Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a trimis o adresă oficială către DIICOT prin care cere socoteală procurorilor pentru că a fost ocolit la percheziții în cazul azilelor groazei din Bihor. Pîslaru s-a arătat deranjat de faptul că subordonații săi au ajutat la evacuarea bătrânilor fără acordul lui și a solicitat acces la actele din dosarul penal. Procurorii însă i-au respins toate cererile, i-au transmis ministrului că nu are nicio calitate în anchetă și l-au avertizat cu Codul Penal dacă publică documente secrete.

Ministrul Muncii cere socoteală pentru operațiunea din Bihor

Prin adresa trimisă procurorului-șef DIICOT, Dragoș Pislaru a cerut explicații despre evacuarea persoanelor vulnerabile din azile. Ministrul a vrut să știe temeiul legal al acțiunii și a solicitat copii după actele administrative și corespondența procurorilor. Mai mult, acesta a acuzat subtil că DIICOT le-ar fi cerut funcționarilor din minister să nu-și anunțe șefii politici despre percheziții.

„În contextul participării unor reprezentanți ai Ministerului Muncii (…) vă rugăm să ne confirmați sau infirmați faptul că le-ați cerut expres să nu notifice conducerea cu privire la respectivele participări, corespondențe sau informări. (…) Menționăm că Ministerul are în vedere prezentarea publică a documentelor aferente acestei operațiuni în data de 6 iulie 2026.”

Documentul integral poate fi consultat AICI

Răspunsul DIICOT: „O ingerință gravă și nepermisă în anchetă. Nu aveți nicio calitate procesuală”

Procurorii au demontat pretențiile ministrului interimar. DIICOT a trimis un răspuns prin care a explicat că investigația este strict secretă și că Ministerul Muncii nu are dreptul legal să controleze anchetele procurorilor sau să ceară acte din dosar.

„Procedura din cursul urmăririi penale este nepublică, astfel că actele și informațiile din dosarul penal pot fi comunicate numai în condițiile și către persoanele expres prevăzute de lege (…). În consecință, instituția dumneavoastră neavând nicio calitate procesuală în cauză nu poate formula o cerere de acces la actele dosarului, aceasta reprezentând o ingerință gravă și nepermisă în activitatea de urmărire penală.”

Procurorii au reamintit că evacuarea de urgență din azile a fost obligatorie, deoarece probele strânse arătau că Viorel Pașca oferea servicii sociale și medico-sociale fără să dețină nicio acreditare sau autorizație legală.

Procurorii laudă o subordonată a lui Pîslaru și îl amenință pe ministru cu Codul Penal

În timp ce solicitările ministrului au fost respinse, DIICOT a ținut să o laude pe Alexandra Zară, președinta Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități, instituție aflată în subordinea lui Pîslaru. Procurorii avertizează că dacă ministrul interimar își va duce planul la bun sfârșit și va publica documente legate de ancheta penală, acesta riscă să fie trimis direct în judecată pentru fapte penale.

„Vă punem în vedere că publicarea, distribuirea sau difuzarea în orice mod a documentelor (…) este de natură să afecteze ancheta penală în curs. Divulgarea, fără drept, a unor informații secrete de serviciu sau care nu sunt destinate publicității, de către cel care le cunoaște datorită atribuțiilor de serviciu (…) constituie infracțiune sub sancțiunea prevăzută de art. 304 din Codul Penal.”

Documentul integral poate fi consultat AICI

În urmă cu două zile, Dragoș Pîslaru s-a plâns într-o postare pe Facebook că nu a fost informat dinainte de perchezițiile procurorilor DIICOT de la Azilele Groazei din Bihor.

Dosarul azilelor groazei din Bihor

Viorel Pașca, liderul asociației „Dumnezeu Poartă de Grijă”, era cunoscut de toată lumea ca „bunul samaritean”. El primea oameni ai străzii, bătrâni singuri și bolnavi psihic în casele lui din localitățile Dumbrava și Tinca.

