Multe afaceri din România observă un paradox financiar în momentul în care dublează sau triplează bugetele de promovare online: încasările totale cresc, numărul de comenzi sau de cereri de ofertă urcă vizibil, iar profitul rămas la finalul trimestrului scade sub nivelul perioadei anterioare. Această erodare a marjei apare deoarece primii clienți atrași printr-o campanie provin din nucleul de piață cel mai ușor de convins, iar extinderea expunerii către segmente mai largi implică licitații mai scumpe și o rată de conversie mai redusă.

Corectarea acestui dezechilibru cere o schimbare de metodă în modul în care sunt construite și evaluate strategii de extindere a vânzărilor. În loc să forțeze același mesaj publicitar către o audiență epuizată, companiile performante își recalibrează oferta, segmentează piața pe criterii economice obiective și ajustează pragul de rentabilitate pentru fiecare etapă de creștere.

Mecanismul randamentelor descrescătoare în publicitatea digitală

Algoritmii platformelor de licitație caută inițial utilizatorii cu probabilitatea cea mai mare de achiziție la cel mai mic cost disponibil. Când bugetul unei campanii este de 2.000 de euro pe lună, sistemul afișează reclamele exact acelor cumpărători care caută activ produsul în acel moment. Dacă mărești bugetul la 10.000 de euro pe lună pe aceeași audiență și cu aceleași setări, platforma participă la licitații mai costisitoare și afișează anunțurile unor persoane aflate mai departe de decizia de cumpărare.

Costul marginal al fiecărui client suplimentar devine mai mare decât costul mediu al primilor clienți. Dacă primele 100 de conversii au costat 50 de lei bucata, următoarele 100 de conversii obținute prin forțarea aceluiași canal pot ajunge la 110 lei bucata. În statisticile generale din contul de publicitate vei vedea o medie de 80 de lei pe conversie, cifră care ascunde faptul că a doua jumătate a bugetului a generat vânzări în pierdere.

Capcana volumului fără analiză competitivă

Un buget de marketing proiectat exclusiv pentru volum agravează scăderea profitabilității atunci când ignoră structura reală a pieței și mișcările concurenței. Creșterea cifrei de afaceri de la un an la altul nu garantează consolidarea comercială dacă este obținută prin discounturi permanente sau prin achiziția unor clienți care cumpără o singură dată produse cu adaos minim.

Pentru a evita intrarea într-un război orb al prețurilor și al licitațiilor publicitare, managerii folosesc analiza companiilor din România ca etapă obligatorie înainte de extinderea bugetelor. Platforma DDM ATLAS permite explorarea firmelor pe industrii, județe și clasamente financiare, oferind acces la indicatori economici și la o perspectivă asupra vizibilității online a actorilor din piață. Când compari dimensiunea cifrei de afaceri cu ritmul de creștere și cu evoluția marjei la nivel de sector, înțelegi rapid că cel mai mare jucător dintr-un clasament nu are întotdeauna cea mai rapidă creștere și că scăderea veniturilor unui competitor nu îl face automat vulnerabil comercial dacă și-a conservat profitul net.

Patru intervenții care protejează marja în timpul scalării

Stabilizarea costului de achiziție pe măsură ce volumul de investiții crește depinde de modul în care deschizi noi buzunare de cerere în loc să supraîncălzești campaniile existente. Abordarea disruptivă în marketingul digital înseamnă tocmai identificarea unor segmente de public insuficient deservite, unde competiția pe licitații este redusă, iar nevoia comercială este ridicată.

• Extinderea orizontală pe micro-segmente și regiuni. În loc să dublezi bugetul pe o singură campanie națională generică, creezi campanii dedicate pe județe sau pe sub-industrii unde datele financiare arată creștere economică și concurență digitală scăzută.
• Creșterea valorii coșului și a pachetelor comerciale. Când costul traficului urcă cu 25%, păstrarea aceleiași marje nete cere pachete de produse complementare, abonamente sau praguri de comandă minimă care să ridice contribuția unitară în bani.
• Filtrarea traficului fără intenție comercială. Excluderea termenilor informativi generali, a audiențelor cu rată istorică mare de retur și a zonelor geografice unde logistica este prea scumpă eliberează buget pentru segmentele profitabile.
• Urmărirea costului marginal pe tranșe de buget. Orice majorare de buget se face în trepte de 15–20%, calculând separat costul de achiziție doar pentru clienții aduși de suma suplimentară, nu pe media întregii campanii.

