Cel mai controversat moment din ultimul an al războiului din Ucraina este analizat, pentru „Adevărul”, de singurul general român școlit la Harvard în anii 90, Alexandru Grumaz.

Tot
mai mulți experți și analiști militari occidentali susțin că
rușii sunt tot mai aproape de capturarea orașului Pokrovsk, ceea ce
ar echivala cu o catastrofă pentru Ucraina și ar putea să ducă la
căderea frontului.

De
aici s-a ajuns la o adevărată dezbatere cu privire la decizia lui
Volodimir Zelenski, care a luat mii de soldați și i-a trimis într-o
campanie victorioasă pe teritoriul Rusiei, dar a slăbit defensiva
exact acolo unde rușii avansează și par de neoprit.

Iar
analiștii care contrazic deciziile lui Zelenski și amintesc de
Bahmut și Avdiivka, unde ucrainenii au fost zdrobiți de ruși, iar
cele două redute simbol ale rezistenței ucrainene au căzut în
mâinile invadatorilor. În ambele cazuri, spun aceiași experți,
ucrainenii au pierdut enorm de mulți oameni, deși ar fi putut să
se retragă câțiva kilometri și să reorganizeze o rezistență
mai eficientă. Nu în ultimul rând, unii se tem că ofensiva
trupelor ucrainene din Kursk va avea soarta contraofensivei ratate
din 2023, când ucrainenii au pierdut din nou mulți oameni, dar fără
să câștige teren.

Discuția
a ajuns și în Ucraina, iar Kyiv Independent citează mai mulți
analiști care vorbesc despre faptul că o cădere a orașului
Pokrovsk ar echivala cu un dezastru pentru ucraineni. Pierderea
localității Pokrovsk, coroborată cu faptul că ucrainenii se
confruntă cu probleme mari, inclusiv de efectiv. În acest context,
spun analiștii chestionați de jurnaliștii ucraineni de la Kyiv
Independent, este absolut clar că situația din Kursk consumă o
mulțime de resurse pe care, altfel, Ucraina le-ar fi putut trimite
în regiunea Donețk, pentru a întări frontul.

Toate
acestea într-un moment în care armata ucraineană se confruntă tot
mai multe dezertări și acte de insubordonare, așa cum anunță
CNN.

 Rusia a crescut presiunea pe prima linie a frontului

Generalul
(r) Alexandru Grumaz, primul general român pregătit la școala
americană, chiar la Harvard, a acceptat provocarea lansată de
„Adevărul”, de a analiza situația de pe cele două fronturi, în
Ucraina și Rusia.

În
opinia sa, ofensiva din Kursk nu și-a antins scopul de a slăbi
presiunea rușilor pe frontul din estul Ucraineni.

„Chiar
dacă Ucraina a făcut incursiuni în Kursk, Rusia a crescut
presiunea pe prima linie a frontului, împingând linia frontului din
est mai departe în regiunea industrială Donbas. Avioanele rusești
încă fac ravagii în satele și orașele din Ucraina, în timp ce
atacurile vizează în mod sistematic rețeaua energetică a
Ucrainei, provocând întreruperi de curent și stârnind temeri cu
privire la ceea ce va urma pe măsură ce lunile de iarnă se
apropie”, spune generalul.

„A oferit un impuls moral binevenit”

Pe
de altă parte, incursiunea militară ucraineană la Kursk a
echivalat cu o victorie, chiar dacă este una mai mult simbolică, de
imagine. Ucrainenii au arătat cu această ocazie că Federația Rusă
nu este invincibilă.

„Incursiunea
în Kursk a adus Ucrainei o victorie dramatică, dar meritată. A
oferit un impuls moral binevenit unei națiuni aflate în conflict și
o lovitură simbolică președintelui rus Vladimir Putin – care a
lansat o invazie pe scară largă a Ucrainei în 2022, probabil
pentru a crea un nou stat tampon în Europa, dar acum îl găsește
pe Zelenski sărbătorind crearea unei zone tampon pe pământ
rusesc”, consideră generalul Grumaz.

Cum vor muta de acum rușii și ucrainenii pe „tabla de șah”?

