Actualitate

1 aprilie: Helmut Duckadam, „eroul de la Sevilla“ care a apărat patru penalty-uri într-o finală de cupă europeană, împlinește 65 de ani

Publicat

acum 2 ani

martie 31, 2024

Nationalul

1 aprilie: Helmut Duckadam, „eroul de la Sevilla“ care a apărat patru penalty-uri într-o finală de cupă europeană, împlinește 65 de ani

Pe 1 aprile, în 1866, lua ființă Societatea Literară Română, în 1881 se năștea poetul Octavian Goga, iar 1939, actorul şi regizorul Cătălin Naum. În aceeași zi, în 1941, avea loc Masacrul de la Fântâna Albă, iar în 1959 venea pe lume legendarul portar Helmut Duckadam, „eroul de la Sevilla“.

1866 – S-a înființat Societatea Literară Română

Societatea Literară Română, înființată la 1 aprilie 1966, s-a transformat (din 1/13 august 1867) în Societatea Academică Română, iar la 30 martie 1879 a devenit Academia Română.

1873 – Vasul cu aburi britanic RMS Atlantic s-a scufundat în Oceanul Atlantic

Scufundarea Vasului cu aburi britanic RMS Atlantic în largul insulei canadiene Nova Scoția din Oceanul Atlantic a dus la moartea a 547 de persoane.

1881 – S-a născut poetul, publicistul și politicianul român Octavian Goga

Octavian Goga, fiul preotului ortodox Iosif Goga și al Aureliei, învățătoare și activistă pentru drepturile românilor în Transilvania, s-a născut pe 1 aprilie 1881, la Rășinari (Sibiu), în acel moment în Austro-Ungaria.

Octavian Goga. FOTO Wikipedia

Într-un text autobiografic publicat în 1931 în ziarul „Rampa”, poetul a vorbit despre reperele formării sale.

„Dacă aş fi trăit într-o ţară în care ar fi respirat libertatea, aş fi făcut poate numai literatură. Vremea însă în care m-am născut şi poporul în care am trăit nu mi-au îngăduit luxul unui răgaz pe care greu mi-l puteam plăti… În casa noastră se făcea literatură. Se citea mult. Tatăl meu era un cărturar, iar mama publicase în 1880 multe poezii în revistele din Transilvania. Eram de 9 ani când am scris prima poezie, un fel de imn al libertăţilor împotriva ungurilor, o copilărească răsvrătire pe care am trimis-o tatei de ziua lui”, mărturisea poetul.

Profilul politic al lui Octavian Goga este însă unul controversat.

„Octavian Goga a fost un om politic şi demnitar al Statului Român (prim-ministru), care a promovat o politică profascistă, în care antisemitismul s-a aflat la loc de cinste. În calitate de prim-ministru a promovat în 1938,Legea prin care o treime din populaţia evreiască avea să-şi piardă cetăţenia şi deci protecţia din partea statului”, nota, în urmă cu doi ani, Institutul Elie Wiesel.

Octavian Goga a murit în 1938.

1939 – S-a născut actorul şi regizorul Cătălin Naum

Regizorul Cătălin Naum a fost unul dintre cei mai apreciaţi pedagogi din domeniul artei teatrale. Activitatea maestrului la Teatrul Podul, unde a format generaţii întregi de studenţi şi tineri actori, i-a desăvârşit statutul de profesionist.

Cătălin Naum a murit la 9 mai 2013. Personalităţi din domeniu precum Oana Pellea şi Ilinca Goia au transmis atunci mesajele lor de condoleanţe.

1941 – Masacrul de la Fântâna Albă

Se împlinesc 83 de ani de la Masacrul de la Fântâna Albă, săvârșit la 1 aprilie 1941, în Bucovina de Nord unde trupele sovietice au ucis între 2.000 şi 4.000 de români, când încercau să treacă graniţa din URSS în România.

