Actualitate
Orașul de la Porțile de Fier ale Transilvaniei, vegheat de Retezat. Locurile de neuitat din Țara Hațegului VIDEO
Orașul Hațeg din Hunedoara (video), un vechi nod de comunicație de la Porțile de Fier ale Transilvaniei, este punctul de plecare spre unele dintre cele mai spectaculoase locuri istorice din vestul României. Monumentele naturii din vecinătatea Hațegului completează oferta turistică diversă a ținutului numit Țara Hațegului.
Orasul Hateg și mănăstirea Prislop. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
Mai puțin de 10.000 de oameni locuiesc în orașul Hațeg din Hunedoara, centrul uneia dintre regiunile cele mai atractive ca relief și vestigii istorice din România.
Țara Hațegului, numită astfel încă din Evul Mediu, este un ținut deluros, mărginit de munții Retezat, Șureanu, Parâng și Poiana Ruscă, și împânzit de rămășițele așezărilor antice și medievale.
Deși mic ca populație, orașul Hațeg a fost de-a lungul timpului un nod important de comunicație între regiunile istorice ale Ardealului, Olteniei și Banatului.
Atracții turistice țara Hațegului
Aici se întâlnesc drumul care traversează Carpații prin pasul Porțile de Fier ale Transilvaniei (video), legând Banatul de Ardeal, drumul care leagă Oltenia de Ardeal prin Valea Jiului, însoțit de calea ferată construită în 1870, și vechiul drum de pe valea Streiului, folosit intens încă în vremea dacilor și romanilor.
Orașul Hațeg din Hunedoara nu a fost la fel de industrializat în secolul XX, față de celelalte orașe din Hunedoara.
Amenajările hidroenergetice de pe râurile Mare (Retezat) și Strei, fabricile de bere și conserve și agricultura au susținut economia orașului până la sfârșitul secolului XX, dar în ultimii ani tot mai mulți localnici au încercat să profite de potențialul turistic al ținutului.
„Mulți oameni din Hațeg și-au transformat casele în locuri de cazare pentru turiști și pelerini veniți la Mănăstirea Prislop aflată în vecinătatea orașului. În Hațeg sunt mai multe străzi pe care se înșiruie, una lângă alta, casele devenite pensiuni, alături de alte locuri destinate primirii turiștilor. Afacerile cu flori și produse tradiționale au sporit și ele bunăstarea oamenilor“, spune proprietarul unei pensiuni din Hațeg.
Imaginea 1/23:
Orașul Hațeg Foto Daniel Guță jpg
Chiar dacă spune că nu prea au multe de vizitat în centrul mic și aglomerat al Hațegului (video), localnicul îi invită pe oaspeții săi să facă o plimbare pe dealurile Hațegului, de pe care li se înfățișează panorama spectaculoasă a orașului, vegheat de crestele Retezatului.
Locul unde a început povestea orașului Hațeg este dealul Orlea, la poalele căruia se întinde localitatea.
Dealul legendar și comoara lui Decebal
Dealul Orlea (video) ar fi avut un rol strategic în trecut. Sub el se întâlnesc râurile Mare și Sibișel, coborâte din Retezat, cu râul Strei, ce își are izvoarele în Munții Șureanu și cu râul Fărcădin (Galbina), care izvorăște din Munții Poiana Ruscă.
Tot pe aici trecea Drumul lui Traian – o „via silica stratae“ (drum tipic roman, pavat cu dale poligonale) –, vizibil până în secolul al XVIII-lea pe porțiunea de 20 de kilometri dintre Ulpia Traiana Sarmizegetusa și Dealul Orlea (satul Subcetate).
Drumul imperial continua pe valea Streiului, împânzită de așezări antice și medievale, și urca apoi de-a lungul văii Mureșului, spre orașele Apulum (Alba Iulia) și Napoca (Cluj-Napoca), spre minele de aur și de sare din Apuseni, până la frontierele din nordul provinciei.