Rolul tehnologiei în controlul costurilor operaționale

Scalarea vânzărilor pune presiune pe bugetul de media și pe infrastructura internă a companiei. Dacă dublarea numărului de clienți obligă firma să angajeze imediat personal suplimentar pentru introducerea manuală a datelor, emiterea ofertelor sau verificarea rapoartelor, costurile fixe sar la un nou prag și anulează câștigul adus de campaniile de marketing.

Aici intervine orientarea către soluții tehnologice pentru mediul de afaceri din cadrul ecosistemului DDM. Integrarea DDM FORCE reflectă această direcție de transformare digitală, în care valoarea instrumentelor tehnologice stă în reducerea activităților repetitive, organizarea proceselor și sprijinirea deciziilor manageriale. Deși funcționalitățile concrete ale FORCE și categoriile specifice de utilizatori necesită confirmare oficială pentru o prezentare tehnică exactă, principiul de bază din spatele filosofiei „DISRUPTIONS HAPPENS HERE” este limpede: schimbarea și eficiența apar atunci când companiile combină tehnologia de organizare a proceselor cu interpretarea riguroasă a datelor din piață.

Cum testezi un scenariu de extindere înainte de angajarea cheltuielilor fixe?

Înainte de a semna contracte pentru spații mai mari de depozitare, echipamente noi sau bugete publicitare anuale, construiește două scenarii matematice: scenariul de bază și scenariul de stres. În scenariul de stres, calculezi ce se întâmplă cu trezoreria companiei dacă rata de conversie a noilor campanii este cu 30% mai mică decât media istorică sau dacă un client major, care acoperă o pondere însemnată din cifra de afaceri, își reduce comenzile.

Costurile fixe legate de personal, chirii și infrastructură nu scad automat atunci când vânzările fluctuează de la o lună la alta. Din acest motiv, scalarea sănătoasă păstrează o proporție flexibilă între cheltuielile variabile de performance marketing și angajamentele fixe, folosind datele actualizate despre dinamica industriilor din România pentru a direcționa investițiile exclusiv către piețele unde cererea reală susține marja de profit țintită.

Un studiu DWF pe 400.000 de răspunsuri ChatGPT explică saltul: traficul pe chatgpt.com a rămas același, dar răspunsurile au început să trimită direct către site-uri.

București, 15 octombrie 2026 – Cele 782 de site-uri românești monitorizate de DWF pe trafic.dwf.ro au primit în septembrie 2026 aproximativ 1,36 milioane de sesiuni din asistenții AI, de peste patru ori mai multe decât în aprilie, când erau circa 312.000. În aceeași perioadă, traficul pe chatgpt.com din România nu a crescut, iar la căutările de cumpărare ponderea răspunsurilor ChatGPT cu linkuri direct în text a urcat de la sub 1% la 49%.

Saltul traficului din AI a început în iulie, odată cu linkurile din răspunsuri

• Față de septembrie 2025, traficul din asistenții AI e de 4,3 ori mai mare (+328%), iar septembrie este a 15-a lună la rând peste nivelul anului anterior.
• Creșterea nu a fost constantă. Între iunie 2025 și iunie 2026, traficul din AI a stat aproape pe loc, între 284.000 și 385.000 de sesiuni pe lună, în medie circa 333.000.
• Din iulie 2026, traficul a urcat la 533.000 de sesiuni, apoi la 854.000 în august și la 1,36 milioane în septembrie.
• Peste 95% din creșterea față de anul trecut s-a produs între iulie și septembrie 2026. Din cele 1,36 milioane de sesiuni din septembrie, aproximativ 1 milion sunt peste nivelul de dinainte de linkuri.

Legătura se vede în timp: momentul saltului coincide cu apariția linkurilor, iar studiul DWF nu a găsit o altă schimbare în răspunsurile ChatGPT în această perioadă. Click-urile individuale nu pot fi atribuite unui anumit tip de răspuns.

Graficul 1. Sesiunile din asistenții AI pe lună și ponderea răspunsurilor ChatGPT cu linkuri în text. Surse: trafic.dwf.ro, studiul DWF.

ChatGPT căuta și înainte, dar sursele nu apăreau în text

Studiul DWF a analizat 400.000 de răspunsuri ChatGPT la căutări în limba română, făcute din România, din ianuarie până în septembrie 2026. Un singur lucru s-a schimbat în această perioadă: locul în care stau sursele.