„La 1 aprilie 1941, câteva mii de români, chemaţi de dorul libertăţii, au pornit paşii spre Fântâna Albă, la frontieră. Dar pentru mulţi acest drum a fost fără întoarcere. Eram şi eu, împreună cu fratele mai mare, printre ei. Am fost martor ocular şi am văzut cum s-au desfăşurat lucrurile. A fost un adevărat masacru, un genocid. Ucigaşii au aşteptat cu degetul pe trăgaci până când mulţimea a ieşit la luminiş. Era o acalmie prevestitoare de rele. Paşii greoi îi purtau pe oameni spre un sfârşit fatal. Tricolorul din faţa coloanei flutura mândru, demonstrând dragostea de neam şi ţară a românilor Bucovineni”, rememora profesorul Gheorghe Mihailiuc, supravieţuitor al masacrului de la Fântâna Albă

Martorii locali au relatat că supravieţuitorii au fost torturaţi, executaţi sau îngropaţi de vii în morminte. Alţi supravieţuitori au fost luaţi pentru a fi torturaţi şi ucişi de către NKVD.

Ziua de 1 aprile a fost declarată de Parlamentul României zi naţională de cinstire a memoriei românilor – victime ale masacrelor de la Fântâna Albă şi alte zone, ale deportărilor, ale foametei şi ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în Ţinutul Herţa, nordul Bucovinei şi întreaga Basarabie.

1944 – S-a născut Cornel Patrichi, actor, balerin şi coregraf

Cornel Patrichi ar fi împlinit astăzi 80 de ani. A fost unul dintre cei mai apreciaţi coregrafi şi balerini din România, el fiind denumit „regele dansului în comunism“, ca urmare a relaţiei apropiate pe care o avea cu Nicu Ceauşescu.

După ce în 1962 a absolvit Liceul de Coregrafie, Patrichi s-a angajat ca prim balerin la Teatrul de Revistă „Constantin Tănase“, prilej cu care a apărut în revista „Cărăbuş“, ca mai apoi, în 1970, să treacă la Teatrul Fantasio. Cariera în teatru a mers mână în mână cu cea din televiziune, mai ales în 1973, atunci când a colaborat cu regizorul Alexandru Bocăneţ. Tot în acea perioadă l-a cunoscut pe Valeriu Lazarov care l-a rugat să îl ajute cu realizarea unor coregrafii pentru un film. „Valeriu Lazarov m-a chemat la televiziune şi m-a întrebat dacă aş putea să-i fac nişte coregrafii frumoase. Am lucrat câţiva ani. El a făcut un filmuleţ cu mine şi Salome, o cântăreaţă care câştigase Eurovisionul în acel an“, povestea Patrichi într-un interviu.

Cornel Patrichi a jucat şi în filme, dintre care amintim „The King of Communism: The Pomp & Pageantry of Nicolae Ceausescu“ (2002), „Detaşamentul Concordia“ (1980), „Melodii, melodii…“ (1978), „Gloria nu cântă“ (1976), „Alexandra şi infernul“ (1975), „Un august în flăcări“ (1974), „Veronica“ (1973), „Pentru că se iubesc“ (1972), „Pădurea pierdută“ (1971), „Balul de sâmbătă seara“ (1968), „De trei ori Bucureşti“ (1968) etc. Totodată, el a realizat coregrafii pentru producţii precum „Viraj periculos“ (1983), „Eu, tu şi Ovidiu“ (1977), „Bună seara, Domnule Wilde“, „Actorul şi sălbaticii“ (1975), „Cântecele mării“ (1971).

Cornel Patrichi a murit la 5 aprilie 2016, în București.

1959 – S-a născut Helmuth Duckadam, fost portar de fotbal la Steaua

„Eroul de la Sevilla“ împlinește 65 de ani. Helmuth Duckadam a intrat în istorie după ce a apărat patru penalty-uri într-o finală de cupă europeană.

Helmut Duckadam. FOTO Facebook Helmut Duckadam,

Se întâmpla acum 38 de ani, la 7 mai 1986, pe stadionul Ramón Sánchez Pizjuán din Sevilla, unde campioana Spaniei, FC Barcelona, cotată cu prima șansă, era îngenuncheată de campioana României, Steaua București.

După ce Duckadam a apărat patru penalty-uri la rând, Steaua a devenit prima echipă din Estul Europei – și singura dintr-o țară comunistă – care a câștigat trofeul continental suprem.

