Acum zece ani, dacă voiai să știi ce se întâmplă în Satu Mare, aveai două variante: cumpărai ziarul de la chioșcul din colț sau așteptai buletinul de seară de la televiziunea locală. Astăzi, informația circulă altfel. Un accident pe drumul spre Carei, o decizie luată în ședința de Consiliu Local, un festival anunțat în Piața Libertății — toate ajung la oameni în câteva minute, direct pe telefon. Iar în acest peisaj digital, publicațiile locale online au devenit sursa principală de informare pentru zeci de mii de sătmăreni.

Informația locală contează mai mult decât credem

Există o percepție greșită că știrile care contează cu adevărat sunt cele naționale sau internaționale. În realitate, deciziile care îți afectează viața de zi cu zi se iau la câțiva kilometri de casa ta. Ce se întâmplă cu proiectul de modernizare a unei străzi din cartierul tău, când se închide circulația pe un anumit tronson, ce investiții atrage Consiliul Județean, cum evoluează piața muncii în zona liberă, ce se întâmplă la spitalul județean — acestea sunt informațiile care îți schimbă concret programul, bugetul și planurile.

Presa locală are un rol pe care presa națională nu îl poate acoperi. Un jurnalist din București nu va merge la ședința Consiliului Local Satu Mare și nu va sta de vorbă cu un antreprenor din Ardud care încearcă să deschidă o afacere. Aici intervin publicațiile locale, care cunosc contextul, oamenii și istoria fiecărei probleme.

Viteza informației și responsabilitatea care vine cu ea

Într-un mediu online în care orice postare pe rețelele sociale poate deveni virală, verificarea informației a devenit esențială. Un zvon despre un accident, o știre neconfirmată despre o instituție publică, o poză scoasă din context — toate se răspândesc mai repede decât corectarea lor.

De aceea, cititorii au început să se întoarcă spre surse pe care le pot verifica. Platformele care publică știri de ultimă oră Satu Mare au responsabilitatea de a confirma informația înainte de a o publica, chiar dacă asta înseamnă câteva minute în plus. Diferența dintre o știre corectă și una publicată în grabă poate însemna, pentru cineva, o decizie luată greșit.

Această combinație — rapiditate și verificare — este ceea ce definește o publicație locală serioasă. Nu doar să fii primul, ci să fii primul care are dreptate.

Oamenii din spatele știrilor

Dincolo de evenimente, orice comunitate este formată din povești individuale. Antreprenorul care a renunțat la un job în străinătate ca să deschidă o pensiune în Țara Oașului. Profesorul care pregătește elevi pentru olimpiadele naționale într-o școală din mediul rural. Medicul care a ales să rămână în județ când colegii lui au plecat. Sportivul care reprezintă județul la competiții internaționale.

Aceste povești nu ajung niciodată în buletinele naționale de știri, dar ele construiesc identitatea unei comunități. Interviurile din Satu Mare publicate de presa locală au exact acest rol: să dea voce oamenilor care fac lucruri concrete în județ, să explice motivațiile din spatele deciziilor și să ofere context acolo unde o știre scurtă nu poate.

Un interviu bine făcut nu este o simplă transcriere de întrebări și răspunsuri. Este o ocazie de a înțelege cum gândește o persoană care influențează viața comunității — fie că vorbim despre un edil, un investitor, un lider de ONG sau un artist local.

Ce caută cititorul modern

Comportamentul de consum al informației s-a schimbat radical. Cititorul de astăzi:

Citește pe telefon. Peste 70% din traficul publicațiilor locale vine de pe mobil. Asta înseamnă că formatul articolelor trebuie să fie adaptat: paragrafe scurte, titluri clare, imagini optimizate care se încarcă rapid chiar și pe conexiuni slabe.

Verifică mai multe surse. Nimeni nu mai crede un singur titlu. Oamenii deschid două-trei site-uri și compară. Publicațiile care oferă detalii, nu doar titluri senzaționaliste, câștigă pe termen lung.

Vrea context, nu doar eveniment. O știre despre o investiție de câteva milioane de euro are valoare abia când explici câte locuri de muncă aduce, în ce zonă și pe ce termen.

Reacționează și comentează. Secțiunile de comentarii și paginile de social media au devenit o extensie a redacției. Feedback-ul cititorilor semnalează adesea probleme care merită investigate.

