Connect with us
agentie marketing politic

Actualitate

„Sindromul lui Dumnezeu”. Psihologii explică abuzurile sexuale din universități

Publicat

pe

Scandalul cu iz sexual în care este implicat sociologul Alfred Bulai, acuzat că a hărțuit, de-a lungul anilor, mai multe studente, readuce în discuție un fenomen despre care puțini au avut curajul să vorbească până acum: existența, în sistem, a profesorilor prădători sexuali care, spun specialiștii, dezvoltă anumite deviații comportamentale izvorâte din prea multă grandomanie. „Ajung să se creadă niște mici Dumnezei cărora li se cuvine totul”, a explicat pentru „Adevărul” psihologul Radu Leca. 

Sociologul Alfred Bulai, implicat într-un scandal sexual. Sursă foto: Inquam Photos

Nici nu s-au stins bine ecourile scandalului de hărțuire sexuală în care a fost implicat lectorul universitar Horea Bădău, că opinia publică este zguduită de o nouă poveste șocantă: de data aceasta, protagonist este unul dintre cei mai mari sociologi români, Alfred Bulai, șeful Departamentului de Sociologie din cadrul Școlii de Studii Politice și Administrative (SNSPA). 

Povestea, pe scurt: profesorul Alfred Bulai este acuzat de mai multe studente de abuz și hărțuite sexuală. Tinerele au povestit jurnaliștilor de la Snoop cum acesta le făcea avansuri și le punea să se dezbrace în fața lui. Totul s-ar fi întâmplat în timpul orelor de practică pe care studenții, însoțiți de dascăl, le urmau în diferite zone din țară. Scandalul nu a rămas fără urmări: profesorul a fost suspendat din funcție, iar polițiștii au deschis o anchetă pe numele său.

Psiholog: „Un profesor glorificat are acces la o putere fabuloasă”

„Dintr-o înțelegere greșită a preamăririi, un profesor poate ajunge să se creadă egal cu Dumnezeu. Din păcate, acest lucru se poate manifesta și într-o direcție sexuală în raport cu elevii sau studenții de care ar trebui să aibă, în mod normal, grijă”, a explicat psihologul Radu Leca. 

Acesta consideră că în astfel de cazuri avem de-a face cu o tulburare de comportament și dinamică sexuală. „Natura schimbătoare hormonală care face parte din interiorul nostru transformă, atunci când te aștepti mai puțin, o persoană cu tulburări afective într-un posibil prădător sexual. Există profesori care au senzația că li se permite orice, tocmai pentru că sunt foarte bine cotați, foarte cunoscuți, foarte apreciați din punct de vedere academic. În momentul în care un profesor a fost glorificat în acest fel, el a primit acces la o putere fabuloasă, o putere pe care o exercită asupra studentului, uneori, și dincolo de catedră”.

Această deviere comportamentală, continuă psihologul, are rădăcini adânci, dar și multe surse de existență. „Un psiholog, dacă va vorbi cu o persoană acuzată și găsită vinovată de hărțuire sexuală – fie că este medic, profesor, avocat etc – ar putea descoperi în interiorul minții sale tot felul de resorturi care generează această tulburare, această deviație de comportament. Vorbim despre elemente care țin, printre altele, de ideea de putere absolută, puterea de a decide oricând, orice. Această grandomanie duce, inevitabil, către „sindromul lui Dumnezeu”. În cazul dascălilor acest lucru se traduce în felul următor: eu sunt cel mai bun, tu asculti de mine, eu sunt acela care știe cel mai bine, tu încă înveți, și atunci, cumva, puterea asta pe care o are asupra studentului se prelungește și dincolo de catedră. Astfel de persoane consideră că este dreptul lor a a abuza și hărțui, este un drept al lor universal pe care și l-au câștigat și pe care trebuie să și-l exercite”. 

Vorbim despre un raport inegal de forțe, studentul plecând din start dintr-o poziție de inferioritate. „Există profesori care profită de statutul pe care îl au în fața elevilor sau al studenților și care se manifestă dincolo de atribuțiile lor, ca dascăli!”