„Astfel de momente le aştepţi o viaţă. Dar nu am avut emoţii. Eu nu m-am dus să cuceresc pământul spaniol, iar regele, din tribună, nu-mi promisese nicio maşină.Am mers acolo să le arătăm că ştim să jucăm fotbal şi să nu ne facem de râs. Noi nu aveam ce pierde. La fel cum e un portar la penalty-uri, nu are ce pierde, are numai de câştigat”, declara Helmuth Duckadam într-un interviu pentru Adevărul.

2003 – A murit actorul Mihai Mereuţă

Mihai Mereuță s-a născut pe 29 noiembrie 1924, în Botoşani, într-o familie de ţărani. După terminarea gimnaziului din localitatea natală, a pleacat la liceu, la Iaşi. S-a înscris, apoi, la Facultatea de Litere şi Filosofie din Iaşi, menţionează www.ziarulmetropolis.ro. În paralel, a urmat cursurile Conservatorului „George Enescu” din Iaşi, unde a avut posibilitatea de a absolvi doi ani într-unul singur. După terminarea atât a Facultăţii de Filozofi e, cât şi a Conservatorului, în 1948, s-a angajat ca actor la Teatrul Naţional din Iaşi.

După Naţionalul din Iaşi, a ajuns la Teatrul din Ploieşti. În 1957, la solicitarea Luciei Sturdza Bulandra, a ajuns pe scena bucureşteană, conform www. cinemagia.ro.

A jucat alături de Ion Caramitru în piesa „Tineri căsătoriţi caută cameră”, alături de Mariana Mihuţ în „Interviu” şi alături de Toma Caragiu şi Margareta Pâslaru în „Opera de trei parale”. Anul 1967 îl găseşte la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografi că din Bucureşti ca profesor la clasa de actorie împreună cu Constantin Morozan.

A realizat numeroase roluri, lucrând cu importanţi regizori: Liviu Ciulei, în „Azilul de noapte” şi „Opera de trei parale”, Sanda Manu, în „Mincinosul”, Valeriu Moisescu, în „Casa cea nouă”, Tompa Gabor, în „Ivan Vasilievici”.

A mai jucat, pe scena teatrului bucureştean, şi în spectacolele: „Cabala bigoţilor”, „Infidelitate conjugală” etc.

Din 1991, după ce a ieşit la pensie, a continuat să interpreteze roluri în fi lm, să colaboreze la radio şi la televiziune.

Ultimul rol important în care a putut fi aplaudat a fost cel din piesa „Boabe de rouă pe o frunză de lotus în bătaia lunii”, jucată pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, în regia lui Gelu Colceag.

A avut şi sute de roluri în piese radiofonice, precum: „Venea o moară pe Siret”, „Vama doctorului”, „Tinereţea lui Moromete”, „Sufl ete moarte”, „O lecţie de bun simţ”, „Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea”, „Maitreyi”, „Maşina Infernală”, „În vreme de război”, „Ion”, „Intrusul”, „Ion Roată şi Unirea”, „Geniu Pustiu”, „Douăsprezece scaune”.

În ultimii ani ai vieţii, a prezentat, la postul public de televiziune TVR 2, emisiunea „Ferma”. A murit la Bucureşti, la 1 aprilie 2003.

2015 – A murit fostul arbitru de fotbal Nicolae Rainea

Nicolae Rainea, supranumit şi „Lotomotiva din Carpaţi” s-a stins din viaţă pe 1 aprilie 2015, pe patul de spital. Faimosul arbitru a suferit complicaţii pulmonare şi cardiace severe, în faţa cărora până şi medicii au fost neputincioşi. Avea 81 de ani, iar extraordinara sa carieră în sport şi activitatea în administraţie păreau să îl facă nemuritor.

Marele arbitru va rămâne în memoria unei lumi întregi. De-a lungul carierei sale, Nicolae Rainea a alergat la antrenamente şi la meciuri aproximativ 200.000 de kilometri, de cinci ori ocolul Pământului pe la Ecuator.

Nicolae Rainea a fost de departe, unul dintre cei mai iubiţi arbitri pe care i-a dat România.

A arbitrat la turneele finale ale trei campionate mondiale (Germania 1974, Argentina 1978 şi Spania 1982) şi are la activ şapte finale de cupe europene.