Presa locală ca instrument de dezvoltare economică

Un aspect mai puțin discutat este rolul economic al presei locale. Pentru un business din Satu Mare — fie că vorbim de un magazin, o firmă de construcții sau un cabinet medical — vizibilitatea în presa locală înseamnă acces direct la publicul relevant.

Spre deosebire de campaniile naționale, unde bugetul se împrăștie pe un public larg și în mare parte irelevant, o prezență în publicațiile care acoperă știri Satu Mare ajunge exact la oamenii care pot deveni clienți. Este o formă de promovare mult mai eficientă din punct de vedere al costului per client obținut.

În plus, presa locală funcționează ca un catalizator pentru comunitatea de afaceri. Anunțuri despre licitații publice, informații despre programe de finanțare, analize despre evoluția pieței imobiliare locale — toate ajută antreprenorii să ia decizii mai bune.

Provocările următorilor ani

Publicațiile locale se confruntă cu presiuni reale. Algoritmii rețelelor sociale reduc constant vizibilitatea organică a conținutului jurnalistic. Costurile de producție cresc, în timp ce veniturile din publicitate online sunt împărțite cu marile platforme internaționale. Concurența vine nu doar de la alte redacții, ci și de la grupuri de Facebook, canale de Telegram și creatori individuali de conținut.

Răspunsul care funcționează pare a fi același peste tot: calitate și consecvență. O redacție care publică zilnic conținut verificat, care merge pe teren, care își asumă subiectele incomode și care răspunde întrebărilor comunității va rămâne relevantă indiferent de cum se schimbă algoritmii.

Concluzie

Satu Mare este un județ cu o dinamică proprie — la graniță cu Ungaria și Ucraina, cu o comunitate multiculturală, cu provocări specifice legate de migrație, infrastructură și dezvoltare economică. Toate acestea merită documentate serios, nu doar prin titluri de o zi.

Într-o eră în care atenția este cea mai scumpă resursă, o publicație locală care își respectă cititorii — prin informație verificată, prin interviuri de substanță și prin acoperire constantă a evenimentelor din județ — își câștigă un loc greu de înlocuit. Iar pentru sătmăreni, a fi informat despre ce se întâmplă acasă rămâne cel mai bun mod de a participa la viața comunității.

Simona Maxim, directorul Sibiu Jazz Festival, consideră că muzica înseamnă, în primul rând, dragoste, un sentiment complex ce vine dinăuntru și îmblânzește inimi, cucerește cele mai neobișnuite piscuri ale sufletului. 

Sibiu Jazz Festival (ediția 54) ne invită să împărtășim acest sentiment, să-l celebrăm și pentru măcar câteva zile (2-6 septembrie) să-l ridicăm la binemeritatul rang nobil.

Sibiu Jazz Festival este cel mai vechi festival de jazz din România. Într-un moment în care tot mai multe orașe și-au construit propriile festivaluri de jazz, cum ați reușit să păstrați identitatea Sibiu Jazz Festival? Care sunt lucrurile pe care nu le-ați negociat niciodată?

Dacă vorbim de vechi vorbim de calitate și dacă adăugăm muzica în această ecuație deja vorbim de tradiție de la care nu ne abatem atât noi, dar, în special, iubitorii de jazz care astăzi vin la ediția cu numărul 54 împreună cu copiii lor. Vorbim deja de un public ereditar de jazz. Aceasta este unicitatea Sibiu Jazz Festival, în primul rând, prin raportarea la istorie și timp. Căci există un timp istoric și un timp al jazzului. Despre acest timp vorbim, un spațiu temporal al jazzului care tinde către atemporal către metafizica muzicii și către bucuria sunetului.  

Aș pune semnul egal între bucuria de a trăi și bucuria de cânta, de a dansa, de a simți lăuntric muzica. Festivalul este exact prilejul acestei călătorii inițiatice care îți oferă șansa unei introspecții prin magia sunetelor. 

În al doilea rând, cred că un festival înseamnă mult mai mult decât prezența la un număr de concerte. Un festival este menit să ofere un cumul de experiențe, o stare prelungită de vrajă chiar și după festival care să trezească un foc lăuntric în inimă și întrebări mistuitoare în rațiune. De asemenea, totul contează: diversitatea programului artistic, oferta turistică și culturală a orașului, evenimente conexe care atrag mai multor categorii de public de cu vârste diferite.

Sibiu Jazz Festival promite o experiență integrală, globală, holistică cum se spune mai nou. Ca de fiecare dată rămâne neschimbat în festival conceptul de bază: muzica bună!