Războiul
terestru dintre Rusia și Ucraina din 2024 a fost caracterizat în
mare parte prin faptul că armata rusă a obținut câștiguri lente
și costisitoare, în special în Donbas, mai spune generalul. În
opinia sa, nu este foarte clar dacă rușii vor reuși să cucerească
Pokrovsk, dar amenințarea este una clară. Rușii ar avea mai multe
soluții, dar e greu de prezis ce tactică vor utiliza pentru a ocupa
orașul care simbolizează acum rezistența ucraineană.

„În
februarie 2024, rușii au capturat Avdiivka, un oraș cu importanță
strategică limitată pentru care mii de soldați ruși au plătit cu
viața. Armata rusă a continuat să avanseze, căutând să
captureze cel mai important oraș Pokrovsk. Deși Pokrovsk este
amenințat de două operațiuni tactice, nu este evident că rușii
pot face să-l ocupe. Rămâne neclar dacă comandamentul militar rus
intenționează ca forțele ruse să lupte în întregime în
Pokrovsk, în lupte urbane frontale, așa cum au făcut prin orașele
mai mici de la est și sud-est de Pokrovsk, sau își propune să
învăluie sau să încercuiască orașul așa cum au încercat
anterior forțele ruse și nu a reușit să facă față la Bakhmut
și Avdiivka”, mai afirmă el.

Dacă
Pokrovsk ar fi ocupat, pentru ucraineni ar fi un adevărat dezastru. Din acel moment, rușii ar mărșălui victorioși spre Dnipro, iar de acolo orice ar fi posibil.

„Pokrovsk
alături de Kramatorsk sunt puncte cheie. Pokrovsk este un nod rutier
și feroviar major, un oraș care înainte de război avea 60.000 de
locuitori. Dacă Pokrovsk ar fi capturat de oamenii lui Putin, acest
lucru ar putea deschide calea forțelor ruse să avanseze spre
Dnipro, al patrulea oraș ca mărime al Ucrainei, să își extindă
controlul asupra regiunii și să amenințe și alte zone vitale.”

Pe
de altă parte, succesele obținute de ucraineni în Rusia nu au
rămas fără ecou. Totuși, vestea proastă pentru Ucraina este că
invadatorii nu au slăbit presiunea în Pokrovsk, iar zi de zi obțin
progrese și îi obligă pe ucraineni să se retragă puțin câte
puțin.

„Operațiunea
militară îndrăzneață în teritoriul Rusiei, în Kursk și
Belgorod, aduce avantaje imediate pentru Ucraina. În primul rând,
din punct de vedere militar, ofensiva ucraineană i-a forțat pe ruși
să transfere trupe din lupta din interiorul Ucrainei la apărarea
regiunii Kursk. Comandantul armatei ucrainene spune că rușii au
mutat până acum 30.000 de soldați, deși nu pare că și-au retras
unități care ar reduce presiunea asupra Pokrovsk. În al doilea
rând, din punct de vedere politic, incursiunea a oferit un impuls
moral pentru soldații ucraineni și pentru publicul larg; după ce
s-a aflat în mare parte în defensivă în 2024, armata ucraineană
a demonstrat că poate să renunțe. Atacul a afectat pozitiv, de
asemenea, relatarea prietenilor Ucrainei din Occident”, adaugă
generalul.

Lecția dată de Zelenski occidentalilor

Și
mai există un alt aspect. Președintele Zelenski a reușit să
împingă acele „linii roșii” și să obțină un sprijin
occidental mai consistent.

„Mai
este un lucru important de care Zelenski s-a legat de mai mult timp:
liniile roșii stabilite de Occident în ceea ce privește utilizarea
armelor cu rază. Pentru a continua lupta, Zelenski și aliații săi
doresc ca aliații occidentali să slăbească regulile transmise
Ucrainei referitoare la folosirea de arme cu rază lungă de acțiune
donate de Occident, cum ar fi rachetele ATACMS furnizate de SUA,
pentru a lovi țintele rusești mai adânc în teritoriul rus”,
subliniază generalul.

