc ce i se administra pacientei Maria Nuţ (algocalmin, metroclopramid, NaCl), am solicitat externarea acesteia cu menţiunea că acel tratament poate fi făcut şi la domiciliu, că dacă moare, moare acasă pe perna ei. Ca replică, medicul curant Mihale Iuliana s-a opus pe motiv că va fi mult mai greu dacă pacienta moare acasă, la acel moment, nerealizând ca aceasta dacă accepta externarea pacientei, îşi pierdea bonusul ce urma să fie primit pentru raportarea a încă unui pacient decedat.
Ulterior, am solicitat să permită transferarea pacientei Maria Nuţ din spitalul morţii la un alt spital, iar reacţia medicului curant Mihale Iuliana a fost foarte fermă în sensul de a da numele medicului care o primeşte ca să vorbeasca ea, să-i prezinte starea clinică de sănătate a pacientei şi să văd că nu o să o primească nimeni. Concluzie : îşi pierdea bonusul ce urma să fie primit pentru raportarea a încă unui pacient decedat.
Asta a fost toată comunicarea cu medicul curant, mai puţin comunicarea cu privire la pronostic, tratament şi orice altceva legat de salvarea pacientei, o singură precizare venită de la medicul curant fiind că pacienta Maria Nuţ a făcut infarct.
Dupa câteva insistenţe ca pacienta sa fie supusă unei investigaţii de rezonanţă magnetică (RMN) pentru a depista o eventuală zona unde s-ar putea vedea o sângerare internă, medicul curant Mihale Iuliana refuză RMN-ul, dar programează o nouă investigaţie CT la Centrul de Investigaţii Medimar SRL Constanţa din incinta spitalului pentru data 03.07.2023, la ora 13:35, iar la ora 14:08 medicul curant Mihale Iuliana imi atrage atenţia ca a terminat programul la ora 14 :00, că a stat déjà peste program si rezultatul o să-l vadă medicul de gardă (dr Motoc Andrei) care a intrat de gardă la ora 14:00 în ziua de 03.07.2023.
Astfel, acest medic Mihale Iuliana, dacă se poate numi medic, şi-a permis să abandoneze pacienta Maria Nuţ care necesita servicii de urgenţă, cum de altfel şi medicii de gardă incepând cu cei din UPU şi continuând cu cei de pe secţia de Neurologie, au adoptat acelasi act nedeontologic de abandonarea unui pacient care necesită servicii de urgenţă [fiind caz de urgenţă critică (yelow code)] sau se află în pericol fără asigurarea că acesta a fost preluat de o altă unitate medicală sau de un alt medic ori că beneficiază de condiţii adecvate situaţiei în care se află şi stării sale de sănătate; de refuz in formă deghizată de acordare a serviciilor medicale în caz de urgenţă, când starea de sănătate a pacientei se arăta a fi critică, de NEMONITORIZARE, încălcând, pe lângă deontologia profesională și drepturile constituționale ale pacienților, dovedind şi lipsa de profesionalism, indiferenţa. Nu trebuie omis nici actul nedeontologic şi a medicilor de pe secţia de Cardiologie care nu şi-au asumă nici o vinovăţie, nici o lipsă de profesionalism, fiind trimis la înaintare un medic rezident, scăpând astfel de culpa medicala, medicul de specialitate.
De observat, că în cazul pacientei Maria Nuţ, fiind suspiciuni de angor pectoris, de infarct miocardic acut, nici unul din medicii de gardă şi nici medicul curant Mihale Iuliana nu au administrat tratamentul medicamentos prescris unui astfel de diagnostic, nu au solicitat monitorizarea de urgenţă a pacientei fie prin transferarea in secţia Cardiologie şi urmărirea stării de sănătate, fie prin monitorizarea pacientei pe secţia ATI ori monitorizarea pe sectia de Neurologie.
Or, domnule ministru prof univ dr. Rafila Alexandru, cum se poate aprecia cazul pacientei Maria Nuţ ca fiind un caz nivel III urgenţă, cod verde (green code) ce însemna preluarea cazului într-un timp mai îndelungat sau un caz non-urgent, cod albastru (blue code), în condiţiile în care au fost diagnosticate încă din zona de monitorizare a UPU, un AVC ischiemic, imediat ulterior un Infarct miocardic acut, Angor pectoris, diagnostice considerate urgenţe medicale de nivel urgenţă critică, cod galben (yelow code) conform protocol naţional de triaj al pacienţilor sau a fost un caz de nivel urgenţă critică II, cod galben (yelow code) vce însemna preluarea cazului în 15 minute şi monitorizarea lui, căruia nici un medic nu i-a dat atenţia cuvenită, în special cei din secţia UPU care aveau această obligaţie, dar nici cei din secţia Neurologică şi nici cei din secţia Cardiologie?
În data de 03.07.2023, în jurul orei 17:57 reîntoarsă la spitalul morţii SCJU Constanţa, am constatat că pacienta Maria Nuţ nu mai era în salonul morţii, fiind informată de o pacientă din salon că pacienta a decedat, restul de personal medical, inclusiv medicul de gardă refuzând să-mi spună unde este pacienta, ce s-a întâmplat cu ea (cf dovadă – înregistrare audio).
Imediat în jurul orei 18:28, prezentă la serviciul ATI am aflat că pacienta a fost resuscitată timp de 45 de minute de medicii din ST şi confirmat decesul pacientei la ora 18:25.
În acest context raportat la regulamentul intern al SCJU Constanţa, informaţii pentru aparţinătorii unui pacient decedat chiar şi la regulamentul general, precum şi la prevederile art. 3, alin.(1), lit.c) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 104/2003, medicul de gardă dr. Motoc Andrei ori alt reprezentant OMIT anunţarea aparţinătorului pacientei Maria Nuţ după trecerea celor 2 ore de la declararea decesului despre survenirea decesului pacientei, când va fi depusă la morga, când poate fi ridicat trupul neînsufleţit, etc.
Aflând de la serviciul STI de pe palier cu secţia Neurologie al SCJU Constanţa că s-a declarat decesul pacientei, la ora 21:57 am apelat nr. tel 0241 662 222 şi am vorbit cu o persoană din secţia Neurologie, cerând să-mi confirme ce s-a întâmplat cu pacienta Maria Nuţ, unde o găsesc, este mama mea, reacţia fiind : închis telefonul. Or, aceasta a fost modalitatea de anunţare despre survenirea decesului pacientei Maria Nuţ, lipsa de responsabilitate.
De reţinut că toate aceste aspecte sunt cunoascute şi de către şef ISU Constanţa care a intervenit pentru a fi informat despre survenirea decesului pacientei Maria Nuţ, confirmarea acelui eveniment şi pentru a se permite aparţinătorului să vadă pacienta decedată după cele 2 ore de la declararea decesului şi transportarea pacientei decedate la morga spitalului.
- Serviciul de Anatomie şi Patologie din cadrul SCJU Constanţa
Incepând de la acel moment, în data de 04.07.2023 incep şi alte abuzuri săvârşite de medicul curant Mihale Iuliana pentru a-şi acoperi culpabilitatea, neglijenţa în serviciu în formă continuată, abandonarea pacientei Maria Nuţ care necesita servicii de urgenţă sau se află în pericol fără asigurarea că acesta a fost preluat de medicul de gardă, aplicarea protocolul desuet ”protocolul morţii”, o reglementare care ucide în continuare oameni în defavoarea unui tratament medicamentos ori chirurgical.
În data de 04.07.2023, fără a fi anunţată oficial despre survenirea decesului pacientei Maria Nuţ, m-am prezentat la Morga spitalului pentru a verifica veridicitatea survenirii decesului pacientei Maria Nuţ, prezenţa pacientei decedate la morga şi a identifica corpul neinsufletit al mamei mele Maria Nuţ decedată în secţia Neurologie, SCJU Constanţa în data de 03.07.2023, ora 18:25.