Sibiu Jazz Festival nu și-a legat niciodată identitatea de un singur spațiu, ci a ales să circule prin oraș, de la săli consacrate până la biserici și alte spații neconvenționale. Ce câștigă festivalul din această mobilitate și ce pierde? Cum arată harta ediției din acest an?

Am vorbit deja de un timp istoric al jazzului care la rândul său are nevoie de un spațiu fizic. Am ales spații sacre (biserici, lăcașuri de cult vechi încă neintegrate în circuitul turistic al orașului) sau spații cu efervescență culturală pe care să le revitalizăm cu jazz și proiecte artistice îndrăznețe, cu potențial, practic inspirând artiștii să fie și mai creativi prin îmbinarea dintre muzică, artă corporală, poezie, actorie etc. Festivalul din acest an se deschide cu o experiență muzicală la granița dintre teatru și film. Astfel, continuăm procesul creativ instituit cu ani în urmă de a urmări, include și concepe proiecte pilot sau de tip experiment cu adevărat inedite. 

La fiecare ediție dorim să oferim publicului proiecte muzicale foarte diferite ca și coloratură muzicală. Nici una din formațiile angajate nu se aseamănă stilistic cu cealaltă. 

Line-up-ul unui festival spune întotdeauna ceva despre felul în care organizatorii văd prezentul unui gen muzical. Dacă ediția a 54-a ar putea fi citită ca un manifest, care ar fi ideea din spatele selecției artistice?

Invit publicul să descopere line-up-ul din acest an, mai ales că programul complet poate fi vizualizat pe site-ul nostru – https://sibiujazz.eu/.

Pendulăm între continuitate și modernitate. Prin participarea în festival a trupei Equinox Quintet (câștigătorii Sibiu Jazz Competition 2025) asigurăm o continuitate a calității muzicale.  Equinox Quintet reprezintă noua generație de muzicieni formați printr-o pregătire academică solidă care readuc pe scenă un jazz modern energic, construit pe compoziții originale, improvizație colectivă și o estetică actuală aflată la intersecția dintre jazz-rock fusion și tradiția jazzului modern.  

Dacă vorbim de modernitate, Nguyen Le Trio este în premiră la Sibiu Jazz Festival 2026. Vorbim de un muzician profund, plin de mister, ce caută să răscolească metafizica muzicii. 

Nguyen vine însoțit de parizianul Romain Labaye, la bas electric, și scoțianul Alyn Cosker, la tobe, elaborând un repertoriu pentru festival unde vom regăsi cele mai celebre compoziții din albumele fusion ale sale: Bakida, Silk & Sand, Streams, Jimi’s Back, și altele.

Vom avea parte și de o furtună electroacustică, vorbim de AZURE a lui Ulrich Drechsler Trio, o veritabilă forță a naturii, cu misiunea de a-și defini propria viziune asupra muzicii de club. Vom dansa, vom descoperi infinitul și bucuria de a trăi. AZURE este cea mai mare aventură a lui Ulrich de până acum, o călătorie pe teritorii muzicale complet necunoscute. 

Bilete pentru perioada 2-6 septembrie pentru fiecare eveniment se găsesc aici https://sibiujazzfestival.iabilet.ro/.

Programul Sibiu Jazz Festival depășește de mult granița concertelor și a muzicii live. Cum se completează în acest an muzica cu celelalte formate și manifestări artistice din program?

Jazzul nu a fost niciodată singur. Mereu a fost acompaniat de imaginație, poezii, spații neconvenționale, creație în deplină libertate. Această atmosferă vrem să o recreăm de fiecare dată. Pentru ea ne luptăm să aducem pe scenă formațiile formate în spiritul libertății. Nu căutăm granițe, ci netezirea lor. Vedem limite pentru pretextul suficient de a le explora și îmbrățișăm o viziune prin care să cuprindem esența jazzului și viitorul. 

2026 rămâne un an complicat pentru sectorul cultural: bugete reduse, sponsori mai prudenți și evenimente redimensionate sau chiar anulate. Cum se vede această presiune din interiorul unui festival cu peste cinci decenii de istorie? Și unde trasați limita între adaptare și compromis?

Jazzul nu poate fi oprit de anii complicați pe care îi traversăm ba chiar, în mod paradoxal, acești ani mai dificili pun presiune pe muzicieni să dea naștere unor compoziții de o calitate superioară. E larg răspândit conceptul de zonă de confort care în muzică nu face bine deloc. Vremurile grele ne scot din zona de confort și ne aruncă în față realitatea așa cum este. Șansa noastă e să fim ancorați în prezent cu un pas spre viitor.  