Psihologul Radu Leca este de părere că o expertiză psihologică și psihiatrică a tuturor cadrelor active este obligatorie pentru a preveni astfel de comportamente. „Susțin cu tărie proiectul de testare psihologică și psihiatrică a tuturor cadrelor didactice, atât din licee cât și din universități, la nivel național, o dată la șase luni. Această testare trebuie să fie una amplă, care să dureze și care să fie realizată din punct de vedere psihologic, ca expertiză, și neuropsihiatric”. Iar în ceea ce-i privește pe elevi și studenți, „aceștia sunt obligați moral să-l dea în vileag public pe hărțuitor. Numai că acest lucru trebuie să fie făcut având la bază niște dovezi. De aceea le recomand tuturor să înregistreze audio și video orice comportament deviant venit din din partea oricui”,  recomandă psihologul Radu Leca.

Fostă studentă a lui Alfred Bulai: „Dacă le place de voi, aia e!”

Ușor de zis, greu de făcut, căci studenților le este teamă să vorbească. Cei mai mulți preferă să ascundă astfel de fapte încercând să le depășească singuri. Fiecare cum poate. Carmen Dumitrescu, una dintre fostele sudente ale lui Alfred Bulai, acuză și ea lipsa de curaj a fostelor sale colege, victime ale agresiunilor și hartuirilor sexuale. Într-un mesaj postat pe pagina sa de Facebook, tânăra face dezvăluiri șocante. „ Am fost studenta lui Alfred Bulai la SNSPA. Acum cinci sau șase ani, când am încercat eu să scriu ceva similar despre un coleg al lui Bulai de la aceeași catedră de sociologie a SNSPA, nimeni n-a vrut să vorbească. Nici fostele mele colege, nici studente din anii următori. Pentru că abuzurile astea se știu încă de pe vremea când eram eu studenta lor! Și asta se întâmpla acum mai bine de 17 ani!”

Tânăra povestește că în facultate comportamentul profesorilor de sociologie Bulai și Pieleanu era arhicunoscut printre studente. „Din primele zile în care am început să merg la cursuri discutam cu colegi mai mari despre cum sunt profesorii, despre cât de exigenți sunt, despre cât de buni sunt, pentru că la SNSPA fiecare profesor era, de fapt, un personaj. (…)  Dar când a venit rândul profesorilor de la Sociologie (Bulai și Pieleanu), studentele mai mari ne-au zis scurt: Aveți grijă cu ăștia! Mai ales dacă vă cheamă în practică! Și să aveți grijă cum vă îmbrăcați la cursuri, că dacă le place de voi, aia e! (…) Deci, trebuia să ai grijă! În ce consta această autoprotecție, nu știu nici acum. Cert e că multe dintre noi, când aveau cursuri de sociologie, aveau grijă să nu se machieze și să nu se îmbrace în vreun fel care ar fi putut fi catalogat drept atrăgător”, a mărturistit tânăra. „De-a lungul celor patru ani în care am urmat cursurile la SNSPA și în care am fost studenta celor doi, am auzit zeci de întâmplări. Majoritatea din practică. Se vorbea și despre violuri”, a continuat aceasta. 

Fosta studentă mărturișește că a fost uluită și șocată de faptul că nimeni nu a suflat o vorbă. „Motivele erau cam aceleași: nu e bine pentru imaginea unei tinere studente cu o carieră în față să se audă că a fost abuzată sexual, părinții ar fi fost dezamăgiți, mulți plăteau taxe ca să își țină copiii acolo și voiau ca banii lor să se concretizeze în diplome, nu în plângeri penale. Așa că fetele tăceau”. 

Carmen Dumitrescu mai povestește că a încercat să-și convingă fostele colege să povestească abuzurile prin care au trecut însă s-a lovit de un refuz categoric. „Acum vreo cinci ani am încercat să iau legătura cu fostele colege care îmi mărturisiseră că au fost abuzate. Cele pe care le-am putut aborda au spus că nu vor să își amintească. Și că, până la urmă, nu va face nimeni nimic, pentru că despre ăștia doi știau toți. Toți știau! Băi, știau de vreo 20 de ani, cel puțin. Și nimeni n-a făcut nimic. Ba chiar îmi amintesc că mi s-a argumentat că Bulai se însurase cu o studentă de-a lui și avea porniri din astea dintotdeauna”.