Constatând că pacienta Maria Nuţ a decedat, am completat cererea pentru predarea corpului neinsufletit ”cu scutire necropsie” al pacientei decedate Maria Nuţ, mentinând toate celelalte condiţii scrise în formularul tipizat pe care am primit-o de la serviciul de Anatomie şi Patologie a spitalului, pe care am predat-o angajatului de la morgă (Silvian şi nume????), in vederea soluţionării cererii, întocmirii actelor pentru ridicarea decedatului.
DE OBSERVAT :
– cererea tip pentru predarea corpului neinsufletit ”cu scutire necropsie” al pacientei decedate Maria Nuţ nu a primit număr de înregistrare, ), mai exact nu a fost înregistrată la morga spitalului şi nici nu a fost distribuită secţiei de Neurologie, medicului curant pentru aprobare (cf dovadă – inregistrare audio şi înscris)
– pacienta Maria Nuţ decedată a fost adusă în Morga spitalului, îmbrăcată, fără brăţara de identificare pe antebraţ şi fără fişa de observaţie (cf dovadă – foto) şi nu conform Regulamentului intern al spitalului, procedura de manipulare a pacientului decedat, precum şi art.3, alin.(1), lit e) şi f) din Norme metodologice de aplicare a Legii nr. 104/2003 adică dezbrăcată, cu brăţara de identificare pe antebraţ şi fişa de observaţie, aceasta nefiind adusă nici la ora 11:00 a zilei următoare survenirii decesului adică în 04.07.2023, mai puţin actul de identitate al decedatei care nici nu era la medicul curant.
Prezentă la medicul curant Mihale Iuliana în ziua de 04.07.2023, în jurul orei 12:00, aceasta a refuzat aprobarea cererii tip pentru predarea corpului neinsufletit ”cu scutire necropsie” al pacientei decedate Maria Nuţ, fără a-mi da explicaţii cu privire la cauzele decesului, fără a motiva refuzul, fără a menţiona în scris, pe cererea tip, motivul refuzului aprobării ”cu scutire necropsie”, fără a motiva refuzul pentru lipsa rezultatului la investigatia CT efectuat in data de 03.07.2023, ora 13:35, la Centul de Investigaţii MEDIMAR SRL Constanţa, o căpuşă, ce funcţionează în incinta spitalului, al carui rezultat scris a fost predat secţiei Neurologie abia în data de 04.07.2023 la ora 14:42 PM, după decesul pacientei Maria Nuţ.
În aceste condiţii de nemotivare a neaprobării cererii cu scutire de necropsie, medicul curant Mihale Iuliana susţinând verbal că nu este de competenţa secţiei de neurologie de a aproba cererea, că este de competenţa secţiei de cardiologie că decesul se datorează unui infarct miocardic, trecând şi la amenonţări, la ora 13 :09 am apelat la serv 112, solicitând intervenţia poliţiei pentru a se clarifica situaţia.
Echipajul de poliţie de la Secţia 3 Poliţie Constanţa s-a prezent la faţa locului, mai întâi la morga spitalului unde angajatul Silvian i-a informat că medicul curant Mihale Iuliana refuză să aprobe cererea cu scutire de necropsie şi nu poate întocmi actele si programa ridicarea decedatului, deşi cei de la morga, până la venirea echipajului de poliţie, au solicitat şi îmbracămintea decedatei.
Apoi, împreună cu echipajul de poliţie de la secţia 3 Poliţie Constanta ne-am prezentat şi la secţia Neurologie, unde medicul curant a refuzat să discute cu reprezentantul convenţional al aparţinătorului aflat in exercitarea calitatii de avocat, ulterior alegând să se încuie în biroul ei împreună cu un agent de poliţie fără prezenţa reprezentantului convenţional, refuzând participarea la discuţii şi în prezenţa reprezentantul convenţional.
De reţinut că pe toată această perioada, evenimentele desfăşurate au fost înregistrate de către agentul de poliţie cu babycam.
Din acel moment, medicul curant Mihale Iuliana a refuzat categoric predarea trupului neinsufleţit al decedatei mame Maria Nuţ, trecând la ameninţări că ne vom întâlni în tribunal şi ca să-mi dovedească că ei, medicii, deţin mijloacele de constrângere împotriva aparţinătorului, a celor care se opune nelegalităţălor, care îndrăznim să invocăm culpă medicală, prescriere, adminitrare tratament greşit, malpraxis, a hotărât, împreună cu medicul anatomopatologic Deacu Mariana să se facă autopsia în cadrul serviciului anatomo-patologic al spitalului,
Dat fiind refuzul de predare a trupului neinsufleţit al pacientei Maria Nuţ ”cu scutire necropsie”, mai exact refuzul medicului curant Mihale Iuliana de a aproba cererea tipizata ”cu scutire necropsie”, fără motivarea refuzului, în data de 04.07.2023 la ora 15:34 am apelat telefonic pe directorul medical dr Prăzaru Marius Dragoş căruia i-am prezentat susţinerea medicului Mihale Iuliana că acest caz nu ţine de neurologie ci de cardiologie. Răspunsul directorului medical la această motivare verbală a medicului curant Mihale Iuliana, a fost că ”mama dvs a venit cu un AVC hemoragic ce ţine de neurologie”, un adevăr scăpat la acel moment, un diagnostic iniţial greşit confirmat, nesesizat la timp. (cf dovadă – inregistrare audio convorbire).
În data de 05.07.2023, în jurul orei 9:30 prezentă la directorul medical unde am fost chemată mi s-a solicitat să sterg toate înregistrările în direct din data de 03.07.2023, 04.07.2023 în care au fost arătate toate aceste evenimente şi momente trăite, să-mi cer scuze ca să pot primi corpul neinsufletit al decedatei Maria Nuţ şi să completez o nouă cerere, fără motivare în fapt şi în drept şi să mergem la medicul curant Mihale Iuliana, dar fără a fi prezentă direct la discuţii.
In acest context, acesta medic, director medical, și-a permis să mi se adreseze public, într-un mod jignitor şi ameninţător, ca de exemplu : ”dacă vă va fi rău, întâi scoateţi telefonul să faceţi live şi apoi să vă gândiţi că asa cum vă aşterneţi, aşa veţi dormi” față de personal (liftier), încălcând, pe lângă deontologia profesională și drepturile mele de cetăţean.
În timp ce eram împreună cu directorul medical în secţia Neurologie, mai exact la cabinetul medicului curant Mihale Iulia, la ora 10:07, am primit un telefon de la nr. tel 0726 005 318, prezentându-se ca este unul dintre angajaţii morgăi, ce îmi transmite a veni la morga, să completăm o nouă cerere cu o nouă dată adică cu data de 05.07.20923, ridicând astfel trupul decedatei fără necropsie. Imediat, a fost sunată şi reprezentanta conveţional av Luminiţa Uceanu, de acelaţi angajat.
DE REŢINUT : in data de 05.07.2023, managerul spitalului a dat ordin să nu mai am dreptul să intru cu autoturismul în curtea spitalului, nici până la morga, cât şi în spital, fiind urmărită şi scoasă din curte ca un infractor.
Am refuzat completarea unei noi cereri tipizate ”cu scutire necropsie”, precizând ca există o cerere completată ”cu scutire necropsie” din data de 04.07.2023, în condiţiile legii nr. 104/2003 şi a normei de aplicare a legii [art. 26, litb)] care prevăd expres că cererea cu scutire de necropsie trebuie depusa in maxim 24 de ore de la confirmarea decesului.
Ulterior, prezentă la Morga spitalului morţii, refuzand modificarea datei şi nici depunerea unei noi cereri tipizate ”cu scutire necropsie” cu o altă dată, medicul şef al serv anatomo-patologic al SCJU Constanţa, dr. Deacu Mariana, a intervenit spunând într-un mod arogant şi pe un ton autoritar, că a hotărât : ”cadavrul va fi tăiat de catre noi”.