Cunosc bine faptul că bugetele sunt mai suple, sponsorii sunt mai precauți și caută soluții de bun simț pentru a-și reduce, pe cât posibil, aportul financiar în comunități. Cuvântul cheie astăzi este adaptabilitatea pe toate palierele. Compromisuri pot există în măsura în care ele pot fi înțelese, integrate în spiritul și organizarea festivalului.  

Lista parteneri noștri tradiționali și europeni e destul de închegată: Primăria Municipiului Sibiu, Filarmonica de Stat Sibiu, Casa de Cultură a Studenților Sibiu, Rock FM, Club Francophone d’Affaires de Sibiu, Hermania, Schwarz Gruppe Int, Sobis Smart Collaboration, iabilet.ro, Cărturești, Hermanstädter Zeitung, Europe Jazz Network, European Jazz Network Green, Semente Cultural Promotions Suedia și Jazz Fan Rising.

Jazzul s-a născut ca o formă de libertate și de rezistență culturală, iar de-a lungul istoriei a însoțit numeroase mișcări sociale. Într-o lume dominată de algoritmi și consum rapid, mai păstrează jazzul această forță de a incomoda și de a pune întrebări? Sau rolul lui s-a schimbat?

Sibiu Jazz Festival este o revedere cu farmecul inegalabil al jazzului și o șansă pentru extinderea comunității europene de jazz. 

Sibiu Jazz Festival rămâne cel mai renumit festival de jazz din România. Acest lucru se datorează și faptului că, începând cu anul 2005, am devenit membri ai cele mai importante organizații europene de jazz: Europe Jazz Network. Totodată suntem mândrii că în plan internațional am fost singurul festival de jazz din țară prezentat la Târgul de Turism de la Berlin în cadrul programului “Jazz Across Europe”. 

Noi, la Sibiu Jazz Festival, reprezentăm o comunitate veche, închegată, care trece prin transformări în măsura în care și societatea trece prin ele. Cred cu tărie că muzica înseamnă viață și viața are muzica ei proprie. Când prima o urmărește pe ce de-a doua, fenomenul artei pătrunde în intimitatea omului.

FlairMakers, compania fondată de Raluca Epureanu, construiește infrastructura digitală pentru o nouă piață a muncii în HoReCa și este deja prezentă în România

O româncă plecată din Constanța, care a ajuns să lucreze la cel mai înalt nivel în industria ospitalității mondiale, atrage acum capital britanic pentru compania pe care a construit-o între Londra și România.

FlairMakers, startup-ul fondat de antreprenoarea română Raluca Epureanu, a încheiat o rundă de finanțare pre-seed de 500.000 de lire sterline, condusă de SFC Capital, unul dintre cei mai activi investitori seed din Marea Britanie, alături de investitori angel. Compania dezvoltă o platformă digitală pentru industria ospitalității și este deja activă atât în Marea Britanie, cât și în România. Recent, FlairMakers a fost desemnată Hospitality, Tourism & Events StartUp of the Year în cadrul London UK StartUp Awards 2026.

Pentru RePatriot, povestea FlairMakers este mai mult decât succesul unei companii. Este un exemplu concret al felului în care diaspora poate transforma experiența internațională în capital, tehnologie, know-how și rețele care creează valoare și pentru România.

„Raluca Epureanu este un exemplu remarcabil al unei generații de români care nu mai trebuie privită prin paradigma plecării și întoarcerii. Ea arată că există ceva mult mai puternic: conectarea. Poți pleca din Constanța, poți construi o carieră internațională extraordinară, poți învăța în marile centre ale lumii și apoi poți construi o companie globală care operează și în România. Pentru noi, acesta este sensul profund al RePatriot. Nu vrem doar ca românii din diaspora să se întoarcă acasă. Vrem ca România să fie conectată permanent la competența, capitalul și energia lor. FlairMakers este o dovadă că această legătură poate produce valoare reală.”, spune Marius Bostan, inițiator RePatriot.

De la Constanța la Oxford și de la Marriott la propriul startup

Raluca Epureanu are o experiență de aproximativ 20 de ani în industria ospitalității, construită pe patru continente și în 30 de țări.

