Actualitate
Ce ar trebui să se întâmple, în toamnă, în SUA pentru ca securitatea României să nu fie afectată. INTERVIU cu Jeffrey A. Friedman
Profesor de guvernare la
Universitatea Dartmouth, una dintre cele mai vechi și importante din
Statele Unite, înființată în 1769, Jeffrey A. Friedman a vorbit,
într-un interviu exclusiv pentru „Adevărul”, despre alegerile
din America și despre duelul dintre Kamala Harris și Joe Biden.
Profesorul Jeffrey A. Friedman este expert în politică și guvernare FOTO Universitatea Dartmouth
Absolvent magna cum laude
al Universității Harvard în 2005, acolo unde și-a luat și
doctoratul în politici publice în 2013, Jeffrey A. Friedman este
profesor de guvernare la Universitatea Dartmouth din Statele Unite
din 2014. Reputatul specialist american conduce la aceeași
universitate și un program al bursierilor postodoctorali în
politica externă a Statelor Unite și în securitate internațională.
Jeffrey A. Friedman
este autorul volumului „The Commander-in-Chief Test: Public
Opinion and the Politics of Image-Making in U.S. Foreign Policy”
(Cornell, 2023), carte ce analizează cum votanții
determină ce lideri sunt adecvați să fie președinți.
Profesorul american
a publicat în 2019 la Oxford cartea „War and Chance:
Assessing Uncertainty in International Politics”, carte
premiată în 2020 cu Premiul Peter Katzenstein pentru cartea
memorabilă a anului pe relații internaționale, politică comparată
sau economie politică.
ADEVĂRUL: În doar 48 de ore după
ce președintele Joe Biden a anunțat că se retrage din cursa pentru
alegerile prezidențiale și a anunțat susținerea pentru Kamala
Harris, aceasta a strâns suficientă susținere de la delegații
democrați pentru a fi candidata partidului la alegerile
prezidențiale. Cât de surprinzătoare e susținerea puternică
pentru Kamala Harris?
Jeffrey A. Friedman: Nu e deloc suprinzător
faptul că Kamala Harris a fost alegerea consensuală a democraților.
Și cred că tot Kamala Harris ar fi fost alegerea pentru alegerile
prezidențiale, indiferent cum ar fi decurs procesul de nominalizare
după ce președintele Biden și-a anunțat retragerea din cursă.
Este remarcabil modul în care democrații au făcut echipă în
jurul Kamalei Harris. Iar acest lucru arată că partidul e dornic să
treacă la următoarea etapă a campaniei electorale și să rămână
unit.
Între 1844 și 1968,
toți candidații la alegerile prezidențiale care au înlocuit
președinți ai SUA care s-au retras din cursă au pierdut alegerile.
Cum ar trebui să lupte democrații împotriva tuturor acestor
statistici istorice defavorabile?
E clar că aceste
statistici nu o favorizează pe Kamala Harris. Însă trebuie spus că
în majoritatea cazurilor la care faceți referire președinții
Statelor Unite în exercițiu s-au retras din cursă deoarece
rezultatele lor și încrederea publicului erau la cote foarte
scăzute. Ultima oară când acest lucru s-a întâmplat, în 1968,
Lyndon Johnson s-a retras din cursa pentru alegerile prezidențiale
deoarece războiul din Vietnam mergea foarte prost, iar conflictele
privind drepturile civile divizaseră țara. Cred că de data asta
lucrurile stau diferit deoarece președintele Biden s-a retras din
cursă din cauza vârstei și nu din cauza lipsei de încredere și a
rezultatelor. În orice caz, va fi dificil pentru Kamala Harris să
convingă alegătorii că ar putea asigura un leadership proaspăt în
America, deși este vicepreședinte al Statelor Unite de aproape
patru ani.
„Democrații sunt mai vulnerabili”
Care dintre cele două
partide este la ora actuală mai vulnerabil: Partidul Democrat sau
Partidul Republican?
Sondajele arată că la
ora actuală democrații sunt mai vulnerabili, și asta din mai multe
motive. Unul dintre motive ar fi acela că Trump e pe primul loc în
sondaje de mai multe luni, atât la nivel național, cât și în
statele-cheie. Iar Kamala Harris va trebui să găsească o cale
pentru a schimba trendul foarte bun din sondaje al lui Trump. Kamala
Harris trebuie să profite de valul de încredere pe care îl are în
ultima perioadă. Deocamdată, pot spune că dacă alegerile
prezidențiale ar fi în următoarele zile, democrații le-ar pierde.