În data de 06.07.2023 prezentă din nou la Morga spitalului, de la deschidere şi până la închidere, ca urmare a refuzului categoric de a face ceva nelegal adică de a completa o cerere nouă cu scutire de necropsie dar cu data de 06.07.2023, de a nu completa o nouă cerere tip cu scutire de necropsie, s-a repetat aceeasi situaţie nelegală şi imposibil de realizat, angajatul morgăi (Silvian) spunând verbal că mi se va preda corpul neinsufleţit al pacientei Maria Nuţ, fără autopsie, doar dacă completez o nouă cerere ”cu scutire necropsie”, cu data de 06.07.2023.
Am solicitat cererea completată şi depusă in data de 04.07.2023 pentru a obţine personal aprobarea şi rezoluţia emisă de către medicul curant, conducerii în vederea predării trupului neînsufleţit al mamei mele, pentru organizarea funerariilor, deoarece trecerea era în defavoarea noastră, la acel moment adica in 06.07.2023.
Fiind trecut de 48 de ore de la declararea decesului mamei mele Maria Nuţ, am sperat că medicul curant Mihale Iuliana va aproba cererea, iar dacă în continuare, refuza aprobarea cererii, medicul şef anatomo-patologic al SCJU Constanţa, dr. Deacu Mariana va anunţa organele de cercetare penală pentru îndrumarea cazului către instituţia de medicina legală, aşa cum am şi precizat că este legal, dacă nu se aprobă cererea cu scutire de necropsie în termen de 24 de ore. .
Mai mult, ca raspuns la această nesupunere forţată de a face falsuri, angajatul morgăi (Silvian) şi încă un angajat mi-au comunicat verbal că cererea initiala din 04.07.3023 nu va fi semnată niciodată de nimeni şi dacă nu semnez noua cerere, medicul şef dr. Deacu Mariana a hotărât să facă autopsia trupului la spital : ”cadavrul va fi taiat de catre noi”.
Intreb retoric :
– Medicul anatomopatolog a efectuat autopsia imediat, dupa cele 6 ore de la constatarea decesului/confirmarea decesului cf art. 3, alin.(4) lit.a) din Norme metodologice de aplicare a Legii nr. 104/2003?
– De ce s-a efectuat îmbălsămarea în 04.07.2023 şi ulterior autopsierea decedatului Maria Nuţ ?
Ca ameninţare venită de la medicul şef Deacu Mariana, simţind că medicul curant Mihale Iuliana ”doreşte” ştergerea urmelor, muşamalizarea greşelilor medicale, că există suspiciunea de caz medico-legal, precum şi ca masură la refuzul aprobării cererii cu scutire de necropsie şi a răspunsului primit de la medicul anatomopatolog, în timp ce decedata Maria Nuţ se afla încă la morga spitalului, m-am prezentat de urgenţă la IPJ Constanta, în aceeaşi zi de 06.07.2023, unde am depus o plângere penală adresată Secţiei 3 Poliţie Constanţa, solicitand ”solutionarea cu celeritate a cazului, […] precum si impiedicarea, oprirea necropsiei trupului neinsufletit” de către serviciul de anatomo-patologie a spitalului, plângere ce a fost trimisă prin e-mail şi la Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanţa, întrucât procurorii erau în protest.
Ulterior, am solicitat, tot în regim de urgenţă, parchetului indrumarea cazului spre IML, prin ordonanţă, in vederea efectuarii autopsiei de catre INSTITUTUL DE MEDICINA LEGALA, intrucat exista suspiciunea unor grave implicații medico-legale prevăzute de lege (culpa medicală, suspiciune de moarte suspectă, aplicare de tratament greşit, elemente de malpraxis) importante care au dus la decesul mamei mele şi trebuiau ascunse de către ”îngerii morţii”.
În acest context, imediat, la ora 1:31 PM, am trimis un mail conducerii SCJU Constanţa prin care am adus la cunoştinţă că am depus plângere penală la Parchetul de pe lângă Judecatoria Constanţa şi la Secţia 3 Poliţie Constanţa, prin care am solicitat interzicerea de urgenţă a efectuării autopsiei anatomo-patologică de către serviciul de Anatomie şi Patologie a spitalului, necropsia urmând să fie efectuată, dacă se insistă pentru efectuarea necropsiei, de către serviciul de medicină legală şi NU de către serviciul de anatomo-patologie din cadrul spitalui.
În urma autopsiei anatomo-patologice efectuată la spitalul morţii, medicul anatomopatolog Deacu Mariana a omis să explice aparţinătorului leziunile găsite, mecanismul morţii, cauzele morţii şi nici dacă s-a confirmat precizat sau completat diagnosticul şi eventual, că diagnosticul definitiv va fi stabilit numai după obţinerea rezultatului la examenul microscopic al fragmentelor recoltate în cursul autopsiei.
Prin urmare, nimeni nu a ţinut cont de cererea completată cu scutire de necropsie depusă în data de 04.07.2023, înăuntrul termenului de 24 de ore de la data declarării decesului pacientei Maria Nuţ şi, după cca 67 de ore de la declararea decesului pacientei, când semnele de putrefacţie au început să devină vizibile, s-a hotărât ad-hoc, aplicarea dispoziţiior art.10, alin.(1) din legea nr. 107/2003 şi efectuarea autopsiei.
Întreb retoric:
– Dacă s-a dorit aplicarea dispoziţiior art.10, alin.(1) din legea nr. 107/2003, de ce autopsia nu s-a efectuat după expirarea celor 6 ore de la declararea decesului pentru obţinerea de rezultate certe?
– S-a urmărit a se acoperi aplicarea unui tratament neadecvat diagnosticului, aplicarea protocolului morţii, protocolul desuet care astăzi nu mai are nici o legătură cu realitatea şi care a fost respectat de către ”îngerii morţii”?
Medicul curant Mihale Iuliana, în derâdere, ca să îmi arate în continuare cine este şefu, continuă să-şi bată joc şi, abia în data de 10.07.2023, prin intermediul Secţiei 2 Poliţie care s-a deplasat la domiciliul decedatei, mă anunţă despre survenirea decesului pacientei Maria Nuţ, despre efectuarea autopsiei anatomo-patologică de către serviciul spitalului şi despre faptul că pacienta-decedată este considerată caz social, întrucât în perioada 04.07.2023 – 10.07.2023 aceasta nu a fost revendicată de nimeni, nu s-a prezentat nici un aparţinător pentru a ridica decedata, omiţând că această obligaţie trebuia să o îndeplinească încă din 03.07.2023, după două ore de la constatarea decesului pacientei Maria Nuţ, mai exact de la declararea decesului la ora 18:25 în secţia Neurologie a SCJU Constanţa.
Intreb retoric:
– De ce medicul curant al secţiei Neurologie a SCJU Constanţa Mihale Iuliana nu a anunţat Poliţia după 3 zile de la decesul pacientei şi a anunţat Poliţia abia în data de 10.07.2023?
Ca atare, începand cu 04.07.2023 până în 11.07.2023 am pichetat Morga din cadrul SCJU Constanţa fără nici un rezultat, nefiind contactată de nici un reprezentant al spitalului morţii.
În data de 11.07.2023 prezentă din nou la morga spitalului, am identificat trupul neînsufleţit al pacientei Maria Nuţ autopsiat, nereconstruit şi cusut şulai-bulai (cf dovadă foto), obţinând în final certificatul constatator de deces emis în data de 06.07.2023 şi dovada de îmbălsămare emisă în data de 04.07.2023.
DE OBSERVAT : certificatul de îmbălsămare este înregistrat în 04.07.203 din care se constată că îmbălsămarea a avut loc pe data de 04.07.2023, anterior efectuării autopsiei de serviciul de prosectură a spitalului în 06.07.2023 conform certificat constatator de deces.