Pe acest deal, arătau unii istorici, s-ar fi aflat Sarmizegetusa – capitala dacilor înainte de cucerirea romană, fapt contrazis de cercetările arheologice din secolul XX, care indică locul centrului de putere al dacilor în Munții Orăștiei, la Sarmizegetusa Regia (Grădiștea de Munte – Hunedoara).
O legendă veche spune că numele dealului Orlea din Hațeg ar proveni de la cel al unui rege dac, Oroles din secolul II î.Hr., menționat de antici pentru modul în care și-a pedepsit supușii, după ce au pierdut o bătălie, punându-i pe soldați să doarmă la picioarele femeilor și să facă treburile casnice.
Dealul Orlea din Haațeg. Foto Daniel Guță. ADEVĂRUL
„Acest pisc se numește Orlea, din care cauză unii pretind că acest turn l-ar fi ridicat Orole, regele dacilor. Tocmai sub acest pisc se împreună cele trei râuri ce spală Valea Hațegului și fac apoi propriul Sargentu (n.r. – Strei). Poporul fantazează că în interiorul acestui pisc sunt niște celarie (n.r. – cămări) gigantice pline de aur și argint, că porțile prin care poţi intra în aceste catacombe sunt în apă și se deschid numai în ziua de Paști, când bate întâiul în toacă, și că atunci apa se ferește din calea lor“, arăta istoricul Aron Densușianu, în 1866.
Pe același deal, în mijlocul pădurii, un bolovan uriaș, numit Tronul Străbunilor (video), este căutat de turiști, care îl consideră un loc încărcat de energie, care amintește de locurile de taină ale druizilor. În vârful colinei, călătorii găsesc ruinele unui fort medieval, loc care ar fi dat și el naștere unei legende despre numele așezării.
Cetatea medievală ar fi fost clădită ca loc de adăpost pentru Aurelia, fiica unui rege care stăpânea actualul castel Kendeffy din Sântamaria Orlea, aflat la marginea Hațegului.
La poalele dealului Orlea, în apele Streiului, ar fi fost descoperită în secolul al XVI-lea comoara lui Decebal, un tezaur imens de monede și piese de aur, menționat în documentele vremii.
Din anii ’90, un lac de acumulare acoperă presupusul loc al comorilor. Mai multe drumuri care pornesc din Hațeg duc spre destinații atractive în repere istorice și turistice, accesibile la câteva zeci de minute de mers cu mașina.
Atracții turistice în țara Hațegului. Sarmizegetusa
O mulțime de locuri spectaculoase se înșiruie pe șoseaua Hațeg-Caransebeș și în apropierea acesteia, la mai puțin de jumătate de oră de oraș, cu mașina.
Cel mai vizitat loc este Ulpia Traiana Sarmizegetusa – orașul antic întemeiat de împăratul Traian în primii ani după războaiele daco-romane de la începutul secolului II (video).
Colonia destinată veteranilor stabiliți în noua provincie romană se întindea la poalele munților Țarcu și Poiana Ruscă, dominate la orizont de crestele Retezatului. Sarmizegetusa și împrejurimile sale au fost locuite în Antichitate, până când invaziile populațiilor migratoare au dus la distrugerea și abandonarea lor.
Imaginea 1/8:
Ulpia Traiana Sarmizegetusa Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (24) JPG
Ruinele capitalei romane dezvăluie un fost oraş cosmopolit şi înfloritor din Antichitate, o aşezare de lux, în care trăiau peste 20.000 de oameni, cu o mulţime de clădiri administrative şi palate impozante, cu temple de marmură, închinate zeităţilor romane, şi cu un amfiteatru care putea primi peste 5.000 de spectatori. Amfiteatrul este în curs de reabilitare, cu fonduri europene, iar finalizarea lucrărilor este așteptată anul acesta.
Un drum desprins din șoseaua Hațeg-Caransebeș duce spre biserica medievală Densuș (video), clădită la sfârșitul secolului al XIII-lea din monumente funerare și ruine și coloane provenite de la Sarmizegetusa.