Fosta studentă consideră că vinovați de traumele prin care au trecut colegele sale sunt în primul rând reprezentanții facultății, conducerea care a știut dar nu a luat nici o măsură. „Dacă conducerea universității ar fi ascultat zecile, ba îndrăznesc să spun, sutele de mărturii despre comportamentul inadecvat al celor doi profesori, fetele acelea pe care azi le vedem în investigația Snoop n-ar fi fost obligate să trăiască cu traumele pe care le au. Și îndrăznesc să spun că vina pentru traumele lor și ale altor zeci sau sute de studente nu e doar a acestor profesori cu instincte de prădători, care cred despre ei înșiși că sunt zei ai manipulării, ci a fiecărei persoane care a stat la conducerea SNSPA în ultimii 20 și ceva de ani. Fiecare dintre cei care au știut și n-au mișcat un deget. Fiecare poartă vina acestor traume. Pentru că și aici toți știau!”

Reacția conducerii SNSPA: Alfred Bulai, suspendat de la catedră  

În urma scandalului, conducerea SNSPA a avut și o primă reacție exprimată într-un comunicat de presă. Iată textul integral: 

„Luni, 29 iulie 2024, conducerea Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA) a luat act cu deosebită îngrijorare de acuzațiile de hărțuire sexuală și comportament abuziv, aduse prof. univ. dr. Alfred Bulai, formulate în cadrul unei investigații jurnalistice publicate recent. SNSPA are o toleranță zero pentru orice formă de hărțuire, discriminare sau abuz. Considerăm că un astfel de comportament este inacceptabil și dăunător mediului academic, punând în pericol siguranța și bunăstarea studenților noștri.  Imediat după apariția acuzațiilor în presă, rectorul SNSPA, prof. univ. dr. Remus Pricopie, după consultarea cu președintele Senatului SNSPA, prof. univ. dr. Iordan Bărbulescu, și cu decanul Facultății de Științe Politice, conf. univ. dr. Cristian Pîrvulescu, s-a autosesizat și a solicitat Comisiei de Etică a SNSPA o analiză urgentă și detaliată a situației. Comisia va strânge toate probele necesare și va audia toate părțile implicate pentru a stabili faptele și va aplica sancțiunile corespunzătoare, dacă se impun.

De asemenea, rectorul SNSPA a solicitat domnului decan Cristian Pîrvulescu să convoace, în regim de urgență, Consiliul Facultății de Științe Politice, pentru a analiza situația. Rectorul SNSPA a cerut retragerea profesorului Alfred Bulai din poziția de director al Departamentului de Sociologie și suspendarea participării la activitățile didactice, pe perioada derulării analizei Comisiei de Etică a situației sesizate.

SNSPA este dedicată creării unui mediu de învățare sigur și incluziv pentru toți studenții, profesorii și personalul administrativ. Vom analiza cu atenție acest caz și vom lua toate măsurile necesare pentru a asigura o rezolvare corectă și transparentă. Este esențial ca toți studenții să se simtă respectați și protejați în timpul studiilor la SNSPA. Considerăm inacceptabile acțiunile care pot încălca demnitatea și integritatea studenților noștri. Vom colabora cu toate părțile implicate pentru a elucida acuzațiile și a lua măsurile adecvate, conform regulamentelor interne și legislației în vigoare”.

Alfred Bulai, în vizorul poliției. Este cercetat pentru folosirea funcției în scop sexual

Cazul a ajuns și în atenția polițiștilor care au deschis o anchetă. Direcția Generală a Poliției Municipiului București a transmis într-un comunicat că au fost dematare investigații în acest sens.  „Cu privire la informațiile apărute în spațiul public, ce fac referire la faptul că, un cadru didactic al unei Universități din București ar fi avut un comportament nepotrivit față de mai multe studente, Serviciul Informare și Relații Publice este abilitat să comunice următoarele: Polițiștii Capitalei au demarat investigațiile, față de persoana în cauză urmând a fi dispuse măsurile legale ce se impun. Cercetările sunt continuate de către polițiști din cadrul Secției 1 Poliție, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de folosirea funcției în scop sexual, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1”, se arată în  comunicatul poliției. 