- Domnule ministru, îmbălsămarea se face înainte sau după autopsie?
- Ce părere aveţi ?
Din câte cunosc din cursul de medicină legală urmat, îmbălsămarea în România se face după autopsie, pentru că autopsia limitează îmbălsămarea pentru că se întrerupe traiectul venos atunci când îmbălsămarea se administrează pe vena femurală, prin injectare.
Ce este frumos, este faptul că,
– deşi s-a făcut autopsia anatomo-patologică, o experienţă pentru studenţii de la medicină, NU S-AU STABILIT CAUZELE MORŢII, NU SE ŞTIU MOTIVELE MORŢII,
– deşi conducerea spitalului a fost informată oficial (cf dovadă) că s-a formulat plangere penală, prin care s-a solicitat chiar interzicerea efectuării autopsiei de către serviciul anatomo-patologic al spitalulu, precum şi luarea de urgenţă a măsurilor cu privire la indrumarea cazului spre IML, prin ordonanţă, in vederea efectuarii autopsiei de catre INSTITUTUL DE MEDICINA LEGALA, aspect solicitat şi instanţelor judecătoreşti, NIMENI nu a dorit să ia act şi s-a efectuat autopsia anatomo-patologică, nerespectându-se drepturile pacientei decedate, aparţinătorului
Mai mult, prin cererea cu nr. 3817 din data de 03.07.2023, am solicitat eliberarea unei copii certificate a fişei de observatie, rezultatele investigatiilor obtinute dupa : investigatia CT efectuata in zorii zilei de 02 iulie 2023 în zona monitorizare a UPU, investigatia CT efectuata in 03 iulie 2023, in jurul orei 13:40 in centrul MEDIMAR SRL Constanta, rezultatele obtinute dupa investigatiile facute de specialistii cardiologi din cadrul Sectiei Cardiologie (EKG-uri si alte investigatii) in data de 02 iulie 2023, respectiv 03 iulie 2023 in jurul orei 13:15 – 13:25 si recomandarile prescrise, toate buletinele de analize a sangelui adica toate rezultatele analizei de sange recoltat de la decedata Maria Nut incepand cu analizele recoltate in serviciul UPU al spitalului si pana la declararea decesului, solicitare refuzată în mod tacit, deşi este un drept al pacientului, mai ales că pacienta Maria Nuţ şi-a dat şi consimţământul şi a desemnat şi persoana.
Vă rog să luaţi act că pacienta Maria Nuţ a fost supusă şi unui control cardiologic fiind implicată o echipă formată din medic rezident şi prof univ medic de specialitate din cadrul secţiei Cardiologie a SCJU Constanţa a căror recomandări, pronostic, tratament, diagnostic, rezultate examen cardio (EKG) nu îmi sunt cunoscute, neştiind nici măcar dacă s-a solicitat monitorizarea pacientei în secţia Cardiologie cu urmărirea pacientei din punct de vedere neurologic sau în secţia Neurologie cu urmărirea pacientei din punct de vedere cardio sau nu s-a solicitat monitorizarea.
Ca atare, apreciez că se impune şi o verificare, o cercetare a cazului şi sub aspectul săvârşirii de fapte si acte nedeontologice ale medicilor cardiologi implicaţi în acest caz.
Or, domnule ministru prof. univ. dr. Rafila Alexandru, dacă un medic de gardă, un medic curant încalcă codul deontologic, săvârşeşte fapte şi acte nedeontologice, selectează pacienţii după vârstă, optimism sau scepticism sau după starea clinică a sănătăţii pacientului, dau dovadă de lipsă de profesionalism şi se exprimă public în modul de refuz, de arătat cine are instrumentul de constrângere împotriva celor care cer exercitarea profesiei de medic cu har si vocaţie, cu respectarea dreptului de a trăi a pacientului, cu dreptul de implicare a medicului pentru salvarea vieţii pacientului, de a avea viaţă dată de Dumnezeu, permiteţi-mi să am mari rezerve că astfel de medici pot trata și rezolva problemele de urgenţă legate de sănătatea pacienților, de drepturile acestora, în mod corect, uman și cu maxim de profesionalism.
Daţi-mi dreptul să am suspiciunea :
– de culpă medicală, de neglijenţă în serviciu, de ucidere din culpă, de moarte suspectă atâta vreme cât sănătatea pacientei Maria Nuţ era verificată periodic din punct de vedere medical,
– că nici unul dintre medicii implicaţi în cazul pacientei Maria Nuţ nu a depus toată diligenţa pentru a se asigura că decizia luată este corectă, iar pacientul beneficiază de maximum de garanţii în raport cu condiţiile concrete de la acel moment, astfel încât starea sa de sănătate să nu fi avut de suferit, să nu fi dus la pierderea vieţii dată de Dumnezeu adica la decesul pacientei Maria Nuţ din cauza neimplicării medicilor care omit să încadreze încă din triaj, cazul după urgenţă (red code, yelow code, green code, blue code), care selectează pacienţii după vârstă ”ce mai vrei la vârsta asta”, optimism sau scepticism sau după starea clinică a sănătăţii pacientului
– că nici unul dintre medicii implicaţi în cazul pacientei Maria Nuţ nu a dat dovadă că şi-a dedicat interesul pentru pacientul său, refuzând respectarea protocolului morţii, sedarea, tranchilizarea pacientei cu cele mai periculoare substanţe active, aplicarea ”tratamentul” administrat la recomandarea medicilor conform unui protocol nepublicat ce are in observaţie exterminarea populaţiei de vîrsta a 3 a, seniorat.
Acum, când se împlinesc 40 de zile de când mama mea, pacienta Maria NUŢ a decedat în 03.07.2023, în salonul morţii al secţiei de Neurologie din cadrul spitalului mortii SCJU Constanţa, în numai 36 de ore de la momentul internării, din cauza unui protocol deşuet, care nu mai are nici o legătură cu realitatea, pandemia ne mai existând şi care a fost respectat de către medici, ”îngerii morţii”, acesteia neatribuindu-i-se nici un cod de urgenţă (red code, yelow code sau green code sau blue code) raportat la diagnosticul stabilit după investigatia CT efectuată în timpul de staţionare in secţia UPU al SCJU Constanţa, zona de monitorizare şi nici nu a fost internată imediat la ATI, nici tratată imediat şi nici ulterior raportat la diagnostic adică nu i s-a aplicat şi asigurat dreptul la îngrijiri medicale şi la tratamentul medical (chirurgical şi/sau medicamentos) adecvat diagnosticului stabilit şi nici dreptul la viaţă, iar dacă s-a încercat aplicarea unui tratament de urgenţă acela a fost unul greşit care a făcut ca starea clinică de sănătate a mamei mele să se agraveze de la o oră la alta, ca în final pacienta, aşezată pe spate într-un pat, patul morţii din salonul morţii, să fie ucisă.
Domnule ministru, VIAŢA ESTE DATĂ DE DUMNEZEU ŞI NUMAI EL ARE DREPTUL SĂ O SUPRIME, iar medicii au datoria să nu abandoneze un pacient care necesită servicii de urgenţă.