„Mausoleul acesta se susţine a fi cea mai veche zidire în Ardeal, care a rămas neruinată de timp, războaie sau alte întâmplări nefaste“, o descria cărturarul Bizantinus Pop, în secolul al XIX-lea.
Fostul preot al bisericii amintea legenda veche potrivit căreia lăcașul cu o arhitectură stranie ar fi fost la origine un mausoleu sau templu ridicat în amintirea generalului roman Longinus, răpus în timpul războaielor daco-romane. Ipoteza sa a fost contestată de alți oameni de știință, care i-au confirmat valoarea istorică, dar i-au atribuit origini medievale.
Imaginea 1/17:
biserica densus captura video jpg
Un alt drum desprins din aceeași șosea duce spre comuna Râu de Mori, aflată și ea la mai puțin de 20 de kilometri de Hațeg.
Aici, călătorii găsesc ruinele cetății medievale Colț – numită și Castelul din Carpați (video), pentru că l-ar fi inspirat pe Jules Verne în scrierea nuvelei „Castelul din Carpați“, și biserica medievală de la poalele ei.
Cele două monumente istorice au fost clădite de familia cnezială Cândea în urmă cu peste șase secole și deschid drumul spre Retezat, pe Valea Râușorului.
Imaginea 1/14:
Rausor. Foto: Daniel Guță
Tot din Râu de Mori, un alt drum urcă pe spectaculoasa valea a râului Mare, spre Barajul Gura Apelor din Retezat, înalt de aproape 170 de metri, unul dintre cele mai mari astfel de construcții din Europa.
Drumul spre Valea Jiului, printre munții Retezat și Șureanu
Țara Hațegului este traversată și de șoseaua Hațeg-Petroșani, care însoțește valea Streiului (video) despărțind munții Retezat de Șureanu.
Mai multe drumuri care se intersectează cu șoseaua Hațeg-Petroșani urcă spre Retezat ori spre platourile aflate la peste 1.000 de metri ale Munților Șureanu, din care continuă traseele turistice spre locuri atractive ca Poiana Omului, Sarmizegetusa Regia, Fundătura Ponorului şi Peștera Cioclovina.
Până la Hațeg, valea Streiului traversează satele comunelor Baru, Pui și Sântamaria Orlea, împânzite de vestigii antice și medievale și de castelele familiilor nobiliare din secolele XVIII-XIX.
Țara Hațegului, tărâm al castelelor
La marginea orașului Hațeg, primul reper turistic aflat pe acest drum este castelul din Sântamaria Orlea, clădit în secolul al XVIII-lea de familia Kendeffy. În vecinătatea lui se află biserica din Sântamaria Orlea (video), clădită între anii 1270 şi 1280, care a păstrat cele mai vechi picturi bisericești din România.
Castelul Kendeffy s-a aflat până în 1946 în proprietatea contelui Gabor Kendeffy (1875-1962), unul dintre cei mai bogaţi oameni din România în prima jumătate a secolului XX. Autoritățile comuniste l-au alungat, însă, din castelul său luxos și au transformat clădirea istorică în sediu al unei întreprinderi agricole de stat (IAS) și apoi în tabără școlară.
Imaginea 1/5:
castel kendeffy foto daniel guta adevarul
„În anii următori, în fiecare zi, groful venea pe jos din Haţeg până pe podul de peste Râul Mare de la intrare în Sântămărie-Orlea, de unde privea ore întregi cu mâinile încrucişate, castelul al cărui proprietar fusese. Apoi se întorcea din nou pe jos la locuinţa sa mizeră din Haţeg“, spunea profesorul Iancu Badiu.
Gabor Kendeffy a murit în 1962, în Hațeg, după ce ar fi căzut într-un șanț, iar castelul său, revendicat în anii 2000 de presupuși moștenitori ai contelui, a rămas închis.