Despre „mângâieri în penumbră” la Universitătea de Arhitectură 

Un alt profesor universitar acuzat de studente de agresiune sexuală este Ștefan Adam, profesor la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” București. Publicația Ropaganism a scris că acesta ar fi trimis unor studente mesaje și fotografii indecente pe rețelele de socializare.

Mesaj între profesor și studenți. Sursa foto: Facebook

Rectorul Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București, Marian Moiceanu, a declarat pentru sursa citată că problema va fi tratată „prioritar, în vederea stabilirii adevărului și dispunerii de măsuri raportate la acesta, conform prevederilor regulamentelor interne pentru asigurarea continua și permanentă a unui spațiu academic sigur la UAUIM.”

Iar aceste cazuri nu sunt, din păcate, singulare. Să ne amintim de cazul Horea Bădău, fost lector universitar în cadrul Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, acuzat de mai multe studente de hărțuire sexuală și abuz. 

Soluții

Psihologul Radu Leca este de părere că o expertiză psihologică și psihiatrică a tuturor cadrelor active este obligatorie pentru a preveni astfel de comportamente. „Susțin cu tărie proiectul de testare psihologică și psihiatrică a tuturor cadrelor didactice, atât din licee cât și din universități, la nivel național, o dată la șase luni. Această testare trebuie să fie una amplă, care să dureze și care să fie realizată din punct de vedere psihologic, ca expertiză, și neuropsihiatric”. Iar în ceea ce-i privește pe elevi și studenți, „aceștia sunt obligați moral să-l dea în vileag public pe hărțuitor. Numai că acest lucru trebuie să fie făcut având la bază niște dovezi. De aceea le recomand tuturor să înregistreze audio și video orice comportament deviant venit din din partea oricui”. 

Contactat de Snoop, Bulai a negat că ar fi cerut vreodată vreunei studente să se dezbrace. El a negat și că ar fi încercat să sărute vreo studentă în biroul său și spune că nu-și aduce aminte să fi spus lucrurile  care îi sunt atribuite de studente. Bulai a negat și că ar fi avut vreodată vreo relație sexuală cu studente.

Comentarii Facebook
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Actualitate

Condusul in Romania pentru strainii stabiliti aici

Publicat

pe

De

Condusul in Romania pentru strainii stabiliti aici

Pentru cine se muta in Romania din alta tara, primele drumuri cu masina sunt o experienta aparte. Semnele de circulatie seamana cu cele din restul Europei, dar ritmul traficului, obiceiurile soferilor si drumurile de munte au farmecul lor, pe care il descoperi doar dupa cateva sute de kilometri parcursi.

Inainte de primul drum lung, multi straini isi pun intrebari despre acte si despre statutul lor in tara. Unii discuta cu un avocat imigrari pentru a intelege mai bine ce documente sunt valabile aici si ce trebuie facut pe termen lung, mai ales daca vor sa ramana in Romania mai multi ani.

Drumul in sine ramane insa partea cea mai interesanta. Si cea mai frumoasa, mai ales vara, cand zilele sunt lungi si fiecare weekend poate insemna o destinatie noua.

Primele saptamani la volan in orasele mari

In orasele mari, traficul poate parea aglomerat la inceput, mai ales la orele de varf. Soferii nou veniti invata repede unde se gasesc locuri de parcare, care sunt strazile de evitat dimineata si cum se circula in intersectiile mari, unde fiecare are ritmul lui. Un GPS bun si putina rabdare rezolva cele mai multe situatii.

O tema care revine des in discutiile dintre strainii stabiliti aici este preschimbare permis auto, pentru ca fiecare tara emitenta are un regim diferit. Informatia potrivita se cauta pentru situatia proprie, din surse oficiale, nu din experienta unui prieten care venea din alta tara.

Lucrurile pe care un sofer nou venit le are, de obicei, in masina in primele luni sunt aceleasi:

  • permisul si actul de identitate
  • actele masinii si asigurarea valabila
  • trusa medicala, extinctorul si triunghiurile
  • o harta offline pentru zonele fara semnal

Excursiile lungi si planurile de viitor

Dupa cateva luni, drumurile scurte prin oras sunt inlocuite de excursii mai lungi. Muntii, Delta si satele cu case vechi devin destinatii de weekend, iar soferii straini descopera o tara mult mai variata decat se asteptau cand au ajuns prima data.