Atunci, în acel interval de timp de 36 de ore, nici un medic nu a dat dovadă că şi-a asumat riscul de a nu respecta şi acel protocol al morţii şi nici că şi-a dorit să se implice mai mult, să intervină, poate cu şanse, de a salva pacienta, pe mama mea Maria Nuţ, mulţumindu-se cu recompensa primită pentru încă o ”reuşită”, la finalul actului medical regizat cand pacienta moare, exploatarea morţii fiind profitabilă sistemului, dar şi omului-medic
Acum când onoarea mamei mele Maria NUŢ a fost terfelită, când trupul ei nu a fost respectat nici dupa moarte, fiind autopsiat medical de ”ingerul mortii”, medicul anatomopatologic al serviciului de anatomie şi patologie al spitalului morţii SCJU Constanţa, după îmbălsămare, pentru a se ascunde adevărul şi a nu se vedea cauza adevărată a morţii, când trupul mamei mele nu a fost reconstruit după autopsie şi ţinut 7 zile la morga spitalului morţii până s-au făcut aranjamentele favorabile ”îngerilor morţii”,
Acum, în situația de criză prin care trece România şi în care se ridică problema micşorării populaţiei, a populaţiei cu vârstă de peste 60 de ani, în special, mai cu seamă a celor din categoria senior, consider total neadecvat comportamentul tuturor celor implicaţi în cazul pacientei Maria Nuţ decedata în 03.07.2023, ora 18 :25 în secţia Neurologie, SCJU Constanţa, acesta nefiind primul sau unicul caz care se finalizează cu decesul pacientului ca urmare a neimplicării medicilor in apărarea şi salvarea vieţii, sănătăţii pacientului, în ceea ce priveşte neacordării şansei de vindecare a pacientului.
Aşa cum am mai spus, medicul care dorește să selecteze pacienții după vârstă, optimism sau scepticism, stare clinică de sănătate, are libertatea să-și facă propria clinică pe care să o conducă în acest mod lipsit de deontologie şi nu are ce căuta în nici o unităte medicală din reţeaua publică a societăţii româneşti la care noi cetăţenii României plătim asigurări de sănătate la valoarea stabilită de către legiuitor.
Faţă de aceste aspecte prezentate cu lux de amănunt, ca să cunoaşteţi în detaliu adevărul, dramele care se petrec într-un spital, cum s-a desfăşurat toată activitatea medicală în perioada 02.07.2023 – 11.07.2023, pentru tot ceea ce am văzut, am trăit şi s-a întâmplat în SCJU Constanţa, ”spitalul morţii”, unitate medicală de utilitate publică, curativă-profilactică în care trebuie sa fie tratați, îngrijiţi bolnavii, accidentații sau răniții şi să fie salvaţi de către tămăduitor, în salonul morţii al secţiei neurologie, unde, mama mea, pacienta Maria NUŢ a decedat in 03.07.2023, fiind lăsată într-un pat, aşezată pe spate, în aşteptarea venirii morţii şi supusă neglijenţei, nepăsării, indiferenţei, dar şi protocolului morţii cu ajutorul căruia se ucid, în continuare, oamenii seniori sau cei cu morbidităţi, faţă de actul profesional şi întreaga activitate profesională a medicilor ”îngerii morţii” şi nu ”tămăduitorii” care nu s-au dedicat exclusiv apărării vieţii, sănătăţii şi integrităţii fizice şi psihice a fiinţei umane, ci s-au supus politicii de genocid prin aplicarea protocolului morţii, faţă de lipsa de profesionalism, neglijenţa, dezinteresul total și nepăsarea faţă de pacient, faţă de om în ceea ce priveşte starea de sănătate sau şansele de vindecare ale pacientei, care nu sunt altceva decât crime împotriva umanităţii, ucideri din culpă şi care afectează şi înfricoşează şi mai mult populaţia României care are, uneori, nevoie de serviciile medicale din spitale, pentru pierderea ce o trăiesc,
Eu, Ph.D. Mag. Gabriela-Ștefania NUȚ, vă cer :
– implicarea de urgenţă în acest caz în sensul de a dispune tuturor instituțiilor cu atribuții în domeniu pe linie medicală (Ministerul Sănătăţii, Colegiul Medicilor din România, DSP, etc), eventual şi pe linie administrativă, managerială, să declanșeze o acțiune de control la ”spitalul morţii” adică la SCJU Constanţa, începând cu Unitatea de Primiri Urgenţe, continuând cu secţia Neurologie, Cardiologie şi terminând cu Serv. de Anatomie şi Patologie, dar şi la Centrul de Imagistică Medimar SRL Constanţa ce funcţionează în incinta spitalului SCJU Constanţa,
– efectuarea de control a cadrele medicale implicate in aceasta cauză cu referire la faptele si actele nedeontologice care au dus la moartea mamei mele Maria NUŢ în 03.07.2023, ora 18 :25, în secţia Neurologie, SCJU Constanţa, în numai 36 de ore de la intrarea în triajul spitalului, internarea în secţia neurologie a spitalului si decedarea pacientei, a faptelor de natură penală sesizate déjà organelor judiciare şi
– luarea măsurilor şi sancţionarea cu severitate maximă a medicilor şi altor cadre medicale care se fac vinovaţi, până la demiterea medicilor implicaţi în acest caz, cu ridicarea dreptului de liberă practică pentru evitarea şi a altor nenorociri de acest gen şi respectarea profesiei de medic şi a jurământului depus la numirea în profesia de medic.
Domnule ministru, vă stau la dispoziţie cu toate probele pe care le deţin în susţinerea celor menţionate, utile în aflarea adevărului şi care dovedesc starea clinică a pacientei Maria Nuţ în timpul spitalizării, neimplicarea medicilor în acest caz, aspect cunoscut de domnia voastră ca nefiind unic si care este întotdeauna muşamalizat ”mortul este vinovat”, erorile medicale, vinovăţia acestora.
Aștept cu mare interes răspunsul dumneavoastră.
Cu deosebită stimă
Această scrisoare a fost redactată de către P.H. Mag. Gabriela-ştefania Nuţ .Toate drepturile rezervate!
Platforma media Naționalul.ro dimpreună cu redactorul Daniel Mihai este solidar cu acest punct de vedere exprimat și pe deplin relevant și solicită aautorităților statului ca să se facă dreptate!
Actualitate
Black Friday nu mai e vineri în România: ce arată datele zi cu zi din 162 de magazine online
Studiul DWF compară cele 15 zile din jurul Black Friday, 2026 față de 2025: o parte mai mare din vânzări a venit în zilele dinainte de vineri, iar ziua de vineri a adus cu 16,5% mai puțin decât anul trecut.
București, 13 noiembrie 2026. DWF publică studiul „Black Friday nu mai e vineri”, care compară zi cu zi vânzările a 162 de magazine online din România pe cele 15 zile din jurul Black Friday, în 2026 față de 2025. Potrivit metodologiei studiului, datele sunt extrase zilnic din Google Analytics 4, fără eșantionare. Între 27 octombrie și 10 noiembrie 2026, magazinele analizate au încasat 193,7 milioane de lei din 536.714 comenzi. Studiul este disponibil gratuit pe dwf.ro.
Pe întreaga perioadă, venitul a scăzut cu 3,6%. Cea mai mare schimbare nu este însă în total, ci în calendar: o parte mai mare din bani a venit înainte de vineri, iar vinerea a contat mai puțin decât anul trecut.
Venitul celor 162 de magazine pe perioade, 2026 față de 2025 (milioane de lei). Sursa: DWF, studiul „Black Friday nu mai e vineri”
Banii au venit mai devreme: mai mult înainte, mai puțin vineri
În cele 10 zile dinainte de vineri (între 27 octombrie și 5 noiembrie), magazinele au încasat cu 7,8 milioane de lei mai mult decât anul trecut, adică +8,7%. Creșterea este însă a totalului, în care magazinele mari cântăresc cel mai mult: magazinul median a vândut în aceeași perioadă cu 2,7% mai puțin decât în 2025.