1968 – S-a născut regizorul şi actorul Andreas Schnaas

S-a născut la Hamburg. A realizat primul său fi la la vârsta de 12 ani. Este vorba de „Hunted”, filmat de către tatăl său, avându-l într-un rol pe bunicul său. Au urmat alte filme realizate fără niciun buget, până în 1989, când a adunat suficienţi bani pentru primul său lungmetraj, „Violent Shit”. Este un regizor care a adoptat exclusiv genul horror, devenind lider în Germania în industria filmelor de groază cu buget redus.

Printre cele mai recente filme ale sale se numără „Unrated: The Movie” (2009), „Karl the Butcher vs Axe” (2010) şi „Unrated II: Scary as Hell” (2011). A jucat în filme, precum „Necronos” (2010), „Tumors” (2011), „Zombie Infection” (2011), „Violent Shit: The Movie” (2015), „Freak in the Basement” (2018). În prezent, locuieşte în Rellingen, Germania, împreună cu soţia şi copiii. (DAD) Marea Britanie.

Comentarii Facebook

Articole pe aceiasi tema:ani apărat aprilie care Cupă de Duckadam eroul Europeană finală Helmut împlineşte întro la Patru penaltyuri prima Sevilla

Urmatorul

Halep, în goana după invitația cea mare. Cum poate obține derogarea pentru a evolua la Jocurile Olimpice

Nu ratati

Cum sărbătoresc nemții legalizarea canabisului. Noua lege intră în vigoare la 1 aprilie

Nationalul

Comenteaza si tu

Actualitate

Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii

Publicat

acum 2 zile

ianuarie 30, 2026

1SEO

Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii

Organizarea spațiului de lucru reprezintă unul dintre factorii determinanți ai productivității și siguranței în orice mediu profesional. De la ateliere industriale și fabrici, până la centre logistice și săli de sport corporative, ordinea și modul de depozitare a echipamentelor influențează direct eficiența angajaților și atmosfera generală de lucru. În acest context, vestiarele metalice s-au impus ca o soluție practică și durabilă pentru gestionarea uniformelor, echipamentelor personale și uneltelor de lucru.

Vestiarele metalice nu doar că oferă spațiu de depozitare, dar contribuie la reducerea dezordinii, la creșterea productivității și la crearea unui mediu de lucru mai sigur și mai curat. Articolul de față analizează impactul lor asupra organizării muncii și modul în care acestea transformă spațiile profesionale.

Reducerea dezordinii și a distragerilor

Unul dintre cele mai evidente efecte ale vestiarelor metalice este capacitatea lor de a reduce dezordinea. În lipsa unui sistem de depozitare bine structurat, uniformele, echipamentele și obiectele personale ajung să fie lăsate pe scaune, bănci sau pe jos, creând un spațiu aglomerat și neplăcut vizual. Această dezordine nu doar că afectează aspectul general al încăperii, dar generează și distrageri care pot reduce concentrarea angajaților.

Vestiarele metalice permit fiecărui angajat să aibă propriul spațiu clar delimitat, în care își poate depozita hainele de lucru, încălțămintea sau accesoriile personale. Sertarele și rafturile integrate facilitează separarea obiectelor pe categorii, iar ușile închise împiedică răspândirea vizuală a echipamentelor. În practică, acest lucru reduce timpul petrecut în căutarea obiectelor și minimizează distragerile, permițând angajaților să se concentreze pe sarcinile esențiale.

De asemenea, ordinea vizuală creată de vestiarele metalice are un impact psihologic pozitiv. Spațiile bine organizate induc o senzație de control și profesionalism, ceea ce poate încuraja angajații să mențină disciplina și să adopte comportamente mai eficiente în desfășurarea activităților lor.

Creșterea productivității angajaților

Productivitatea angajaților este strâns legată de eficiența modului în care aceștia accesează și depozitează echipamentele necesare muncii lor. Fiecare minut pierdut în căutarea uniformei sau a uneltei potrivite reprezintă timp în care activitatea productivă este suspendată. Vestiarele metalice contribuie semnificativ la reducerea acestei pierderi de timp, oferind un sistem de organizare clar și rapid.

Sertarele etichetate și spațiile dedicate pentru fiecare tip de echipament permit angajaților să găsească totul imediat. Aceasta reduce frustrările și crește satisfacția profesională, iar studiile au demonstrat că un mediu de lucru organizat stimulează implicarea și eficiența personalului.