• În ianuarie, ChatGPT căuta deja pe internet la întrebările de cumpărare. Fiecare răspuns avea în medie 24 de surse, cam jumătate site-uri străine precum Alibaba, Wikipedia sau Reddit, dar toate stăteau într-un panou separat, deschis cu butonul „Sources”.
• În septembrie, 49% din răspunsuri aveau linkuri direct în text, în medie 2,8 pe răspuns.
• Nouă din zece linkuri din text duc către site-uri românești.

Tabelul 1. Aceeași căutare în ChatGPT, la opt luni distanță. Sursa: studiul DWF.

Vizitele sunt reale: în GA4 cresc în același ritm atât sesiunile marcate cu parametri UTM, cât și cele identificate după site-ul de proveniență, iar rata de engagement a rămas aceeași.

Schimbarea nu e doar locală. ChatGPT a început să afișeze linkuri mai vizibile către branduri în mai 2026, iar Similarweb a măsurat atunci, la nivel global, o creștere de peste 150% a traficului trimis către site-uri într-o singură săptămână.

„Până acum, prezența în răspunsurile AI era o curiozitate de măsurat. Acum e un canal care trimite click-uri importante, iar nouă din zece duc pe site-uri românești. Dacă brandul tău nu apare în răspuns, concurentul care apare ia traficul”, spune Radu Mărcușu, Search Director DWF.

O vizită din AI la fiecare 30 din Google

• Acum un an, la 146 de vizite din Google venea una din asistenții AI. În septembrie, una la 30.
• Traficul din AI înseamnă 3,19% din traficul de search și 0,89% din traficul total, cu 59% peste august.
• ChatGPT aduce 98,9% din acest trafic și trimite deja mai mult decât Bing, al doilea motor de căutare din datele studiului.

Vizitatorul din AI nu mai cumpără mai des, dar cumpără mai scump

Tabelul 2. Conversia și coșul mediu pe magazinele online din studiu. Sursa: trafic.dwf.ro.

Graficul 2. Rata de conversie din AI și din Google organic, ianuarie-septembrie 2026. Sursa: trafic.dwf.ro.

• În aprilie, vizitatorul venit din AI cumpăra de aproape două ori mai des decât cel din Google organic. În septembrie, diferența aproape a dispărut.
• Comenzile din AI sunt însă mai mari: coșul mediu a urcat la 391 de lei, cu 29% peste organic.
• Veniturile aduse de AI magazinelor, de 2,1 milioane de lei în septembrie, sunt de peste patru ori mai mari decât acum un an, dar reprezintă încă doar 0,8% din vânzări.
• Ipoteza DWF, de urmărit în lunile următoare: linkurile din text aduc pe site și oameni care încă explorează, nu doar pe cei care au ales deja ce cumpără.

Piața: scăderea traficului încetinește a treia lună la rând

Traficul total este cu 4,8% sub nivelul din septembrie 2025, după scăderi de 10,7% în iulie și 7,1% în august. Search-ul rămâne canalul cu cea mai mare scădere, dar ritmul s-a redus de la 20% în iulie la 12,6%.

Tabelul 3. Traficul pe canale și evoluția față de anul anterior, iulie-septembrie 2026. Sursa: trafic.dwf.ro.

Magazinele online cresc puțin peste inflație

• Veniturile din septembrie sunt cu 7,4% mai mari decât acum un an, la 268 de milioane de lei.
• Inflația anuală a fost de 6,6% în septembrie, iar mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 7,1%, potrivit INS. În termeni reali, vânzările sunt deci aproape la nivelul de anul trecut.
• Comenzile au crescut cu 2,8%, iar coșul mediu cu 4,4%, la 333 de lei, mai puțin decât inflația.
• Tabloul se potrivește cu datele INS pentru întregul comerț cu amănuntul, care a avut în august prima creștere anuală după 12 luni, de 0,9%.
• Organicul continuă să aducă mai puține vizite, dar mai mulți bani: sesiunile scad cu 18,1%, iar veniturile cresc cu 2,2%.