În apropierea sa, la Săcel, un alt castel fastuos, care a aparținut în trecut familiei nobiliare Nopcsa, a fost restaurat în ultimii ani și poate fi vizitat (video).
Clădirea din secolul al XIX-lea a aparținut savantului și spionului Franz Nopcsa (1877-1933), un om de știință extrem de controversat, faimos pentru descoperirea unor specii de dinozauri care au trăit în urmă cu zeci de milioane de ani pe actualul teritoriu al Țării Hațegului.
Imaginea 1/10:
Castelul Nopcsa, Hunedoara Foto Daniel GuțăADEVĂRUL (57) JPG
Un parc tematic al dinozaurilor și de distracții, destinat copiilor, a fost înființat la marginea satului Săcel în locurile de la poalele Retezatului, unde Franz Nopcsa a descoperit numeroase fosile de dinozauri.
Mănăstirea Prislop, popas pe drumul spre Hunedoara
Din vecinătatea Haţegului, până la vărsarea în Mureş, râul Strei mai parcurge aproximativ 30 de kilometri, printr-un ţinut la fel de bogat în vestigii istorice antice și medievale.
Un alt drum trece peste dealuri, spre Hunedoara, aflată la circa 20 de kilometri de Hațeg, unde călătorii găsesc cel mai vizitat monument istoric din vestul României, Castelul Corvinilor.
Înainte de a ajunge la castelul medieval clădit de Ioan de Hunedoara, numeroși călători se opresc la Mănăstirea Prislop din Hunedoara (video), cel mai căutat loc de pelerinaj din vestul României. Aflată la circa 10 kilometri de Hațeg, mănăstirea datează de la sfârșitul secolului al XIV-lea, fiind clădită în aceeași epocă în care au fost ridicate mai multe biserici de piatră din Țara Hațegului, realizate de cnezii din acest ținut.
Tradiția locală spune însă că, prin secolele XV-XVI, aici ar fi trăit Sfântul Ioan de la Prislop, un călugăr care şi-a dăltuit singur, într-o stâncă ascunsă de pădurea Silvaşului, locul de vieţuire, însă a murit înainte de a termina lucrarea. Chilia acestuia poate fi vizitată.
În biserica Mănăstirii Prislop se află mormântul şi piatra funerară a domniţei Zamfira (Saphira), fiica domnului Moise Vodă Basarab, care se refugiase aici la mijlocul secolului al XVI-lea. Și ea s-a numărat printre personajele legendare din istoria așezării și a contribuit la refacerea ei.
Imaginea 1/5:
Manastirea prislop Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (27) jpg
Însă Mănăstirea Prislop din Hunedoara a devenit tot mai aglomerată după 1990, când popularitatea așezării a crescut datorită călugărului Arsenie Boca (1910-1989), înmormântat aici în decembrie 1989.
Arsenie Boca s-a numărat printre preoții persecutați de regimul comunist în anii ’50, a trecut prin mai multe închisori și i-a fost interzis să mai îmbrace straiele preoțești.
Locul de veci al călugărului se află pe un deal, în vecinătatea bisericii medievale, înconjurat de mormintele maicilor și preoților care au slujit aici. Zeci de mii de oameni vin la mănăstire în fiecare an pentru a se reculege și a se ruga la mormântul duhovnicului, unii în speranța că se vor putea însănătoși ori, cel puțin, pentru a-şi găsi alinarea.
„Este atâta liniște aici, de parcă se lasă liniștea peste tine“, mărturisea o enoriașă.
Turiștii pot găsi locuri de cazare atât în Hațeg, cât și în numeroasele case de oaspeți și pensiuni deschise în satele Silvașu de Sus și Silvașu de Jos, din vecinătatea Mănăstirii Prislop.
Actualitate
Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii
Organizarea spațiului de lucru reprezintă unul dintre factorii determinanți ai productivității și siguranței în orice mediu profesional. De la ateliere industriale și fabrici, până la centre logistice și săli de sport corporative, ordinea și modul de depozitare a echipamentelor influențează direct eficiența angajaților și atmosfera generală de lucru. În acest context, vestiarele metalice s-au impus ca o soluție practică și durabilă pentru gestionarea uniformelor, echipamentelor personale și uneltelor de lucru.