În plus, angajații sunt mai motivați să respecte procedurile de depozitare și igienă atunci când spațiul le oferă soluții practice. Vestiarele metalice facilitează acest comportament, contribuind la crearea unui flux de lucru coerent și la reducerea timpilor morți în activitățile zilnice.

Un spațiu de lucru mai curat și sigur

Siguranța și igiena sunt două componente fundamentale ale unui mediu profesional eficient. Dezordinea și echipamentele lăsate la întâmplare pot genera accidente, precum alunecări, împiedicări sau căderi de obiecte. Vestiarele metalice ajută la prevenirea acestor riscuri, deoarece permit depozitarea uniformelor, încălțămintei și echipamentului voluminos într-un mod ordonat și securizat.

Mai mult, metalul este un material ușor de curățat și rezistent la uzură. Suprafețele vestiarelor pot fi dezinfectate rapid, iar structura solidă previne deteriorările cauzate de utilizarea zilnică intensă. Prin urmare, un spațiu echipat cu vestiare metalice rămâne curat și igienic, reducând riscul contaminării sau al accidentelor de muncă.

Vestiarele metalice contribuie, de asemenea, la protecția obiectelor personale ale angajaților. Sistemele de încuietori robuste previn furtul sau accesul neautorizat, creând un mediu sigur în care personalul se poate concentra pe activitatea lor fără grija bunurilor personale.

Concluzie

Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii este evident și multidimensional. Ele reduc dezordinea și distragerile, permit creșterea productivității prin acces rapid la echipamente și contribuie la menținerea unui spațiu de lucru curat și sigur. Prin combinarea durabilității, funcționalității și securității, aceste vestiare devin un element esențial al oricărui mediu profesional, fie el industrial, sportiv sau logistic.

Investiția într-un vestiar metalic nu este doar o alegere practică, ci și strategică. Ea sprijină disciplina organizațională, eficiența personalului și crearea unei atmosfere profesionale, contribuind semnificativ la succesul și siguranța activităților desfășurate.

Comentarii Facebook

Citeste in continuare

Actualitate

Reabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect

Publicat

acum 2 zile

ianuarie 30, 2026

1SEO

Reabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect

În ultimii ani, programele de reabilitare termică au devenit o prioritate atât pentru clădirile rezidențiale, cât și pentru instituții publice sau spații comerciale. Creșterea costurilor la energie, dorința de confort sporit și preocupările legate de eficiența energetică fac ca investițiile în termoizolație să fie mai importante ca oricând. Deși cei mai mulți asociază reabilitarea termică în primul rând cu polistirenul de pe fațadă, în realitate tâmplăria PVC joacă un rol central în performanța energetică a unei clădiri.

Ferestrele sunt punctele cele mai vulnerabile ale anvelopei: prin ele se pierd cantități mari de căldură, se creează punți termice, apare condensul, iar confortul interior se schimbă semnificativ în funcție de calitatea lor. Totodată, ferestrele sunt primele care intră în contact direct cu radiația solară, cu diferențele mari de temperatură și cu factorii de mediu, ceea ce le face esențiale în orice proiect de reabilitare.

Un proces de modernizare energetică eficient nu înseamnă doar izolarea pereților, ci îmbinarea corectă a tuturor elementelor – iar fereastra din PVC este una dintre primele decizii care trebuie luate.

Coordonarea montajului cu anveloparea clădirii (termosistemul)

Una dintre cele mai frecvente greșeli în proiectele de reabilitare este lipsa coordonării dintre echipa care montează ferestrele și echipa responsabilă de termosistemul clădirii. De multe ori, tâmplăria se schimbă înainte sau după anvelopare fără a se ține cont de poziția corectă în stratul termoizolant.

Ideal, fereastra trebuie inclusă în planul de izolare al pereților, nu lăsată „în spate” față de termosistem. Astfel se obține:

Reducerea pierderilor de căldură prin perimetru;
Eliminarea diferențelor de temperatură în jurul ferestrei;
Creșterea confortului interior;
Prevenirea condensului pe margini.

Pentru clădirile reabilitate corect, fereastra se montează în zona termoizolației, nu în zidul rece. Această poziționare poate necesita console speciale sau spumă cu dilatare controlată, dar rezultatul este una dintre cele mai eficiente măsuri de creștere a eficienței energetice.