Medicina modernă poate contribui la controlul bolii și la menținerea unei calități bune a vieții chiar și în cazul unor pacienți în vârstă, cu boli severe, depistate în stadii avansate. Un astfel de exemplu este Iuliu, în vârstă de 89 de ani, care, în urmă cu peste șase ani, a fost diagnosticat cu cancer pulmonar în stadiul IV. Bărbatul avea deja multiple metastaze cerebrale și suprarenale, iar ulterior a fost diagnosticat și cu cancer rectal și cancer de colon sigmoid. În ciuda diagnosticelor severe, cu ajutorul unui plan complex de tratament realizat la Centrul Oncologic SANADOR, Iuliu a beneficiat de rezultate bune.

Fumător de la 18 ani, bărbatul a avut încă din tinerețe probleme cu plămânii, dar a renunțat la acest obicei abia după 60 de ani, când a fost diagnosticat cu boală pulmonară obstructivă cronică. În urmă cu șase ani însă, a început să aibă amețeli și tulburări de echilibru, iar medicul i-a recomandat un RMN cerebral. Rezultatul a arătat o tumoră cerebrală, pentru care Iuliu a urmat tratament prin radioterapie stereotaxică. Investigațiile ulterioare au arătat însă că tumora cerebrală era de fapt o metastază provocată de un cancer pulmonar inoperabil.

După acest diagnostic, familia lui Iuliu l-a programat la Centrul Oncologic SANADOR. Aici, bărbatul a fost preluat de Dr. Fabiana Moise, medic specialist oncologie medicală, care i-a indicat investigații imagistice avansate. Examinările au evidențiat alte două metastaze cerebrale și prezența unor metastaze suprarenale.

În situația lui Iuliu, obiectivul tratamentului era controlul bolii primare și al metastazelor. Testele genetice, imunohistochimice și de biologie moleculară efectuate au arătat că, în acest caz, soluția potrivită de tratament pentru cancerul pulmonar era imunoterapia. În scurt timp, pacientul a început tratamentul, efectuat prin Programul Național de Oncologie, pe care l-a urmat timp de doi ani și jumătate, cu rezultate bune.

După un timp de la încheierea acestuia, bărbatul a observat prezența sângelui în scaun, motiv pentru care, la recomandarea medicului, s-a programat la o colonoscopie. Investigația a arătat prezența a două tumori maligne, una la nivelul rectului și una la nivelul colonului sigmoid.

La indicația comisiei oncologice multidisciplinare de la Centrul Oncologic SANADOR, Iuliu a efectuat mai multe ședințe de radio-chimioterapie, urmate de tratament chirurgical pentru rezecția tumorilor.  Ședințele de radioterapie externă, administrate de Dr. Matei Bâră, șeful Departamentului de Radioterapie de la Centrul Oncologic SANADOR, au avut un rezultat favorabil.

Ulterior, Iuliu a fost programat pentru rezecția tumorală, cu excizie ganglionară, o intervenție dificilă, efectuată cu succes, prin abord robotic, de Dr. Bogdan Marțian, medic primar chirurgie generală, șeful Secției de Chirurgie Generală și directorul medical al Spitalului Clinic SANADOR, medic cu o vastă experiență în chirurgia oncologică abdomino-pelvină. Acesta a realizat rezecția de rect și de colon sigmoid, împreună cu anastomoza colorectală și plasarea unei ileostome temporare. Apoi, după trei săptămâni, printr-o nouă intervenție, Dr. Bogdan Marțian a închis ileostoma și a restabilit tranzitul intestinal printr-o anastomoză entero-enterală.

Problemele de sănătate nu aveau să se oprească însă aici. Examenul PET-CT efectuat la controlul periodic a evidențiat activitate metabolică sugestivă pentru metastază la nivelul glandei suprarenale drepte. Pentru aceasta, Iuliu a urmat un nou tratament prin stereotaxie, realizat de Dr. Matei Bâră, cu răspuns favorabil. În urma rezultatelor obținute, bărbatul a fost foarte mulțumit și recunoscător medicilor care l-au tratat.

La Centrul Oncologic SANADOR, pacienții au acces la investigații avansate, realizate cu echipamente moderne, care contribuie la diagnostic, stadializare și stabilirea planului personalizat de tratament de către comisia oncologică multidisciplinară (Tumor Board). În funcție de indicație, aceștia beneficiază de metode avansate de tratament, prin abordare multimodală integrată, precum imunoterapia, chimioterapia, terapia țintită, brahiterapia, radioterapia externă sau stereotaxia.