Mutarea se vede cel mai clar în săptămâna Black Friday: zilele de luni până joi au adus 42,2% din venitul săptămânii, față de 34,7% în 2025. 65% dintre magazine au obținut o parte mai mare din venitul săptămânii înainte de vineri. Studiul nu poate stabili cât din această schimbare se datorează promoțiilor lansate mai devreme și cât deciziilor de cumpărare ale clienților.
| % din venitul săptămânii Black Friday | Luni-joi | Vineri | Sâmbătă-duminică |
|---|---|---|---|
| 2025 | 34,7% | 37,2% | 28,1% |
| 2026 | 42,2% | 32,5% | 25,3% |
Venitul pe fiecare zi între 27 octombrie și 10 noiembrie 2026, față de aceleași zile ale săptămânii din 2025. Sursa: DWF
Vinerea a contat mai puțin, dar rămâne cea mai mare zi
Vinerea de Black Friday, 6 noiembrie, a adus 40,8 milioane de lei, față de 48,9 milioane de lei în 2025, adică −16,5%. Jumătate dintre magazine au vândut vineri cu cel puțin 27,3% mai puțin decât anul trecut. În total, 65% dintre magazine au vândut mai puțin în ziua de vineri, iar 30% au vândut mai mult.
Magazinele după evoluția vânzărilor din ziua de Black Friday, 2026 față de 2025 (% din magazine). Sursa: DWF
În ziua de Black Friday, vânzările atribuite geografic au crescut față de 2025 în doar 7 dintre cele 42 de unități analizate (41 de județe și București). Printre acestea se numără Arad (+20,3%), Brașov (+15,4%) și Bihor (+8,1%).
Chiar și așa, vinerea rămâne ziua cu cele mai mari vânzări: a adus 32,5% din venitul săptămânii Black Friday, față de 37,2% anul trecut.
Nici zilele de după nu au compensat. De sâmbătă până marți, venitul a fost cu 11,3% mai mic decât anul trecut: weekendul cu 14%, iar lunea și marțea cu 7,3%. Vânzările nu au atins nivelul din 2025 în niciuna dintre zilele de după vineri. În lei, vinerea a adus cu 8,1 milioane mai puțin decât anul trecut, iar cele patru zile de după, cu 7 milioane mai puțin.
Venitul scade, dar aproape cât scădea și înainte de Black Friday
Pe întreaga fereastră de 15 zile, venitul a scăzut cu 3,6%, de la 201 la 193,7 milioane de lei. În două săptămâni obișnuite din octombrie, în afara perioadei de Black Friday, aceleași magazine vânduseră deja cu 3,5% mai puțin decât în 2025.
Raportate la vânzările din aceste două săptămâni, încasările medii zilnice din intervalul Black Friday au fost de 2,03 ori mai mari, atât în 2025, cât și în 2026. Datele sugerează că intensitatea relativă a vânzărilor s-a menținut. Scăderea de 3,6% este aproape identică cu cea înregistrată înainte de Black Friday.
Venitul mediu pe zi: o zi obișnuită din octombrie față de o zi din perioada Black Friday. Sursa: DWF
„Un minus de 3,6% la Black Friday sună a campanie ratată. Numai că aceleași magazine erau deja pe minus în octombrie, înainte de Black Friday. Într-o zi din perioada campaniei s-a vândut de două ori cât într-o zi obișnuită, la fel ca anul trecut. Ce s-a schimbat este momentul în care vin banii: tot mai devreme. Vinerea rămâne cea mai importantă zi, dar rezultatul campaniei depinde tot mai mult de ce se întâmplă înaintea ei.”, spune Radu Mărcușu, Search Director DWF.
Mai multe vizite, dar mai puține comenzi
Pe toată perioada, numărul de sesiuni a crescut cu 4,3%, dar comenzile au scăzut cu 2,5%. Rata de conversie a coborât de la 2,61% la 2,44%, iar coșul mediu a rămas aproape neschimbat, la 361 de lei (−1,1%).
Indicatorii întregii perioade, 2026 față de 2025. Sursa: DWF
Au fost mai multe vizite, dar o parte mai mică dintre ele s-a încheiat cu o comandă.
Majoritatea magazinelor au avut rezultate mai slabe decât sugerează veniturile totale
Evoluția veniturilor totale nu reflectă însă situația fiecărui magazin. Rezultatele sunt influențate mai puternic de magazinele cu vânzări mari, care pot compensa scăderile înregistrate de cele mai mici. De aceea, studiul a analizat și evoluția mediană a veniturilor, care arată o imagine diferită: în toate perioadele analizate, scăderile au fost mai mari decât cele înregistrate la nivelul veniturilor totale.
| 2026 față de 2025 | Venit total | Mediana pe magazin |
|---|---|---|
| Toată perioada (27 oct.-10 nov.) | −3,6% | −9,1% |
| Cele 10 zile dinainte (27 oct.-5 nov.) | +8,7% | −2,7% |
| Ziua de Black Friday (6 nov.) | −16,5% | −27,3% |
| După vineri (7-10 nov.) | −11,3% | −12,9% |
Jumătate dintre magazine au vândut pe întreaga perioadă cu cel puțin 9,1% mai puțin decât anul trecut.
Bucureștiul scade, în timp ce Brașovul și Bacăul cresc
Datele de vânzări atribuite geografic în Google Analytics 4 arată diferențe importante între București și județele țării. Capitala rămâne pe primul loc, cu 29,1% din venit, dar vânzările au scăzut cu 12,4% față de 2025, când Bucureștiul avea o pondere de 31,5%. Scăderi au înregistrat și Ilfov (−9,2%) și Timiș (−9,8%).
În schimb, Brașov (+34,5%) și Bacău (+27,3%) au înregistrat creșteri importante, alături de Arad (+17,1%), Bihor (+16,3%), Iași (+11,4%), Constanța (+10,9%) și Cluj (+5%). Scăderi mai accentuate apar în Prahova (−26,3%) și Galați (−13,8%).
Venitul 2026 față de 2025, pe județe, după localizarea estimată de Google Analytics 4. Sursa: DWF
Ce au văzut retailerii
Doi retaileri intervievați pentru studiu arată cât de diferit a mers Black Friday de la un magazin la altul.
„Am pornit reducerile de Black Friday marți și am lansat produsele în valuri până vineri. Cererea s-a întins pe toată săptămâna. Anul trecut, vinerea aducea peste jumătate din vânzările săptămânii; anul acesta, puțin peste un sfert.”, spune Alin Vlad, Ecommerce Director, Otter Distribution.
„Ediția Black Friday din acest an a înregistrat rezultate în creștere față de anul trecut, chiar dacă traficul a fost mai redus. Numărul comenzilor plasate a crescut cu 7%, iar rata de conversie cu 14%.”, spune Marinela Bujor, Marketing & eCommerce Director, Mathaus & Arabesque.
De avut în vedere: venitul analizat este cel raportat în Google Analytics 4, nu cel din evidențele contabile. Rezultatele descriu cele 162 de magazine care au proprietățile Google Analytics 4 conectate la DWF și au avut vânzări în toate perioadele comparate, nu întreaga piață. Studiul măsoară evoluția vânzărilor, nu cauzele ei (prețuri, marketplace-uri, bugete de marketing, campanii lansate mai devreme). Analiza pe județe include doar veniturile pentru care Google Analytics 4 a identificat o regiune. Localizarea este estimată după adresa IP, nu după adresa de livrare, iar pentru 2,9% din venit județul nu este identificat. Pe baza veniturilor atribuite geografic, scăderea față de 2025 este de 5%, față de 3,6% pentru totalul magazinelor analizate.
Cifre cheie, pe scurt
- Zilele de luni până joi au adus 42,2% din venitul săptămânii Black Friday, față de 34,7% anul trecut.
- Înainte de vineri: +8,7%. Vinerea: −16,5%. După vineri: −11,3%.
- Vinerea rămâne cea mai mare zi a săptămânii, cu 32,5% din venit, față de 37,2% în 2025.
- Venitul total a scăzut cu 3,6%, aproape cât scăzuse deja în octombrie, în afara perioadei de Black Friday (−3,5%).
- Magazinul median a stat mai prost decât totalul: −9,1% pe întreaga perioadă.