Pentru cei care raman aici multi ani, drumurile acestea devin parte dintr-un plan mai larg de viata, in care apare uneori si subiectul obtinere cetatenie romana. Fiecare situatie are conditiile ei, iar informatiile corecte se afla de la institutiile competente si de la oameni care lucreaza cu astfel de dosare.

Pana atunci, harta tarii se umple incet cu locuri vizitate. Fiecare excursie aduce o poveste noua, o fotografie si, uneori, un prieten nou intalnit la o pensiune de munte sau la un popas pe marginea drumului.

Rutele recomandate de soferii straini

Cei care au condus mult prin Romania au, aproape toti, o lista de drumuri pe care le recomanda celor nou veniti, in ordinea in care le-au descoperit:

  • drumurile de munte din Carpati, vara
  • satele cu biserici vechi din nordul tarii
  • litoralul, in afara sezonului aglomerat
  • Delta Dunarii, cu masina pana la Tulcea
  • cetatile si orasele medievale din centru

Fiecare drum are particularitatile lui. Unele sunt spectaculoase, dar cer atentie la curbe si la vreme, altele sunt linistite si potrivite pentru o plimbare de duminica cu toata familia si cu un picnic la jumatatea drumului.

Iarna, drumurile de munte cer pregatire suplimentara. Anvelopele potrivite sunt obligatorii, iar verificarea prognozei inainte de plecare scuteste multe neplaceri.

Ce obiceiuri au soferii romani?

Orice sofer strain observa, dupa primele saptamani, cateva obiceiuri locale. Claxonul scurt de salut intre cunostinte, semnalul cu farurile pentru a avertiza ceva pe drum sau ajutorul spontan oferit cuiva ramas in pana sunt lucruri care raman in memorie.

Unii se adapteaza imediat, altii au nevoie de mai mult timp ca sa inteleaga ritmul. Ce ajuta mult este rabdarea, mai ales in orasele mari, unde traficul de la orele de varf poate obosi pe oricine dupa o zi lunga de munca.

Cu timpul, si strainii incep sa salute cu farurile. E semnul ca s-au acomodat si ca drumurile din Romania nu mai au secrete pentru ei.

Pauzele si popasurile de pe drum

Drumurile lungi au si ele ritualurile lor. O cafea la o benzinarie, un covrig cumparat de la marginea drumului sau o oprire la o stana pentru branza proaspata devin parte din experienta, la fel de importante ca destinatia insasi.

Multi straini spun ca aceste pauze sunt momentele in care au simtit cel mai bine tara. Oamenii de la marginea drumului sunt adesea curiosi sa afle de unde vine soferul, iar conversatiile scurte se transforma uneori in recomandari de locuri pe care nu le gasesti in ghidurile turistice.

Mancarea de la stana ramane, pentru multi, cea mai buna amintire de drum. Si un motiv sa revina pe acelasi drum, an de an, de cele mai multe ori cu prieteni noi.

Masina ca parte din viata in Romania

Dupa un an sau doi, masina devine pentru multi straini mai mult decat un mijloc de transport. Este felul in care au descoperit tara, au cunoscut oameni si au construit amintiri cu familia si prietenii, fie in weekend, fie in concedii mai lungi.

Actele s-au asezat, drumurile zilnice au devenit rutina, iar excursiile de weekend sunt planificate cu placere. Harta din telefon e plina de locuri salvate si de trasee pe care vor sa le refaca, iar prietenii de acasa primesc des fotografii cu peisaje pe care nu le banuiau.

Romania vazuta de la volan arata altfel decat din avion sau din tren. E o tara care se descopera incet, curba cu curba, si care rasplateste cu peisaje pe oricine are rabdare.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Actualitate

Factorii de risc pentru demență pe care îi poți influența și cei pe care nu-i poți schimba

Publicat

pe

De

Factorii de risc pentru demență pe care îi poți influența și cei pe care nu-i poți schimba

Mulți oameni privesc demența ca pe o loterie: fie ai ghinion și apare, fie scapi. Teama este ușor de înțeles, mai ales dacă ai văzut boala de aproape, la un părinte sau la un bunic. Realitatea este însă mai nuanțată. Unii factori de risc țin de vârstă și de moștenirea genetică, deci nu-i poți controla. Alții țin de felul în care trăiești și de bolile pe care le ții sau nu sub control. Analizele internaționale din ultimii ani arată că o parte importantă a cazurilor, aproape jumătate potrivit unor estimări, ar putea fi prevenite sau amânate.