Intervențiile chirurgicale pentru cancer, atunci când sunt recomandate, sunt realizate clasic sau prin abord minim invaziv, inclusiv robotic, la Spitalul Clinic SANADOR, cu sprijinul Secției ATI de categoria I, cu nivel de competență extinsă.

România se alătură programului NATO în care cumpără, cu alte 10 state, avioane de spionaj. Donald Trump a ajuns marți, 7 iulie 2026, la Ankara pentru summitul NATO. Înaintea reuniunii, Alianța a anunțat contracte de armament de miliarde de dolari. Printre acestea se află achiziția comună de avioane Saab GlobalEye pentru noul sistem de avertizare și control al NATO, proiect la care participă și țara noastră.

Donald Trump s-a întâlnit mai întâi cu președintele turc Recep Tayyip Erdoğan, gazda summitului NATO de la Ankara. Liderul american, care a criticat în repetate rânduri nivelul cheltuielilor militare ale aliaților europeni, a avut o întrevedere cordială cu Erdoğan. Președintele SUA a apreciat relația cu liderul turc și a lăudat Turcia pentru sprijinul acordat Statelor Unite ale Americii, inclusiv în contextul conflictului cu Iranul.

Se mărește portofoliul militar cu proiecte de miliarde de dolari

Înaintea summitului, NATO a prezentat proiecte militare de miliarde de dolari. Secretarul general Mark Rutte a descris investițiile drept „bani bine cheltuiți”. NATO nu deține armament propriu, acesta aparținând statelor membre. Însă, Alianța operează o flotă de 14 avioane AWACS pentru supraveghere aeriană, aflate în serviciu de aproximativ 50 de ani, precum și câteva drone moderne de recunoaștere.

În comun cu alți 10 aliați, România achiziționează aeronave-radar de la compania suedeză Saab. Astăzi, 7 iulie, a fost anunțat un acord în sensul înlocuirii aeronavelor învechite. Compania va livra până la 10 avioane de supraveghere GlobalEye pentru un consorțiu NATO din care fac parte următoarele țări: România, Belgia, Canada, Danemarca, Germania, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ţările de Jos, Norvegia, Suedia.

„În cadrul Forumului Industriei de Apărare organizat cu ocazia Summitului NATO de la Ankara, marţi (7 iulie 2026), 11 aliaţi au anunţat achiziţia comună a aeronavelor Saab GlobalEye, care vor constitui noul Sistem Aerian de Avertizare şi Control (AWACS) al NATO. Această decizie reprezintă un pas important în modernizarea capacităţilor NATO de supraveghere aeriană şi avertizare timpurie, prin înlocuirea unei părţi din flota învechită de aeronave Boeing E-3 a Alianţei”, arată comunicatul NATO.

Cum vor fi folosite cele 10 avioane de spionaj GlobalEye

Avioanele GlobalEye vor oferi supraveghere avansată în spațiul aerian, terestru și maritim. Sistemul poate detecta drone, rachete balistice și rachete de croazieră. NATO afirmă că noile aeronave vor îmbunătăți capacitatea de monitorizare și sprijinul pentru operațiuni. Proiectul este realizat printr-o colaborare industrială transatlantică strânsă. Totodată, 8 state aliate au lansat un program separat pentru dezvoltarea unor noi capacități aeriene de avertizare timpurie destinate nevoilor naționale.

Noul Sistem aerian de avertizare și control este unul dintre principalele proiecte anunțate la Summitul NATO de la Ankara. Alianța susține că investiția marchează un pas important pentru întărirea capacității de descurajare și apărare, arată stiripesurse.ro.

Mark Rutte a anunțat și un proiect prin care 4 state vor cumpăra până la 5 drone de supraveghere Triton pentru flota NATO. Secretarul general a spus că inițiativa va crea locuri de muncă pe „ambele părți ale Atlanticului”. El a precizat că la summit sunt prezentate contracte de armament în valoare de zeci de miliarde de dolari, destinate consolidării apărării Alianței.

Sursă foto: Mediafax Foto