Evitarea punților termice la îmbinarea cu zidul

O altă problemă des întâlnită în reabilitare o reprezintă punțile termice din jurul ferestrei. Acestea apar atunci când zona de contact între profilul PVC și zidărie nu este corect izolată sau este izolată doar cu spumă poliuretanică, fără etanșare suplimentară. Spuma este necesară, dar nu este suficientă pentru a asigura etanșare la aer și vapori.

Pentru o tâmplărie performantă, îmbinarea trebuie realizată cu:

Benzi de etanșare hidro și termoizolante (interior și exterior);
Spumă poliuretanică cu celulă închisă, adaptată pentru eficiență energetică;
Profile de colț și glafuri corect montate, care să evite pierderile locale de căldură.

Dacă acest detaliu este ignorat, pe lângă pierderile de energie, pot apărea probleme suplimentare: condens, mucegai, miros de umezeală sau deformarea finisajelor în jurul ferestrei. Investiția într-o fereastră performantă poate fi inutilă dacă montajul nu este tratat ca parte a termoizolației clădirii.

Măsurarea performanței înainte și după schimbare

O reabilitare corectă are la bază nu doar intuiție sau recomandări, ci date măsurabile. Tâmplăria PVC performantă nu ar trebui aleasă doar după preț, ci după specificații și rezultate testabile. Pentru clădirile mari sau pentru proiectele cu finanțare publică, măsurătorile sunt obligatorii, dar ele ar trebui utilizate și la nivel rezidențial.

Evaluarea performanței se poate face prin:

Termografie, care evidențiază pierderile de căldură înainte și după montaj;
Testul blower-door, care indică etanșeitatea clădirii;
Analiza coeficienților ferestrelor: Uf (profil), Ug (geam), Uw (fereastră completă).

După montaj, aceste măsurători nu sunt doar confirmări tehnice, ci pot demonstra eficiența lucrărilor și pot oferi garanția unei investiții corecte. De exemplu, o fereastră PVC cu geam triplu poate reduce pierderile de energie chiar cu 40–60% în comparație cu tâmplăria veche din lemn sau aluminiu neizolat.

Concluzie

Reabilitarea termică a unei clădiri nu înseamnă doar lipirea unui strat de polistiren pe fațadă. Fereastra joacă un rol central în performanța energetică, confortul interior și durabilitatea lucrării. Tâmplăria PVC, datorită eficienței termoizolante, etanșeității crescute și raportului excelent calitate–cost, este una dintre cele mai inteligente investiții dintr-un astfel de proiect.

Totuși, performanța ei depinde în mod direct de modul în care este integrată în anvelopa clădirii. Montajul corect, eliminarea punților termice și verificarea rezultatelor prin măsurători sunt elemente care transformă o simplă lucrare într-o reabilitare energetică reală. În final, succesul proiectului nu stă doar în materiale, ci în modul în care acestea lucrează împreună, creând o clădire eficientă, confortabilă și pregătită pentru viitor.

Comentarii Facebook

Citeste in continuare

Actualitate

Adâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea

Publicat

acum 2 zile

ianuarie 29, 2026

1SEO

Adâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea

Glafurile interioare din PVC reprezintă unul dintre acele elemente aparent mărunte, dar extrem de importante pentru aspectul final al unei ferestre. Ele completează vizual tâmplăria, ascund marginile zidului și creează un spațiu util în apropierea geamului. Deși adesea lăsat la urmă în procesul de amenajare, glaful interior are un rol atât estetic, cât și funcțional, iar una dintre caracteristicile sale esențiale este adâncimea.

Adâncimea unui glaf nu se rezumă doar la cât „iese” în afara peretelui, ci influențează felul în care circulă aerul cald de la calorifer, modul în care lumina pătrunde în încăpere, dar și posibilitățile de decorare a ferestrei. Un glaf prea scurt poate arăta neproporționat, iar unul prea adânc poate crea probleme de circulație a aerului și poate favoriza apariția condensului pe geam. De aceea, este esențial ca alegerea adâncimii glafului să fie adaptată atât ferestrei, cât și spațiului în care este instalat.

Regula de bază – Cât ar trebui să iasă glaful în afara peretelui?