De reținut

• Site-urile din studiu au primit în septembrie 1,36 milioane de sesiuni din asistenții AI, de peste patru ori mai multe decât în aprilie (circa 312.000).
• Traficul pe chatgpt.com din România nu a crescut: stă între 20 și 26 de milioane de vizite pe lună de 16 luni, potrivit Similarweb.
• Canalul AI crește, dar peste 95% din creșterea față de anul trecut s-a produs între iulie și septembrie, după ce ChatGPT a început să pună linkuri în răspunsuri: la căutările de cumpărare, de la sub 1% în ianuarie la 49% în septembrie.
• Acum un an, la 146 de vizite din Google venea una din asistenții AI. În septembrie, una la 30.
• Vizitatorul din AI nu mai cumpără mai des decât cel din Google, dar lasă un coș cu 29% mai mare.
• Magazinele online cresc cu 7,4%, puțin peste inflația de 6,6%.

Notă metodologică

• trafic.dwf.ro agregă anonim datele din Google Analytics 4 a 782 de site-uri din portofoliul DWF, cu 153,3 milioane de sesiuni în septembrie, mai ales companii active în marketing (magazine online, firme de servicii, advertiseri), fără portaluri de știri. Cifrele descriu aceste site-uri, nu întregul internet românesc.
• Cohorta se recompune la fiecare ediție: procentele de evoluție sunt comparabile între ediții, volumele absolute nu.
• De la această ediție, cifrele lunare sunt calculate pe luna calendaristică întreagă. Ediția pe august folosea o fereastră de 30 de zile și raporta 995.000 de sesiuni din AI, față de aproximativ 855.000 pe luna calendaristică.
• Traficul din AI include sesiunile identificate în GA4 după site-ul de proveniență sau parametrii UTM. Click-urile din reclamele ChatGPT sunt măsurate separat, iar cele din Modul AI al Google sunt numărate la Search.
• Studiul despre linkuri: 400.000 de răspunsuri colectate din interfața ChatGPT în ianuarie-septembrie 2026, pentru 36.318 căutări în limba română, făcute din România. Vizitele pe chatgpt.com: Similarweb. Inflația și comerțul cu amănuntul: INS.

Despre DWF

DWF este o agenție de digital marketing construită în jurul performanței, tehnologiei și datelor. Agenția reunește specialiști din SEO, Paid Media, Social Media, Content și AI pentru a dezvolta strategii integrate și a transforma obiectivele de business în rezultate măsurabile.

trafic.dwf.ro este gratuit, nu necesită înregistrare și se actualizează lunar. Studiul complet despre linkurile din ChatGPT este disponibil la trafic.dwf.ro/ai.

București, 18 octombrie 2026 – Într-un context în care digitalizarea redefinește modul în care instituțiile de învățământ superior comunică, interacționează și răspund nevoilor comunității academice, Universitatea ARTIFEX din București anunță lansarea noului său website oficial, disponibil la adresa www.artifex.org.ro.

Evenimentul marchează o nouă etapă în procesul de modernizare instituțională și reflectă angajamentul universității pentru inovare, transparență, accesibilitate și dezvoltarea unei comunicări academice adaptate cerințelor societății contemporane.

Mai mult decât o schimbare de imagine, lansarea noii platforme digitale reprezintă o investiție în calitatea interacțiunii dintre universitate și comunitatea sa, precum și un demers orientat către consolidarea identității instituționale în mediul online.

O universitate modernă începe cu o experiență digitală modernă

Într-o societate în care accesul rapid la informație și eficiența comunicării au devenit elemente esențiale, instituțiile de învățământ superior sunt chemate să își adapteze permanent instrumentele și modalitățile de interacțiune cu beneficiarii serviciilor educaționale.

Pornind de la această realitate, Universitatea ARTIFEX din București propune, prin noul website, o experiență digitală modernizată, construită în jurul nevoilor studenților, viitorilor candidați, cadrelor didactice, absolvenților și partenerilor instituționali.

Noua platformă urmărește să ofere o structură informațională clară, o navigare intuitivă și un acces facil la informațiile esențiale privind oferta educațională, programele de studii, admiterea, activitatea academică, cercetarea științifică, mobilitățile internaționale, evenimentele și proiectele universității.

Totodată, website-ul reprezintă un instrument important pentru creșterea vizibilității inițiativelor academice și extracurriculare, promovarea rezultatelor instituționale și consolidarea dialogului cu mediul educațional, economic și social.

Prin această inițiativă, Universitatea ARTIFEX urmărește să transforme prezența sa digitală într-un spațiu de informare, comunicare și conectare, în care fiecare membru al comunității academice să poată identifica mai ușor informațiile și oportunitățile relevante.