Vestiarele metalice nu doar că oferă spațiu de depozitare, dar contribuie la reducerea dezordinii, la creșterea productivității și la crearea unui mediu de lucru mai sigur și mai curat. Articolul de față analizează impactul lor asupra organizării muncii și modul în care acestea transformă spațiile profesionale.
Reducerea dezordinii și a distragerilor
Unul dintre cele mai evidente efecte ale vestiarelor metalice este capacitatea lor de a reduce dezordinea. În lipsa unui sistem de depozitare bine structurat, uniformele, echipamentele și obiectele personale ajung să fie lăsate pe scaune, bănci sau pe jos, creând un spațiu aglomerat și neplăcut vizual. Această dezordine nu doar că afectează aspectul general al încăperii, dar generează și distrageri care pot reduce concentrarea angajaților.
Vestiarele metalice permit fiecărui angajat să aibă propriul spațiu clar delimitat, în care își poate depozita hainele de lucru, încălțămintea sau accesoriile personale. Sertarele și rafturile integrate facilitează separarea obiectelor pe categorii, iar ușile închise împiedică răspândirea vizuală a echipamentelor. În practică, acest lucru reduce timpul petrecut în căutarea obiectelor și minimizează distragerile, permițând angajaților să se concentreze pe sarcinile esențiale.
De asemenea, ordinea vizuală creată de vestiarele metalice are un impact psihologic pozitiv. Spațiile bine organizate induc o senzație de control și profesionalism, ceea ce poate încuraja angajații să mențină disciplina și să adopte comportamente mai eficiente în desfășurarea activităților lor.
Creșterea productivității angajaților
Productivitatea angajaților este strâns legată de eficiența modului în care aceștia accesează și depozitează echipamentele necesare muncii lor. Fiecare minut pierdut în căutarea uniformei sau a uneltei potrivite reprezintă timp în care activitatea productivă este suspendată. Vestiarele metalice contribuie semnificativ la reducerea acestei pierderi de timp, oferind un sistem de organizare clar și rapid.
Sertarele etichetate și spațiile dedicate pentru fiecare tip de echipament permit angajaților să găsească totul imediat. Aceasta reduce frustrările și crește satisfacția profesională, iar studiile au demonstrat că un mediu de lucru organizat stimulează implicarea și eficiența personalului.
În plus, angajații sunt mai motivați să respecte procedurile de depozitare și igienă atunci când spațiul le oferă soluții practice. Vestiarele metalice facilitează acest comportament, contribuind la crearea unui flux de lucru coerent și la reducerea timpilor morți în activitățile zilnice.
Un spațiu de lucru mai curat și sigur
Siguranța și igiena sunt două componente fundamentale ale unui mediu profesional eficient. Dezordinea și echipamentele lăsate la întâmplare pot genera accidente, precum alunecări, împiedicări sau căderi de obiecte. Vestiarele metalice ajută la prevenirea acestor riscuri, deoarece permit depozitarea uniformelor, încălțămintei și echipamentului voluminos într-un mod ordonat și securizat.
Mai mult, metalul este un material ușor de curățat și rezistent la uzură. Suprafețele vestiarelor pot fi dezinfectate rapid, iar structura solidă previne deteriorările cauzate de utilizarea zilnică intensă. Prin urmare, un spațiu echipat cu vestiare metalice rămâne curat și igienic, reducând riscul contaminării sau al accidentelor de muncă.
Vestiarele metalice contribuie, de asemenea, la protecția obiectelor personale ale angajaților. Sistemele de încuietori robuste previn furtul sau accesul neautorizat, creând un mediu sigur în care personalul se poate concentra pe activitatea lor fără grija bunurilor personale.