O regulă simplă, dar importantă, spune că glaful ar trebui să depășească peretele cu aproximativ 3–5 cm, în funcție de grosimea zidului și de designul interior. Această depășire permite o protecție eficientă a tencuielii și creează o linie vizuală armonioasă în jurul ferestrei. Totuși, există situații în care se optează pentru glafuri semnificativ mai adânci, fie din rațiuni estetice, fie pentru a obține un spațiu suplimentar utilizabil.

Un glaf prea scurt poate părea „tăiat”, lăsând impresia unei finisări incomplete, în timp ce unul exagerat de lung poate deveni incomod în utilizare sau poate obtura curgerea eficientă a aerului cald din calorifer spre fereastră. Așadar, adâncimea trebuie aleasă echilibrat și evaluată în raport cu amplasarea radiatorului, distanța față de geam și stilul camerei. Pentru ferestre montate pe pereți groși sau în clădiri cu un design mai masiv, glafurile mai adânci pot oferi un aspect elegant, cu linii puternice. În schimb, în spațiile moderne, minimaliste, se poate prefera un glaf mai discret, aproape la nivelul peretelui, pentru a păstra simplitatea vizuală.

Spațiul pentru decorațiuni, plante și obiecte utile

Unul dintre cele mai apreciate avantaje ale unui glaf adânc este posibilitatea de a-l folosi ca spațiu funcțional sau decorativ. Locul din dreptul ferestrei este ideal pentru plante, fiind zona cu cea mai multă lumină naturală. Pe lângă plante, glafurile pot găzdui obiecte decorative, lumânări, fotografii sau chiar elemente utile precum telecomenzi, difuzoare de aromă ori cărți.

Alegerea adâncimii influențează direct acest potențial. Un glaf îngust limitează posibilitățile, împingând proprietarul să renunțe la decorare, în timp ce unul suficient de adânc poate deveni un mic spațiu „activ”, integrat vieții zilnice. Totuși, utilizarea decorativă trebuie făcută responsabil. Un glaf excesiv încărcat poate bloca circulația aerului cald, favorizând răcirea geamului și apariția condensului în sezonul rece. Este important să fie păstrată o zonă liberă sau aerisită pentru ca aerul cald să urce corespunzător spre fereastră.

Evitarea supraîncălzirii glafului de căldura de la calorifer

Un aspect mai puțin discutat, dar extrem de important, este interacțiunea dintre glaf și radiator. În majoritatea camerelor, caloriferul se află sub geam, iar aerul cald urcă în mod natural în sus. Dacă glafurile sunt prea adânci, ele pot acționa ca o barieră, împiedicând aerul să ajungă la sticla ferestrei. Rezultatul? Fereastra se răcește excesiv, ceea ce crește riscul de condens și chiar mucegai. Pe lângă această problemă, glafurile din PVC sunt sensibile la temperaturi extreme. Deși rezistente, ele pot suferi în timp dacă sunt supuse constant la supraîncălzire directă, mai ales dacă suprafața este acoperită cu vopsele, folii sau decoruri care absorb căldura.

Pentru a evita aceste inconveniențe, se recomandă:

Păstrarea unei grosimi echilibrate a glafului în funcție de puterea caloriferului;
Evitarea acoperirii complete cu obiecte care blochează aerul;
Montarea unor grile de ventilație în cazul glafurilor foarte late.

Aceste soluții simple permit radiatorului să funcționeze optim, menținând geamul cald, reducând riscul de condens și protejând în același timp materialul PVC.

Concluzie

Deși pare doar un element decorativ, adâncimea glafului PVC de interior are un impact real asupra confortului, esteticii și chiar eficienței energetice a locuinței. Alegerea unui glaf dimensionat corect contribuie la un aspect armonios al ferestrelor, oferă un spațiu util pentru decorațiuni sau plante și, foarte important, promovează circulația optimă a aerului cald.

În final, un glaf bine ales nu este doar frumos, ci funcțional. Iar în amenajarea locuinței, cele mai reușite rezultate apar atunci când estetica merge mână în mână cu utilitatea. Un detaliu aparent minor devine astfel un element care schimbă cu adevărat felul în care ne bucurăm de spațiul de lângă fereastră.

Comentarii Facebook

Citeste in continuare