Îl va schimba
tentativa de asasinat pe Donald Trump ca figură politică și îi va
influența modul de a face politică, așa cum a fost în cazul lui
Ronald Reagan în 1981?
Ați făcut o paralelă
foarte bună. Tentativa de asasinat a făcut ca Trump să aibă și
mai mulți simpatizanți. Iar modul în care a reacționat după acea
tentativă de asasinat, ridicând pumnul în aer și arătând ca un
lider puternic.
Însă, ca să fiu sincer,
nu cred că tentativa de asasinat va avea un impact puternic asupra
alegerilor prezidențiale, deoarece cei mai mulți americani știu ce
gândesc despre fostul președinte Trump. Și nu cred că tentativa
de asasinat îl va face să fie mai de treabă și mai bun. Iar
nominalizarea lui J.D. Vance pentru funcția de vicepreședinte arată
că Trump vrea să continue cu o persoană dură, decât cu cineva
moderat.
În ceea ce privește
viitorul președinte al Statelor Unite, ce soluție ar fi mai
adecvată pentru România și Europa de Est?
Este destul de clar că
Donald Trump este sceptic privind apartenența Statelor Unite la NATO
și securitatea colectivă în Europa de Est. A fost foarte clar în
aceste două privințe. Iar în perioada în care a fost președinte
a avut o atitudine neobișnuit de abrazivă față de NATO.
Consilierii pe securitate
ai lui Trump sunt de părere că China este amenințarea principală
pentru Statele Unite și pentru asta Statele Unite ar trebui să își
schimbe focalizarea dinspre Europa spre Asia, inclusiv relocarea
trupelor și încurajarea europenilor să asigure securitatea fără
prea mult ajutor din partea Statelor Unite. Așa că, dacă ar fi să
comparăm cele două partide, este destul de clar că un președinte
american democrat ar fi mult mai consistent în ceea ce privește
angajamentele tradiționale ale Statelor Unite privind securitatea în
Europa de Est, inclusiv în România.
Actualitate
Ce au în comun Genghis Khan, Mike Tyson, Nelson Mandela, Malala Yousafzai, cu elita marinei americane. Formidabilii
Dacă te-ai întrebat vreodată ce anume este necesar pentru a fi considerat un «badass» – o persoană dură, ostilă, dar și extraordinară – conform dicționarelor, un nou studiu oferă răspunsuri clare. După aplicarea unor chestionare pe un eșantion de peste 2.000 de persoane, cercetătorii din SUA au adus o clarificare a definiției acestui termen, relatează Daily Mail.
Personalități considerate „badass” conform cercetătorilor Colaj
Un «badass» (dur, formidabil, ostil, agresiv) poate avea fie o „tărie exterioară” (ce poate include forță fizică, o prezență impunătoare sau ambele), fie o „rezistență interioară” (cum ar fi reziliența morală și curajul), sau chiar ambele. Din acest motiv, personalități extrem de diferite – de la activiști pentru pace până la războinici de temut – pot fi considerate persoane „dure”, adevărate „belele”, potrivit experților.
Printre cei considerați adevărați „duri” ai istoriei se numără Genghis Khan (1162–1227 d.Hr.), brutalul fondator al Imperiului Mongol, responsabil pentru moartea a aproximativ 40 de milioane de oameni. Khan, un iubăreț prolific, ar fi avut sute de copii în teritoriile ocupate, iar unii cercetători estimează că astăzi există aproximativ 16 milioane de descendenți masculini ai săi.
Alți „duri” menționați includ fostul boxer american Mike Tyson, activista pakistaneză pentru educație Malala Yousafzai și activistul sud-african anti-apartheid Nelson Mandela.
De exemplu, Mandela, descris de cercetători ca „indiscutabil un dur”, a demonstrat un curaj remarcabil pe parcursul vieții sale, în timp ce Tyson este un exemplu de forță fizică, chiar intimidantă.
Studiul a fost realizat de Breanna K. Nguyen, un cercetător în științe cognitive la Universitatea Yale, și Michael Prinzing, un psiholog la Universitatea Baylor.
Studiul care a vizat personalități de la pacifiști la războinici feroce
„Tipuri foarte diferite de oameni, de la susținători pașnici la războinici feroce, pot fi considerați «badass» (impresionanți, de neînvins). Lucrarea de față a investigat cum percep oamenii ceea ce înseamnă să fii «badass», oferind o perspectivă asupra unui concept care altfel ar părea extrem de greu de înțeles”, au menționat autorii.