Rectorul Universității ARTIFEX: „Viitorul educației se construiește prin îmbinarea valorilor academice cu oportunitățile oferite de tehnologie”

Referindu-se la importanța acestei etape în dezvoltarea instituțională, prof. univ. dr. Alexandru Lucian Manole, rectorul Universității ARTIFEX din București, subliniază:

„Digitalizarea învățământului superior nu mai reprezintă doar o opțiune de dezvoltare, ci o necesitate într-un mediu academic aflat într-o continuă transformare. Lansarea noului website al Universității ARTIFEX din București reflectă angajamentul nostru de a construi o instituție modernă, deschisă inovării, în care accesul la informație, transparența și comunicarea eficientă reprezintă priorități.

Ne dorim ca fiecare student, cadru didactic, viitor candidat sau partener instituțional să regăsească în această platformă nu doar informații, ci și expresia unei comunități academice dinamice, orientate către performanță și dezvoltare.

Acest proiect reprezintă un nou pas în procesul de modernizare a universității și confirmă convingerea noastră că viitorul educației se construiește prin îmbinarea valorilor academice cu oportunitățile oferite de tehnologie.”

Digitalizarea – o direcție strategică pentru dezvoltarea instituțională

Transformarea digitală a învățământului superior presupune mai mult decât adoptarea unor instrumente tehnologice. Aceasta implică dezvoltarea unei culturi instituționale orientate către adaptabilitate, eficiență, transparență și îmbunătățirea continuă a experienței educaționale.

În această perspectivă, lansarea noului website se înscrie în eforturile Universității ARTIFEX de a consolida relația dintre instituție și beneficiarii serviciilor sale, prin dezvoltarea unor canale de comunicare accesibile și adaptate așteptărilor actuale.

Noua platformă contribuie la promovarea unei imagini instituționale unitare și la facilitarea accesului publicului la informații privind activitatea universității, oferind totodată un cadru digital pentru prezentarea proiectelor, parteneriatelor și inițiativelor care definesc dinamica vieții academice.

Modernizarea comunicării digitale reprezintă, astfel, o componentă a unui proces mai amplu de dezvoltare instituțională, în care educația, cercetarea, colaborarea și inovarea se completează reciproc.

Un proiect construit prin colaborare și expertiză

Noul website oficial al Universității ARTIFEX din București a fost realizat cu implicarea Succes Grup și ROBULIX Concept, în cadrul unei colaborări orientate către modernizarea prezenței digitale și consolidarea comunicării instituționale.

Proiectul evidențiază importanța colaborării dintre mediul academic și partenerii specializați în dezvoltarea soluțiilor digitale și în comunicarea strategică.

Prin îmbinarea perspectivei academice cu expertiza în domeniul digital și al comunicării, noua platformă urmărește să reflecte identitatea, valorile și direcțiile de dezvoltare ale Universității ARTIFEX, răspunzând, în același timp, nevoilor unei comunități academice în continuă evoluție.

Mai mult decât un website. O expresie a universității de mâine

Lansarea noii platforme digitale reprezintă atât un rezultat al preocupării pentru modernizare, cât și un punct de plecare pentru dezvoltarea viitoare a comunicării instituționale.

Universitatea ARTIFEX din București își reafirmă, prin acest demers, angajamentul de a promova un mediu academic deschis schimbării, de a susține accesul la informație și de a valorifica oportunitățile oferite de tehnologie în beneficiul comunității universitare.

Într-o perioadă în care educația și tehnologia evoluează împreună, capacitatea instituțiilor academice de a se adapta și de a inova devine esențială pentru consolidarea relevanței și competitivității acestora.

Pentru Universitatea ARTIFEX din București, modernizarea nu reprezintă doar o schimbare a instrumentelor de comunicare, ci expresia unei viziuni instituționale orientate către viitor, în care tradiția academică, inovația și responsabilitatea față de student se întâlnesc.

Noul website oficial poate fi accesat la adresa: https://www.artifex.org.ro/

Despre Universitatea ARTIFEX din București

Universitatea ARTIFEX din București este o instituție de învățământ superior particulară, acreditată, care desfășoară activități de educație și cercetare științifică, contribuind la formarea profesională și la dezvoltarea competențelor necesare integrării absolvenților pe piața muncii.

Prin programele sale de studii, activitățile academice, proiectele de cercetare și colaborările instituționale, universitatea promovează calitatea educației, responsabilitatea academică și dezvoltarea unei comunități universitare conectate la realitățile economice și sociale contemporane.