A absolvit Academia de Studii Economice din București, apoi a urmat un Executive MBA la Saïd Business School, University of Oxford, devenind prima româncă beneficiară a bursei Forté pentru femei în cadrul unui program EMBA. În 2022, a fost inclusă de Poets & Quants în clasamentul „The Best & Brightest Executive MBAs”.

Timp de peste 15 ani, Raluca a lucrat pentru Marriott International, unde a parcurs drumul de la un stagiu în Statele Unite până la poziția de Senior Director of Events pentru regiunea Asia-Pacific, cu sediul la Hong Kong. În acest rol a coordonat o organizație care acoperea 750 de hoteluri, 23 de branduri din 24 de țări și o echipă de 175.000 de oameni.

În 2023, Raluca Epureanu a fost inclusă în Top 100 Români de Pretutindeni, inițiativa RePatriot care recunoaște anual performanțele profesioniștilor și antreprenorilor români din diaspora.

Astăzi, experiența acumulată în marile organizații ale industriei este transformată într-o companie de tehnologie care încearcă să schimbe modul în care oamenii și companiile lucrează în HoReCa.

Ce face, de fapt, FlairMakers?

Pe înțelesul tuturor: FlairMakers ajută un hotel sau un restaurant să găsească rapid oamenii potriviți atunci când are nevoie de ei, iar profesioniștilor le permite să-și transforme experiența într-o carieră mai flexibilă și mai multe surse de venit.

Un hotel poate avea nevoie de un bucătar pentru un weekend aglomerat, un restaurant poate avea nevoie de un somelier, un eveniment poate necesita personal suplimentar, iar o companie poate avea nevoie temporar de un manager cu experiență.

În locul recrutării clasice sau al rețelelor informale de recomandări, FlairMakers creează un sistem digital în care companiile pot accesa profesioniști independenți verificați. Dar platforma nu se oprește la „matching”. Ea integrează verificarea, trainingul, conformitatea, contractarea, plățile și controlul calității – exact acele elemente care fac dificilă astăzi colaborarea flexibilă la scară.

De aceea, FlairMakers poate fi privită nu doar ca o platformă de recrutare, ci ca infrastructură digitală pentru o nouă piață a muncii în HoReCa.

„Noi construim acest sistem”

Raluca Epureanu, co-fondator și CEO FlairMakers explică schimbarea pe care încearcă să o producă FlairMakers: „Ospitalitatea a pornit dintotdeauna de la premisa că există doar două moduri de a lucra: angajare sau agenții. Există și un al treilea, iar cei mai buni profesioniști din industrie îl trăiesc deja: același somelier lucrează ture în trei localuri, ține cursuri de degustare și oferă consultanță pentru liste de vinuri. Un singur set de competențe, mai multe surse de venit. Nimeni nu a construit însă sistemul care să facă acest model sustenabil, așa că totul funcționează pe grupuri de WhatsApp și pe favoruri. Noi construim acest sistem. Industria se tot întreabă cum să îi aducă pe oameni înapoi. Răspunsul este simplu: să nu le mai ceară să se încadreze într-un model pe care l-au respins deja.”

Este ideea care stă la baza ceea ce compania numește „portfolio career” – o carieră în care un profesionist își poate valorifica aceeași competență în mai multe contexte, pentru mai mulți clienți și prin mai multe surse de venit.

Nu doar o platformă. Infrastructura din spatele ei

Pentru ca acest model să funcționeze într-o industrie în care siguranța, calitatea și conformitatea sunt esențiale, tehnologia trebuie să rezolve problemele mai puțin vizibile ale colaborării.

Alexis Sikorsky, co-fondator și CTO FlairMakers, explică de ce: „Nimeni nu adoptă talentul flexibil la scară până când nu sunt rezolvate părțile mai puțin spectaculoase: identitate, verificare, conformitate, contractare, plăți internaționale. Un grup hotelier nu va rezerva un freelancer cu aceeași încredere cu care angajează un om cu contract permanent decât atunci când platforma preia toată această responsabilitate. Runda de față finanțează exact acest nivel, astfel încât un local din Londra și unul din București să funcționeze pe aceeași infrastructură.”

Finanțarea atrasă va susține dezvoltarea produsului și tehnologiei, precum și extinderea rețelei FlairMakers în Marea Britanie. În paralel, compania are deja activitate în România și a încheiat recent un parteneriat cu Academia de Studii Economice din București, universitatea absolvită de Raluca.