Echipa afirmă că multe persoane diferite au fost descrise ca fiind «badass», inclusiv Genghis Khan, Mike Tyson, Nelson Mandela și Malala Yousafzai, dar și Navy SEAL (trupele de elită ale marinei americane).
Combinând definițiile din dicționare ale termenului, ajungem să credem că un «badass» este cineva rău, dur sau înfricoșător, dar în același timp și bun, impresionant sau demn de admirat.
Termenul care îmbină contrastele și dualitatea
De exemplu, Dicționarul Cambridge definește un «badass» ca fiind „o persoană rea sau ușor înfricoșătoare”, dar și ca „cineva sau ceva pe care îl admiri sau îl găsești impresionant”. Totuși, Genghis Khan se potrivește cu prima parte a acestei definiții, dar nu și cu a doua, în timp ce Malala Yousafzai, dimpotrivă, nu se potrivește cu prima parte, dar se potrivește cu a doua. În încercarea de a oferi o definiție mai clară, cercetătorii au realizat o serie de patru experimente, implicând un total de 2.020 de adulți din diverse grupe de vârstă și origini rasiale.
Cercetătorii au întrebat participanții la studiu ce face o persoană cu adevărat «badass» și le-au prezentat scenarii cu personaje fictive pentru a evalua nivelul perceput de «badassness» (termenul descrie o stare sau o trăsătură care implică o combinație de tărie fizică, mentală și morală, dar și de încredere sau respect în fața provocărilor).
Adjectivele cel mai frecvent asociate cu termenul «badass» au inclus „neînfricat”, „dur”, „devotat”, „de încredere”, „luptător”, „ambițios”, „independent”, „optimist” și „competent”.
Genghis Khan și Malala Yousafzai: personalități caracterizate de același cuvânt
Echipa a descoperit, de asemenea, că atunci când oamenii decid dacă cineva este «badass» sau nu, iau în considerare nu doar „duritatea” exterioară, ci și rezistența interioară.
«Badassness» în sens superficial se manifestă prin „rezistența” exterioară – precum o statură impunătoare și un aspect dur, sau prin forța fizică, în timp ce «badassness» în sens mai profund se reflectă prin „tăria” interioară, cum ar fi curajul, reziliența sau caracterul puternic.
Alte trăsături interioare considerate «badass» includ rezistența la presiunea socială, respectarea principiilor morale și asumarea provocărilor dificile.
Per total, un «badass» poate avea fie trăsături exterioare, fie interioare – ceea ce explică de ce persoane atât de diferite precum Genghis Khan și Malala Yousafzai pot fi considerate „dure”. Totuși, cei mai „incredibili” dintre toți ar putea avea ambele tipuri de trăsături.
„În timp ce un războinic precum Genghis Khan este un exemplu de tărie exterioară, Malala Yousafzai reprezintă un exemplu de rezistență interioară, mai abstractă”, spun cei doi cercetători în lucrarea lor.
Cum a căpătat un termen din semnificație negativă una pozitivă
Cercetătorii afirmă că termenul «badass» ar fi început cu un sens specific, dar, de-a lungul timpului, s-a extins și a dobândit o semnificație mult mai largă.
„Astfel, sensul inițial ar putea fi extrem de negativ, însă semnificația extinsă ar putea include și trăsături pozitive”, conchid cercetătorii.
Această nouă abordare de a evalua ce face o persoană «badass» ar putea fi folosită și pentru a analiza alte grupuri sociale în viitor, precum „hippie” sau „tocilarii”.
„De exemplu, am putea asocia conceptul de «hippie» cu trăsături concrete – păr lung, haine vopsite în culori vii, festivaluri de muzică din anii ’60, dar acest concept ar putea reflecta și ceva mai profund”, menționează echipa de cercetare.
Noua cercetare, publicată pe PsyArXiv, nu a fost încă evaluată de alți experți.
Actualitate
Luptă strânsă între Elena Lasconi și Călin Georgescu, cu două zile înainte de alegeri. Anunțul făcut de conducerea USR
Dominic Fritz, prim-vicepreședintele USR a precizat că încă există un grup semnificativ de români care nu s-au hotărât cu cine vor vota duminică la alegerile prezidențiale.