Pentru magazinele online, concluzia practică ține de felul în care se evaluează campania: Black Friday nu se mai măsoară doar pe ziua de vineri, ci pe toată fereastra și raportat la vânzările de dinainte de campanie. O vineri mai slabă nu înseamnă automat o campanie mai slabă.
Despre DWF
DWF este o agenție de digital marketing construită în jurul performanței, tehnologiei și datelor. Agenția reunește specialiști din SEO, Paid Media, Social Media, Content și AI pentru a dezvolta strategii integrate și a transforma obiectivele de business în rezultate măsurabile.
Studiul complet „Black Friday nu mai e vineri” este disponibil gratuit pe dwf.ro. Cifrele prezentate sunt aferente perioadei dintre 27 octombrie și 10 noiembrie 2026, comparată cu perioada dintre 28 octombrie și 11 noiembrie 2025.
Actualitate
Șapte premii la IAB MIXX Awards 2026 pentru Digital Unlock, grupul format prin fuziunea DWF și Upswing
București, 13 noiembrie 2026. DWF, DWF Paid Media, Jumară Productions și aimup.agency (parte din Upswing), agenții din grupul Digital Unlock, au câștigat șapte premii pentru șase proiecte la IAB MIXX Awards România 2026. Distincțiile recompensează campanii din categorii precum SEO și GEO, Paid Media, Social Media, Product Innovation și utilizarea AI în campanii de comunicare.
Fiecare campanie a pornit de la o problemă concretă de business, nu de la un canal de marketing, și a urmărit rezultate măsurabile: vizibilitate, vânzări, programări și notorietate.
Un brand nou care și-a câștigat propriul nume în Google
Premiul Most Effective Campaign pentru „Nibiru: From a Planet to a Destination”, DWF
Pentru Nibiru, stațiunea deschisă în iulie 2026 la Costinești, numele era deja asociat în Google cu o planetă imaginară. DWF a construit prezența stațiunii în căutări înainte de deschidere, astfel încât cei care căutau „Nibiru” să găsească destinația.
„La un brand nou, lupta pentru vizibilitate începe înainte de prima zi de activitate. Ne bucură că juriul a premiat un proiect de search pentru eficiență și mulțumim echipei Nibiru pentru încredere”, a declarat Sorin Drăghici, Co-fondator și Managing Partner DWF.
Date despre AI, deschise întregii piețe
Premiul Product Innovation pentru trafic.dwf.ro, DWF
DWF a lansat trafic.dwf.ro, un dashboard public și gratuit care arată de unde vine traficul site-urilor din România, inclusiv din asistenți AI precum ChatGPT, pe baza datelor agregate și anonime de la 799 de site-uri. Prima ediție a arătat că magazinele online pierduseră 16% din vizitele din Google, dar aproape nimic din vânzări. Fără buget de media, instrumentul a fost preluat în 39 de articole din 30 de publicații.
„Toată lumea avea o părere despre ce face AI-ul cu traficul, dar aproape nimeni nu avea date românești. Am ales să nu mai adăugăm o opinie, ci să deschidem datele pentru toată piața, gratuit”, a declarat Radu Mărcușu, Search Director DWF și Partner Digital Unlock.
Bugetul, sincronizat cu sezonul agricol
Premiul E-commerce pentru Micul Fermier, DWF Paid Media
Pentru Micul Fermier, DWF Paid Media a construit campaniile după calendarul muncilor agricole, de la sere primăvara la mașini de tocat carne înainte de Ignat, și a crescut bugetul doar pe produsele care se vindeau profitabil. Deși concura cu Temu și Trendyol, magazinul și-a dublat veniturile din reclame, iar vânzările totale au crescut de 2,8 ori.
Campania care a umplut programul unui spital
Premiul Search Advertising pentru Nord Muntenia Hospital, DWF Paid Media
Nord Muntenia Hospital din Pitești avea locuri libere la RMN și CT, în timp ce pacienții din regiune așteptau luni pentru o programare decontată. Cu aproximativ 20 de lei pe zi în Google Search, DWF Paid Media a adus 1.611 apeluri și cereri de programare în 13 luni, la circa 5 lei fiecare. Până în primăvară programul s-a umplut, iar spitalul a cerut reducerea bugetului.
„Am câștigat cu un magazin de unelte pentru fermieri și cu un spital, dar cu același principiu: bugetul merge acolo unde există intenție reală și crește doar cât timp rezultatele țin”, a declarat Eugen Predescu, Managing Director DWF Paid Media.
42 de povești locale și un rol clar pentru AI
Premiile Use of AI for Creativity și Use of AI for Campaign Effectiveness pentru „The Popovici Effect, County by County”, aimup.agency
Pentru SportGuru, aimup.agency a măsurat „efectul Popovici” județ cu județ, pe baza listelor oficiale ale Federației Române de Natație, și a transformat analiza în 42 de povești locale. AI-ul a ajutat la redactare, iar regulile și verificarea au rămas la oameni. Fără buget de media, campania a adus 45 de articole, 42 dintre ele cu SportGuru ca sursă.
„Am luat un subiect despre care vorbea toată țara și l-am măsurat. AI-ul ne-a ajutat să scriem 42 de povești locale în două zile, dar deciziile au rămas la oameni. Ideea creativă potrivită la momentul potrivit, în combinație cu uneltele potrivite, au asigurat succesul acestei campanii”, a declarat Octavian Palade, Cofounder & General Manager aimup.agency.
Un service auto devenit sitcom
Premiul Social Media pentru „The Tire Shop That Became a Sitcom”, Jumară Productions
Pentru Best Tires, Jumară Productions i-a transformat pe angajații service-ului în personajele unui sitcom pe social media. Fără buget de promovare, cele aproximativ 130 de clipuri au strâns circa 10,7 milioane de vizualizări pe patru platforme, iar cel mai vizionat a ajuns la 1,3 milioane.
„Nu ai nevoie de bugete mari ca să fii văzut, ai nevoie de povești în care oamenii se recunosc”, a spus Cristian Jumară, Founder & Social Media Director Jumară Productions.
Aceeași abordare, șase domenii diferite
„În spatele celor șapte premii nu sunt șase canale, ci șase clienți care aveau de rezolvat ceva concret. Pentru fiecare, echipele au ales ce funcționa, nu ce știau deja să vândă. Premiile sunt ale colegilor și ale clienților care au avut încredere să încerce altfel”, a declarat Mona Ilie, Head of Strategy DWF.
Despre IAB MIXX Awards Romania
IAB MIXX Awards este competiția organizată de IAB România care premiază cele mai eficiente și inovatoare campanii de marketing digital din România.
Despre Digital Unlock
Digital Unlock este primul grup de centre de excelență în marketing digital din România. Reunește agenții specializate, organizate pe centre de excelență: Search (DWF, Upswing și aimup.agency), Paid Media (DWF Paid Media), Social Media (Jumară Productions) și Data (DWF Data). Cu peste 100 de specialiști, grupul lucrează pentru brandurile care vor să rămână vizibile, relevante și profitabile într-o piață transformată de AI.
du.ro | dwf.ro | upswing.ro | aimup.agency | jumaraproductions.ro
Actualitate
Calendarul reducerilor în România arată când scad cu adevărat prețurile online
Calendarul reducerilor în România îi ajută pe cumpărătorii online să distingă perioadele cu oferte numeroase de simplele campanii de marketing. Prețurile nu scad la fel în toate categoriile, iar o promoție poate apărea înaintea unui eveniment comercial sau poate continua după încheierea lui. Planificarea cumpărăturilor în funcție de ritmul magazinelor oferă mai mult timp pentru comparații, verificarea stocului și alegerea unei alternative potrivite.
Cum se succed principalele perioade de reduceri
La începutul anului apar frecvent soldurile pentru produsele rămase în stoc după perioada cu vânzări ridicate. Magazinele caută să elibereze spațiu pentru colecții și articole noi, astfel că pot fi găsite oferte la îmbrăcăminte, încălțăminte, decorațiuni, mobilier sau anumite produse pentru casă. Alegerea poate fi mai restrânsă, mai ales la mărimi, culori și variante populare.