Următoarea schimbare: cariera nu mai trebuie să însemne un singur angajator

Massimiliano Savarese, co-fondator și Human Capital Expert FlairMakers, vede în schimbarea propusă de companie o transformare mai largă a pieței muncii: „Am văzut această schimbare în alte industrii de-a lungul carierei mele în zona de capital uman: profesioniști veritabili care trec la cariere de tip portofoliu și companii care au nevoie de acces flexibil la talent verificat. Ospitalitatea este următoarea. Majoritatea platformelor se opresc la matching; FlairMakers a mers mai departe și a construit infrastructura completă, de la training și conformitate până la plăți și controlul calității. De aceea i-am susținut din prima zi.”

Un apel către HoReCa din România: viitorul este deja aici

RePatriot îi invită pe managerii din industria ospitalității să testeze noul model. Managerilor din HoReCa le spunem: dacă aveți nevoie de oameni buni, verificați FlairMakers. Platforma vă oferă acces la profesioniști din operațiuni, management și zona executivă, fără să fiți limitați de modelul tradițional de recrutare.

Iar dacă lucrați în HoReCa, înscrieți-vă pe FlairMakers. Piața muncii se schimbă, iar viitorul aparține tot mai mult profesioniștilor care își pot transforma competențele în proiecte, oportunități și mai multe surse de venit.

flairmakers.com – platforma pentru noua generație de profesioniști din HoReCa

FlairMakers și lecția pentru România: diaspora poate aduce capital de încredere, nu doar bani

Povestea FlairMakers se leagă direct de o altă inițiativă susținută de RePatriot: RO-SEIS, mecanismul propus pentru stimularea investițiilor private în startup-urile românești.

Raluca Epureanu este inițiatoarea RO-SEIS, propunere prezentată în premieră la prima masă rotundă RISE România, găzduită de Senatul României la 22 aprilie 2026, sub patronajul RePatriot și cu susținerea unei coaliții de 14 organizații din ecosistemul antreprenorial. Mecanismul este inspirat de schema britanică SEIS și urmărește să creeze condițiile prin care capitalul privat să fie orientat către startup-uri cu potențial de creștere.

Este aceeași filozofie care stă în spatele RePatriot: românii din diaspora nu sunt doar o comunitate care trimite bani acasă. Sunt antreprenori, investitori, profesioniști, cercetători, manageri și creatori de rețele internaționale. În ultimii ani, RePatriot a urmărit tocmai această transformare: de la relația emoțională cu diaspora la o relație bazată pe încredere, dialog, oportunități și dezvoltare.

„FlairMakers ne arată foarte concret ce înseamnă o Românie conectată la diaspora. Raluca nu a adus doar o idee în România. A adus experiență acumulată în 30 de țări, standarde învățate într-o companie globală, educație de la Oxford, o echipă internațională, tehnologie și acces la capital. Asta este forța adevărată a diasporei. Noi nu construim doar evenimente ci construim încredere. Iar încrederea poate deveni capital, capitalul poate deveni investiție, investiția poate deveni companie, iar compania poate crea locuri de muncă și prosperitate.”, spune Marius Bostan, antreprenor și investitor în serie.

Despre RePatriot

RePatriot este o inițiativă a Romanian Business Leaders care urmărește reconectarea românilor din diaspora cu România prin antreprenoriat, investiții, transfer de know-how și proiecte de dezvoltare. Printre proiectele RePatriot se numără Top 100 Români de Pretutindeni, inițiativa anuală de recunoaștere a performanțelor românilor din diaspora, precum și proiecte dedicate investițiilor și transferului de competență, inclusiv RISE România și propunerea RO-SEIS. RePatriot nu construiește doar legături între România și diaspora, construiește punți prin care talentul, capitalul și experiența românilor din lume pot deveni forțe de dezvoltare pentru România.

Despre FlairMakers

Platforma FlairMakers: www.flairmakers.com este o platformă de tip talent-as-a-service pentru industria ospitalității, care conectează companiile cu profesioniști freelance verificați și gestionează infrastructura necesară colaborării: training, conformitate, contracte, plăți și controlul calității. Platforma acoperă trei niveluri de expertiză – operațiuni, management și executive & advisory – și operează în Marea Britanie și România.

Contacte media:
RePatriot – Andra Maxim, manager comunicare – andra@vossreview.com | telefon +40 726 550 801
Raluca Epureanu, co-fondator și CEO FlairMakers – raluca@flairmakers.com | +44 777 400 7434