Luptă strânsă între Elena Lasconi şi Călin Georgescu Foto: Arhivă
Primarul Timişoarei, Dominic Fritz, a declarat joi că, din
datele pe care le au la dispoziţie cei de la USR, este, în continuare, o luptă strânsă între
cei doi candidaţi, Elena Lasconi şi Călin Georgescu.
De asemenea, Fritz spune că există doarte mulți români care încă nu au luat o decizie privind votul în turul II la
prezidențiale.
„Facem un apel la români să se mobilizeze şi ei pentru acest
vot. Din datele pe care le avem la dispoziţie, este o luptă strânsă între cei
doi. Încă există un grup semnificativ de români care nu s-au hotărât cu cine
vor vota duminică şi tocmai de aceea apelul nostru către toţi susţinătorii
Elenei Lasconi, către toţi susţinătorii unei Românii europene, este să
mobilizeze prietenii, rude, familie, colegi să meargă la vot duminică şi să
aleagă singura cale care va ţine România pe o cale europeană şi prosperă şi
sigură”, a spus Dominic Fritz, potrivit News.ro.
„Suntem mobilizaţi, suntem în legătură şi cu celelalte
partide, după cum ştiţi, care, fiecare la rândul lui, mobilizează propriul
electorat”, a mai spus reprezentantul USR.
Actualitate
Băsescu, după desecretizarea documentelor CSAT: „E extrem de grav. Arată că statul nu funcționează”. Cum explică
Fostul președinte Traian Băsescu spune că situația prezentată în documentele declasificate din ședința CSAT este una „extrem” de gravă.
Traian Băsescu susține că singura soluție este votul FOTO Facebook Traian Băsescu
„Nu se mai poate face nimic, decât după validarea turului II și implicit a alegerilor. De data asta, și poate este o lecție bună, decizia este în mana poporului. Institutiile au ratat. Românii trebuie să știe că de votul lor depinde menținerea în familia pro-Occidentală”, a spus Traian Băsescu într-o intervenție la Digi 24.
SRI și Parchetul nu mai au un protocol de colaborare
Fostul șef de stat a mai punctat că „instituțiile statului au avut foarte multe informații”.
„Cred că este foarte târziu. Aceste informații nu au fost strânse ieri, alaltăieri. De ce nu au fost transferate Parchetului de multă vreme”, a mai spus fostul președinte, încercând să și explice motivul.
Potrivit fostului șef de stat, motivul este datorat faptului că cele două instituții nu mai au un protocol de colaborare. „Nu există niciun protocol de colaborare între SRI și Parchet. A fost în mod eroic anulat. (…) Ceva grav s-a întâmplat în funcționarea cooperării din instituțiile statului”, a explicat fostul președinte.
Lecția „de o duritate formidabilă”
„Prima sesizare a fost făcută în 2020, iar în 2021 TikTok a concluzionat că este o activitate suspectă. Promovare masivă pentru susținerea POT. Iată că SRI a surprins și cele două săptămâni de susținere a POT. Este extrem de grav și arată că statul nu funcționează. Instituțiile nu se corelează între ele în acțiuni care țin de siguranța națională. Este o lecție de o duritate formidabilă, care arată o depreciere a statului. Suntem la 35 de ani de la Revoluție și constatăm că nu putem avea în siguranță un rând de alegeri”, a concluzionat Traian Băsescu.
-
Politicaacum 2 zile
Călin Georgescu: De la știința solurilor la tărâmurile extremismului!
-
Stirea zileiacum 2 zile
Călin Georgescu, „vizionarul” care ne invită să îmbrățișăm înțelepciunea Kremlinului
-
Socialacum o zi
Capodopera by Elis: Simbolul eleganței și luxului în România – Povestea unei afaceri de familie cu tradiție
-
Actualitateacum 3 zile
Eșecul USR îngroapă șansele Elenei Lasconi în cursa pentru Cotroceni. Specialist: „Un singur lucru i-a mai rămas de făcut”
-
Actualitateacum 3 zile
Apelul unui reputat profesor către Marcel Ciolacu: „Refuză orice asociere cu extremismul!”
-
Coruptieacum 2 zile
Averea lui Călin Georgescu: Misterul din spatele conturilor „modeste”
-
Actualitateacum 2 zile
România riscă să intre în faliment. Avertismentul unui economist din Elveția: „Ne asemănăm tot mai mult cu Grecia”
-
Actualitateacum 3 zile
Cum să faci economii majore la facturi, cu panourile fotovoltaice de pe Energyfix.ro