Ce nu poți schimba

Vârsta rămâne cel mai important factor de risc. Riscul crește vizibil după 65 de ani, deși demența nu este o parte normală a îmbătrânirii, iar mulți oameni ajung la vârste foarte înaintate cu mintea limpede. Contează și genetica: anumite variante ale genelor cresc predispoziția, iar în cazuri rare boala se transmite direct în familie. Femeile sunt afectate ceva mai des, în parte pentru că trăiesc mai mult.

Totuși, a avea un părinte cu demență nu înseamnă că vei face și tu boala. Când vorbim despre cauze dementa, vârsta și genele sunt doar o parte din poveste. Restul se construiește în decenii, din obiceiuri și din afecțiuni care, de cele mai multe ori, pot fi ținute sub control.

Tensiunea, diabetul și colesterolul

Ce afectează inima afectează și creierul. Hipertensiunea netratată, diabetul, colesterolul crescut și obezitatea deteriorează în timp vasele mici care hrănesc țesutul cerebral. Riscul începe să se acumuleze încă de la vârsta mijlocie, cu mult înainte de apariția vreunui semn, de aceea contează atât de mult controalele regulate și tratamentul urmat corect după 40 de ani.

Acești factori vasculari nu duc doar la demența vasculară. La vârstnici, leziunile vaselor de sânge și modificările specifice bolii Alzheimer apar adesea împreună, iar medicii numesc această combinație dementa mixta. Este o formă frecventă la vârste înaintate, iar existența ei arată cât de mult contează sănătatea vaselor, chiar și atunci când boala de fond este alta.

Auzul și vederea, factori subestimați

Puțini oameni fac legătura între pierderea auzului și memorie, dar ea există. Când auzi greu, creierul primește mai puțini stimuli, depune mai mult efort ca să înțeleagă și, adesea, te retragi din conversații. Același lucru e valabil și pentru vederea slabă netratată. Mulți oameni amână ani la rând un test auditiv, deși scăderea auzului este frecventă după 60 de ani și poate fi corectată relativ ușor. Un control auditiv periodic și purtarea aparatului auditiv sau a ochelarilor recomandați sunt gesturi simple, cu beneficii mai mari decât par.

Mișcarea, fumatul și alcoolul

Activitatea fizică regulată îmbunătățește circulația, ajută la controlul greutății și al glicemiei și pare să aibă un efect protector direct asupra creierului. Nu e nevoie de sală: mersul pe jos în ritm alert, grădinăritul sau înotul, practicate constant, sunt suficiente. Fumatul și consumul excesiv de alcool lucrează în sens invers, afectând vasele și celulele nervoase. Renunțarea la fumat aduce beneficii la orice vârstă.

Mintea activă și oamenii din jur

Creierul are nevoie de provocări. Educația, învățarea lucrurilor noi, cititul sau jocurile care cer gândire construiesc o rezervă pe care o poți folosi mai târziu. La fel de importante sunt relațiile: izolarea socială și depresia netratată cresc riscul, motiv pentru care merită să păstrezi legătura cu prietenii și familia și să ceri ajutor când starea de spirit se strică. Nu în ultimul rând, protejează-ți capul, purtând cască la bicicletă și evitând căderile, pentru că loviturile repetate lasă urme.