În intervalul următor, promoțiile sunt legate mai ales de campanii tematice și de aniversările magazinelor. Unele platforme pregătesc oferte pentru categorii precum cosmetice, cadouri, cărți, jucării sau produse pentru copii, iar reducerile pot fi valabile doar pentru anumite colecții. O astfel de campanie merită analizată prin prisma nevoii reale, nu doar a mesajului afișat pe prima pagină.
La mijlocul anului se întâlnesc soldurile pentru articolele care urmează să fie înlocuite în oferta magazinului. În aceeași perioadă apar campanii pentru cumpărăturile necesare începerii școlii, de la rechizite și ghiozdane la haine, încălțăminte, dispozitive electronice și mobilier pentru camera copilului. Ofertele pot fi repartizate pe mai multe săptămâni, nu într-o singură zi.
De ce Black Friday și Cyber Monday au un ritm diferit
Black Friday rămâne una dintre cele mai vizibile perioade de reduceri din România, însă nu există o singură dată respectată de toate magazinele. Retailerii își stabilesc propriile campanii, iar ofertele pot fi lansate în etape. Unele magazine anunță produsele mai devreme, în timp ce altele concentrează promoțiile în jurul zilei cunoscute de public.
Diferențele dintre magazine se văd și la durata campaniei. Un comerciant poate porni cu oferte pentru electronice, apoi poate adăuga produse pentru casă, cosmetice, modă sau jucării. Altul poate păstra aceeași selecție pe durata întregii campanii. De aceea, un cumpărător care urmărește o singură zi riscă să rateze o ofertă lansată anterior sau o completare de stoc.
Cyber Monday prelungește de obicei interesul pentru cumpărăturile online după campaniile de Black Friday. În această etapă pot apărea oferte orientate către produse digitale, accesorii, software, articole pentru birou sau alte categorii comandate ușor de pe internet. Totuși, numele evenimentului nu garantează automat un preț mai bun decât cel disponibil înainte.
Un calendar util trebuie privit ca instrument de planificare, nu ca promisiune că fiecare produs va avea cel mai mic preț într-un anumit moment. Pentru produsele cu stoc limitat, așteptarea poate însemna pierderea variantei dorite. Pentru articolele uzuale, câteva zile în plus permit verificarea istoricului prețului, a costului de livrare și a condițiilor de retur.
Ce oferte apar în ultima parte a anului
În ultima parte a anului, magazinele online schimbă accentul de la solduri la pachete cadou, seturi tematice și beneficii pentru comenzile mai mari. Pot fi incluse cosmetice, cărți, jocuri de societate, jucării, produse pentru casă sau articole de îngrijire. Un pachet poate avea un cost convenabil, dar merită verificat dacă toate componentele sunt utile persoanei care îl primește.
Voucherele cu prag oferă reducerea doar după ce valoarea coșului ajunge la nivelul stabilit de magazin. Mecanismul poate fi util pentru o comandă planificată, însă devine mai puțin avantajos dacă utilizatorul adaugă produse de care nu are nevoie doar pentru a activa beneficiul. Condițiile privind categoriile eligibile, produsele excluse și perioada de utilizare trebuie citite înainte de plată.
Transportul gratuit apare și el în această etapă, fie pentru toate comenzile, fie după atingerea unei condiții stabilite de comerciant. Livrarea fără cost poate schimba valoarea finală a unei comenzi, mai ales când produsul are un preț apropiat de alternativele disponibile în alte magazine. Comparația trebuie făcută după totalul plătit, nu doar după prețul afișat pe pagina produsului.
Reduceri disponibile pe tot parcursul anului
În afara marilor campanii, magazinele folosesc permanent mecanisme de atragere și fidelizare a clienților. Newsletterul poate aduce un cod pentru înscriere, aplicația poate afișa o ofertă destinată utilizatorilor noi, iar prima comandă poate beneficia de o condiție promoțională distinctă. Aceste beneficii au reguli proprii și nu se aplică întotdeauna produselor deja reduse.
Cumpărătorii care urmăresc mai multe categorii pot găsi coduri promoționale pentru peste 130 de magazine online. Ofertele pot viza librării, jocuri de societate, cosmetice, jucării, modă, casă, bricolaj, mobilier sau produse pentru copii, astfel încât verificarea unei promoții înainte de comandă poate deveni parte din rutina de cumpărare.
Newsletterele săptămânale sunt o altă metodă de a observa campanii care nu ajung mereu în reclamele principale. Un mesaj poate semnala o reducere pentru o categorie, un beneficiu la livrare sau o ofertă pentru utilizatorii aplicației. Abonarea are sens doar dacă mesajele sunt urmărite și dacă produsele prezentate corespund unor nevoi deja identificate.
Înainte de a cumpăra, o listă scurtă ajută la separarea unei reduceri utile de o cheltuială impulsivă:
- notează produsul și caracteristicile urmărite, nu doar categoria;
- compară costul final, cu livrare și eventuale servicii suplimentare;
- verifică stocul, termenul de livrare și dreptul de retur;
- citește condițiile codului, voucherului sau transportului gratuit;
- păstrează o alternativă în cazul în care oferta dispare.
Cum se folosește practic un calendar de reduceri
Un calendar funcționează mai bine atunci când este legat de cumpărături concrete. Pentru un laptop, de exemplu, utilizatorul poate urmări capacitatea, autonomia, garanția și politica de retur înainte să caute un preț redus. Pentru rechizite sau cadouri, poate nota cantitățile necesare și poate decide din timp ce produse pot fi înlocuite cu alternative similare.
Campaniile magazinelor trebuie tratate ca intervale flexibile. Retailerii pot porni mai devreme, pot prelungi o promoție sau pot schimba oferta după epuizarea stocului. Verificarea paginii oficiale, a condițiilor de livrare și a informațiilor despre disponibilitate oferă o imagine mai clară decât un banner cu mesaj urgent.
Merită urmărite separat reducerile de lichidare, campaniile aniversare, soldurile de categorie, ofertele pentru clienți noi și evenimentele comerciale mari. Fiecare are alt scop: unele eliberează stocul, altele promovează o colecție, iar altele încearcă să crească valoarea coșului. Înțelegerea mecanismului arată dacă oferta se potrivește cu momentul cumpărării.
Poți consulta calendarul reducerilor atunci când îți organizezi lista de cumpărături, dar decizia finală trebuie să țină cont de produs, buget și condițiile concrete ale magazinului. O reducere bună este cea care scade costul unei achiziții necesare, nu cea care convinge cumpărătorul să cumpere mai mult decât planificase.
Notează produsele dorite înainte de campanie și urmărește prețul total în mai multe magazine, inclusiv după aplicarea voucherului și a livrării. Astfel, perioadele promoționale devin ocazii de cumpărare controlată, nu motive pentru comenzi făcute în grabă.
-
Economieacum 2 zileCe trebuie să NU facă un chatbot pe site-ul unei firme: o discuție despre limite, date și răspundere
-
Uncategorizedacum 3 zileCe nu vezi pe ecran: cum lucrează AI-ul pentru tine într-o zi obișnuită
-
Sportacum 3 zileGAC × Chelsea: fiecare mișcare contează
-
Anunturiacum 3 zile
Anunt Public pentru Autorizația de construire nr. 11077 din 21.05.2026, emisă de Primaria Chiajna
-
Comunicateacum 2 zileCe merită schimbat mai întâi când renovezi camera copilului
-
Actualitateacum o zi
Cât durează să încarci o mașină electrică
-
Actualitateacum o zi
Idei de cadouri personalizate pentru colegi și șefi care transmit apreciere
-
Actualitateacum o ziIdei de cadouri personalizate pentru colegi și șefi care transmit apreciere