Concluzie
Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii este evident și multidimensional. Ele reduc dezordinea și distragerile, permit creșterea productivității prin acces rapid la echipamente și contribuie la menținerea unui spațiu de lucru curat și sigur. Prin combinarea durabilității, funcționalității și securității, aceste vestiare devin un element esențial al oricărui mediu profesional, fie el industrial, sportiv sau logistic.
Investiția într-un vestiar metalic nu este doar o alegere practică, ci și strategică. Ea sprijină disciplina organizațională, eficiența personalului și crearea unei atmosfere profesionale, contribuind semnificativ la succesul și siguranța activităților desfășurate.
Actualitate
Reabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect
În ultimii ani, programele de reabilitare termică au devenit o prioritate atât pentru clădirile rezidențiale, cât și pentru instituții publice sau spații comerciale. Creșterea costurilor la energie, dorința de confort sporit și preocupările legate de eficiența energetică fac ca investițiile în termoizolație să fie mai importante ca oricând. Deși cei mai mulți asociază reabilitarea termică în primul rând cu polistirenul de pe fațadă, în realitate tâmplăria PVC joacă un rol central în performanța energetică a unei clădiri.
Ferestrele sunt punctele cele mai vulnerabile ale anvelopei: prin ele se pierd cantități mari de căldură, se creează punți termice, apare condensul, iar confortul interior se schimbă semnificativ în funcție de calitatea lor. Totodată, ferestrele sunt primele care intră în contact direct cu radiația solară, cu diferențele mari de temperatură și cu factorii de mediu, ceea ce le face esențiale în orice proiect de reabilitare.
Un proces de modernizare energetică eficient nu înseamnă doar izolarea pereților, ci îmbinarea corectă a tuturor elementelor – iar fereastra din PVC este una dintre primele decizii care trebuie luate.
Coordonarea montajului cu anveloparea clădirii (termosistemul)
Una dintre cele mai frecvente greșeli în proiectele de reabilitare este lipsa coordonării dintre echipa care montează ferestrele și echipa responsabilă de termosistemul clădirii. De multe ori, tâmplăria se schimbă înainte sau după anvelopare fără a se ține cont de poziția corectă în stratul termoizolant.
Ideal, fereastra trebuie inclusă în planul de izolare al pereților, nu lăsată „în spate” față de termosistem. Astfel se obține:
- Reducerea pierderilor de căldură prin perimetru;
- Eliminarea diferențelor de temperatură în jurul ferestrei;
- Creșterea confortului interior;
- Prevenirea condensului pe margini.
Pentru clădirile reabilitate corect, fereastra se montează în zona termoizolației, nu în zidul rece. Această poziționare poate necesita console speciale sau spumă cu dilatare controlată, dar rezultatul este una dintre cele mai eficiente măsuri de creștere a eficienței energetice.
Evitarea punților termice la îmbinarea cu zidul
O altă problemă des întâlnită în reabilitare o reprezintă punțile termice din jurul ferestrei. Acestea apar atunci când zona de contact între profilul PVC și zidărie nu este corect izolată sau este izolată doar cu spumă poliuretanică, fără etanșare suplimentară. Spuma este necesară, dar nu este suficientă pentru a asigura etanșare la aer și vapori.
Pentru o tâmplărie performantă, îmbinarea trebuie realizată cu:
- Benzi de etanșare hidro și termoizolante (interior și exterior);
- Spumă poliuretanică cu celulă închisă, adaptată pentru eficiență energetică;
- Profile de colț și glafuri corect montate, care să evite pierderile locale de căldură.
Dacă acest detaliu este ignorat, pe lângă pierderile de energie, pot apărea probleme suplimentare: condens, mucegai, miros de umezeală sau deformarea finisajelor în jurul ferestrei. Investiția într-o fereastră performantă poate fi inutilă dacă montajul nu este tratat ca parte a termoizolației clădirii.