Nu poți alege ce gene ai moștenit și nici nu poți opri trecerea anilor, dar poți influența multe dintre celelalte piese. Fiecare tensiune ținută sub control, fiecare plimbare și fiecare conversație contează, iar efectele se adună în timp. Iar dacă observi schimbări de memorie la tine sau la cineva drag, discută-le cu medicul, care te poate ajuta să afli ce se află în spatele lor.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Actualitate

Lucrul la temperaturi înalte: echipamentul de protecție care contează, explicat de Hoffmann Group

Publicat

pe

De

Lucrul la temperaturi înalte: echipamentul de protecție care contează, explicat de Hoffmann Group

Într-o turnătorie, lângă un cuptor de sticlă sau la postul de sudură, căldura nu este un disconfort trecător, ci un risc prezent în fiecare minut al turei. O piesă ridicată fără protecție, un strop de metal topit sau o talpă care cedează pe o suprafață fierbinte pot transforma o zi obișnuită într-un accident. Vestea bună este că echipamentul potrivit reduce mult aceste riscuri, iar Hoffmann Group explică în ghidurile sale pentru protecția personală cum se aleg corect mănușile și încălțămintea pentru astfel de medii.

Mâinile, primele expuse la căldură

Mâinile ating direct piesele, sculele și suprafețele încinse, de aceea sunt cele mai vulnerabile. Pentru turnătorii, bucătării mari, producția de sticlă sau sudură, alegerea firească sunt modelele de manusi termice certificate pentru riscul concret de la post. Potrivit Hoffmann Group, mănușile rezistente la foc pot face față unor temperaturi de până la 500 °C și oferă, în același timp, protecție mecanică, însă valoarea exactă diferă de la un model la altul și trebuie verificată pe etichetă.

Eticheta unei astfel de mănuși face trimitere la standardul EN 407, care testează șase comportamente: rezistența la aprindere, la căldura de contact, la căldura de convecție, la căldura radiantă, la picăturile mici de metal topit și la cantitățile mari de metal topit. Fiecare primește un nivel de la 0 la 4, iar cu cât cifra este mai mare, cu atât protecția este mai bună. Pe aceeași mănușă apare adesea și standardul EN 388, pentru riscurile mecanice: abraziune, tăiere, rupere și perforare.

Materialul face diferența

În spatele cifrelor stă materialul din care este făcută mănușa, iar gama Hoffmann Group include mai multe variante, fiecare cu rolul ei. Țesătura de aramidă sau Kevlar rezistă la căldură și la tăiere, iar țesătura de sticlă face față expunerilor la temperaturi ridicate. Pielea este apreciată la sudură pentru rezistență și flexibilitate, în timp ce tricotul cu acoperire de nitril sau neopren asigură o priză sigură.

Pe lângă marca proprie HOLEX, gama include producători precum Ansell, JUTEC sau uvex. Rețineți că o mănușă prea groasă pentru o operație de precizie ajunge să fie scoasă, așa că merită să alegeți cel mai subțire model care oferă nivelul de protecție cerut.

Picioarele, protejate de jos în sus

Căldura nu vine doar de sus. Stropii de metal topit, pardoselile încinse și obiectele grele care cad fac din încălțăminte a doua linie de apărare. Pentru astfel de medii, perechile de bocanci de lucru certificați conform EN ISO 20345 oferă bombeu de protecție, iar clasele superioare adaugă talpă antiperforare și rezistență la apă. Marcajul suplimentar HRO arată că talpa rezistă la contactul cu suprafețe fierbinți, un detaliu esențial lângă cuptoare sau în turnătorii.

Hoffmann Group amintește că bocancii de siguranță diferă nu doar prin clasă, ci și prin materiale, design și culoare. Bombeul poate fi din oțel, aluminiu sau plastic, iar fața din piele, microfibră sau textil. Gama include modele pentru bărbați și femei, de la mărci precum GARANT, ELTEN sau Haix. Iar confortul nu este un detaliu: site-ul notează că nu este neobișnuit ca picioarele să stea în încălțămintea de lucru 50 de ore pe săptămână sau chiar mai mult.

Un plan, nu o achiziție la întâmplare

Într-o întreprindere cu mai multe tipuri de posturi, sudorul, operatorul de la cuptor și mecanicul de întreținere au nevoie de echipamente diferite. Pentru a evita confuziile, Hoffmann Group întocmește un plan personalizat de utilizare a mănușilor, care stabilește, pe baza analizei de risc, ce mănuși sunt necesare în fiecare zonă. Specialiștii în echipamente de protecție personală pot sprijini și alegerea încălțămintei, testele de purtare și instruirea angajaților, astfel încât echipamentul să fie nu doar cumpărat corect, ci și purtat corect.