Măsurarea performanței înainte și după schimbare
O reabilitare corectă are la bază nu doar intuiție sau recomandări, ci date măsurabile. Tâmplăria PVC performantă nu ar trebui aleasă doar după preț, ci după specificații și rezultate testabile. Pentru clădirile mari sau pentru proiectele cu finanțare publică, măsurătorile sunt obligatorii, dar ele ar trebui utilizate și la nivel rezidențial.
Evaluarea performanței se poate face prin:
- Termografie, care evidențiază pierderile de căldură înainte și după montaj;
- Testul blower-door, care indică etanșeitatea clădirii;
- Analiza coeficienților ferestrelor: Uf (profil), Ug (geam), Uw (fereastră completă).
După montaj, aceste măsurători nu sunt doar confirmări tehnice, ci pot demonstra eficiența lucrărilor și pot oferi garanția unei investiții corecte. De exemplu, o fereastră PVC cu geam triplu poate reduce pierderile de energie chiar cu 40–60% în comparație cu tâmplăria veche din lemn sau aluminiu neizolat.
Concluzie
Reabilitarea termică a unei clădiri nu înseamnă doar lipirea unui strat de polistiren pe fațadă. Fereastra joacă un rol central în performanța energetică, confortul interior și durabilitatea lucrării. Tâmplăria PVC, datorită eficienței termoizolante, etanșeității crescute și raportului excelent calitate–cost, este una dintre cele mai inteligente investiții dintr-un astfel de proiect.
Totuși, performanța ei depinde în mod direct de modul în care este integrată în anvelopa clădirii. Montajul corect, eliminarea punților termice și verificarea rezultatelor prin măsurători sunt elemente care transformă o simplă lucrare într-o reabilitare energetică reală. În final, succesul proiectului nu stă doar în materiale, ci în modul în care acestea lucrează împreună, creând o clădire eficientă, confortabilă și pregătită pentru viitor.
Actualitate
Adâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea
Glafurile interioare din PVC reprezintă unul dintre acele elemente aparent mărunte, dar extrem de importante pentru aspectul final al unei ferestre. Ele completează vizual tâmplăria, ascund marginile zidului și creează un spațiu util în apropierea geamului. Deși adesea lăsat la urmă în procesul de amenajare, glaful interior are un rol atât estetic, cât și funcțional, iar una dintre caracteristicile sale esențiale este adâncimea.
Adâncimea unui glaf nu se rezumă doar la cât „iese” în afara peretelui, ci influențează felul în care circulă aerul cald de la calorifer, modul în care lumina pătrunde în încăpere, dar și posibilitățile de decorare a ferestrei. Un glaf prea scurt poate arăta neproporționat, iar unul prea adânc poate crea probleme de circulație a aerului și poate favoriza apariția condensului pe geam. De aceea, este esențial ca alegerea adâncimii glafului să fie adaptată atât ferestrei, cât și spațiului în care este instalat.
Regula de bază – Cât ar trebui să iasă glaful în afara peretelui?
O regulă simplă, dar importantă, spune că glaful ar trebui să depășească peretele cu aproximativ 3–5 cm, în funcție de grosimea zidului și de designul interior. Această depășire permite o protecție eficientă a tencuielii și creează o linie vizuală armonioasă în jurul ferestrei. Totuși, există situații în care se optează pentru glafuri semnificativ mai adânci, fie din rațiuni estetice, fie pentru a obține un spațiu suplimentar utilizabil.
Un glaf prea scurt poate părea „tăiat”, lăsând impresia unei finisări incomplete, în timp ce unul exagerat de lung poate deveni incomod în utilizare sau poate obtura curgerea eficientă a aerului cald din calorifer spre fereastră. Așadar, adâncimea trebuie aleasă echilibrat și evaluată în raport cu amplasarea radiatorului, distanța față de geam și stilul camerei. Pentru ferestre montate pe pereți groși sau în clădiri cu un design mai masiv, glafurile mai adânci pot oferi un aspect elegant, cu linii puternice. În schimb, în spațiile moderne, minimaliste, se poate prefera un glaf mai discret, aproape la nivelul peretelui, pentru a păstra simplitatea vizuală.
Spațiul pentru decorațiuni, plante și obiecte utile
Unul dintre cele mai apreciate avantaje ale unui glaf adânc este posibilitatea de a-l folosi ca spațiu funcțional sau decorativ. Locul din dreptul ferestrei este ideal pentru plante, fiind zona cu cea mai multă lumină naturală. Pe lângă plante, glafurile pot găzdui obiecte decorative, lumânări, fotografii sau chiar elemente utile precum telecomenzi, difuzoare de aromă ori cărți.
Alegerea adâncimii influențează direct acest potențial. Un glaf îngust limitează posibilitățile, împingând proprietarul să renunțe la decorare, în timp ce unul suficient de adânc poate deveni un mic spațiu „activ”, integrat vieții zilnice. Totuși, utilizarea decorativă trebuie făcută responsabil. Un glaf excesiv încărcat poate bloca circulația aerului cald, favorizând răcirea geamului și apariția condensului în sezonul rece. Este important să fie păstrată o zonă liberă sau aerisită pentru ca aerul cald să urce corespunzător spre fereastră.
Evitarea supraîncălzirii glafului de căldura de la calorifer
Un aspect mai puțin discutat, dar extrem de important, este interacțiunea dintre glaf și radiator. În majoritatea camerelor, caloriferul se află sub geam, iar aerul cald urcă în mod natural în sus. Dacă glafurile sunt prea adânci, ele pot acționa ca o barieră, împiedicând aerul să ajungă la sticla ferestrei. Rezultatul? Fereastra se răcește excesiv, ceea ce crește riscul de condens și chiar mucegai. Pe lângă această problemă, glafurile din PVC sunt sensibile la temperaturi extreme. Deși rezistente, ele pot suferi în timp dacă sunt supuse constant la supraîncălzire directă, mai ales dacă suprafața este acoperită cu vopsele, folii sau decoruri care absorb căldura.
Pentru a evita aceste inconveniențe, se recomandă:
- Păstrarea unei grosimi echilibrate a glafului în funcție de puterea caloriferului;
- Evitarea acoperirii complete cu obiecte care blochează aerul;
- Montarea unor grile de ventilație în cazul glafurilor foarte late.
Aceste soluții simple permit radiatorului să funcționeze optim, menținând geamul cald, reducând riscul de condens și protejând în același timp materialul PVC.
Concluzie
Deși pare doar un element decorativ, adâncimea glafului PVC de interior are un impact real asupra confortului, esteticii și chiar eficienței energetice a locuinței. Alegerea unui glaf dimensionat corect contribuie la un aspect armonios al ferestrelor, oferă un spațiu util pentru decorațiuni sau plante și, foarte important, promovează circulația optimă a aerului cald.
În final, un glaf bine ales nu este doar frumos, ci funcțional. Iar în amenajarea locuinței, cele mai reușite rezultate apar atunci când estetica merge mână în mână cu utilitatea. Un detaliu aparent minor devine astfel un element care schimbă cu adevărat felul în care ne bucurăm de spațiul de lângă fereastră.
-
Actualitateacum 2 zileReabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect
-
Actualitateacum 2 zileAdâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea
-
Actualitateacum 2 zileImpactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii
-
Lifeacum 2 zileAvantajele utilizării aparatelor de încălzit moderne pentru familiile cu copii
-
Comunicateacum o ziComunicat de presă lansare procedura de achizitie competitiva COSIM SRL
-
Lifeacum 2 zilePerformanță sub presiune: de ce industria se bazează pe țevi din oțel fără sudură pentru fluide critice?
-
Comunicateacum 2 zileParadoxul 2026: anul în care banii ținuți cash pierd sigur, iar imobiliarele și refinanțarea devin decizii de protecție a capitalului
-
Comunicateacum 2 zileJTI România, Top Employer pentru al 13-lea an consecutiv