Lucrul la temperaturi înalte va rămâne solicitant, dar riscul de arsuri poate fi redus considerabil atunci când fiecare om poartă echipamentul potrivit postului său. Începeți cu o trecere prin zonele cele mai calde ale producției și notați ce ating angajații zilnic cu mâinile și pe ce calcă: de acolo pornește orice alegere corectă.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Stiri calde

Condusul in Romania pentru strainii stabiliti aici Condusul in Romania pentru strainii stabiliti aici
Actualitateacum 2 ore

Condusul in Romania pentru strainii stabiliti aici

Pentru cine se muta in Romania din alta tara, primele drumuri cu masina sunt o experienta aparte. Semnele de circulatie...

Factorii de risc pentru demență pe care îi poți influența și cei pe care nu-i poți schimba Factorii de risc pentru demență pe care îi poți influența și cei pe care nu-i poți schimba
Actualitateacum 14 ore

Factorii de risc pentru demență pe care îi poți influența și cei pe care nu-i poți schimba

Mulți oameni privesc demența ca pe o loterie: fie ai ghinion și apare, fie scapi. Teama este ușor de înțeles,...

Lucrul la temperaturi înalte: echipamentul de protecție care contează, explicat de Hoffmann Group Lucrul la temperaturi înalte: echipamentul de protecție care contează, explicat de Hoffmann Group
Actualitateacum 14 ore

Lucrul la temperaturi înalte: echipamentul de protecție care contează, explicat de Hoffmann Group

Într-o turnătorie, lângă un cuptor de sticlă sau la postul de sudură, căldura nu este un disconfort trecător, ci un...

Curățenia de toamnă începe cu ferestrele: de ce merită să le pregătești înainte de iarnă Curățenia de toamnă începe cu ferestrele: de ce merită să le pregătești înainte de iarnă
Actualitateacum 15 ore

Curățenia de toamnă începe cu ferestrele: de ce merită să le pregătești înainte de iarnă

Ai observat că, odată cu venirea toamnei, casa pare mai întunecată, chiar dacă nu s-a schimbat nimic în ea? Zilele...

Lansări, gale, aniversări de companie: cum lucrează Maison Dadoo pentru evenimentele corporate Lansări, gale, aniversări de companie: cum lucrează Maison Dadoo pentru evenimentele corporate
Actualitateacum 15 ore

Lansări, gale, aniversări de companie: cum lucrează Maison Dadoo pentru evenimentele corporate

O lansare de produs, o gală de final de an sau aniversarea a zece ani de activitate par, pe hârtie,...

Summitul crucial pentru războiul din Ucraina: Xi Jinping, Putin și Trump negociază cea mai importantă întâlnire a anului. China confirmă discuțiile Summitul crucial pentru războiul din Ucraina: Xi Jinping, Putin și Trump negociază cea mai importantă întâlnire a anului. China confirmă discuțiile
Actualitateacum 23 de ore

Summitul crucial pentru războiul din Ucraina: Xi Jinping, Putin și Trump negociază cea mai importantă întâlnire a anului. China confirmă discuțiile

Autoritățile chineze au confirmat că poartă discuții privind organizarea unei întâlniri la nivel înalt între președintele Xi Jinping, liderul rus...

Nicolae Ceaușescu: „Așa cum Drobeta nu este romană, nici Napoca nu este romană”. Cum au fost rebotezate orașe și sate cu nume antice Nicolae Ceaușescu: „Așa cum Drobeta nu este romană, nici Napoca nu este romană”. Cum au fost rebotezate orașe și sate cu nume antice
Actualitateacum o zi

Nicolae Ceaușescu: „Așa cum Drobeta nu este romană, nici Napoca nu este romană”. Cum au fost rebotezate orașe și sate cu nume antice

Cluj-Napoca și Drobeta-Turnu Severin și-au recuperat simbolic denumirile antice ale așezărilor în anii ’70, în urma unor decizii luate de...

Publicitate

Parteneri

Citește și:

Top Stiri Nationalul.ro

Copyright © 2025 - ZIARUL NATIONALUL Toate drepturile rezervate. Răspunderea juridică, civilă și penală, pentru conținutul materialelor publicate pe site-ul nationalul.ro este purtată exclusiv de către autorul acestora. CONTACT: contact@nationalul.ro