La
ora actuală SUA, Germania și Italia se opun. Cehia și Polonia sunt
de acord, amintește el. Mingea se află acum în terenul Uniunii
Europene, iar nume mari de la Bruxelles pledează în favoarea Ucrainei. Dar va fi suficient?

„Discuția
despre liniile roși se poartă la Bruxelles unde Josep Borell, Înalt
Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politica de
Securitate, este în principiu de acord cu eliminarea acestora.
Important: vor fi utile sau nu eliminarea liniilor roșii? Avem
câteva experiențe în Afganistan, Irak și Libia, bombardamentele
strategice nu au reușit să inducă concesii. A fost nevoie de
combinații sincronizate de luptă aeriană și terestră pentru a
asigura obiectivele de război occidentale. Incursiunea de la Kursk a
contribuit la întărirea argumentului pentru astfel de măsuri,
având în vedere răspunsul uluit și șocant al Rusiei la raid și
dorința Ucrainei de a duce mai mult din luptă pe teritoriul
rusesc”, completează el.

Generalul format de ruși le-a dat o lovitură grea

În
acest context, spune generalul, e greu de judecat dacă Zelenski a
greșit până acum când a decis să conducă totul cu mână forte.
Deși discutabilă, decizia luată de liderul de la Kiev, când l-a
demis pe fostul comandant-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei,
generalul Valeri Zalujnîi, nu a dus la prăbușirea frontului. Pe de
altă parte, înlocuirea lui Zalujnîi cu un general format la școala
ex-sovietică i-a ajutat pe ucraineni cel puțin într-o privință.
Pe de altă parte, generalul Grumaz nu crede că Zalujnîi merită
făcut vinovat pentru eșecul contraofensivei ucrainene din vara
anului 2023 și lasă de înțeles că oricine altcineva s-ar fi
aflat în locul acestuia ar fi eșuat în fața liniilor de apărare
ale rușilor.

„Nu
știu dacă Zelenski a greșit sau nu când l-a demis pe generalul
Zalujnîi și l-a numit pe generalul Oleksandr Sîrski. Ceea ce știu
este ca primul era pregătit în Occident, iar al doilea a fost pregătit
în școlile militare rusești, ceea ce i-a permis să organizeze
operațiunea Kursk cu multă abilitate cunoscând obiceiurile de
planificare militară ale rușilor. Este corect că operațiunea
ofensiva a armatei ucrainene din 2023, condusă de generalul Valeri
Fedorovîci Zalujnîi, a eșuat în fața liniei de apărare
fortificată Surovikin, dar acolo ucraineni nu au putut aplica ceea
ce au învățat de la americani și anume manevra de forțe pentru
că nu au avut sprijinul aviație”, mai spune generalul.

El
înseamnă la un optimism moderat realist și consideră că nimic nu
este pierdut pentru Ucraina. Iar acțiunile din Kursk vin să
întărească speranțele Kievului, chiar dacă rușii continuă să
aibă o superioritate zdrobitoare pe frontul ucrainean.

„Acum
F-16 deja în câmpul operațional dotate cu rachete anti-radar
AGM-88 HARM pot acționa împreună cu trupele terestre. Operațiunea
Kursk a arătat însă că forțele ucrainene nu intenționează să
joace după regulile războiului pozițional impuse de Rusia. Ucraina
a reacționat cu atacuri asimetrice. Este mult sau este puțin ceea
ce au realizat prin capturarea doar a două districte din regiunea
Kursk rămâne de văzut”, încheie generalul Alexandru Grumaz.

Cine e generalul Grumaz

Generalul
(r) Alexandru Grumaz este absolvent al Universității de Apărare a
SUA cu titlul de master în Strategia Resurselor de Apărare și a
programului Senior Executives programme in National and International
Security, John F Kennedy School of Government, Harvard University.

Fost
Consul General al României la Shanghai, generalul a ocupat poziții
importante în Ministerul Apărării Naționale ca șef al Direcției
de Management al Resurselor pentru Apărare, director al
Directoratului de Planificare Integrată a Apărării sau Inspector
pentru armamente. Grumaz a ocupat poziția de prim-adjunct al
Directorului STS, fiind specialist în telecomunicații. Are
expertiză în planificarea strategică, în relațiile
internaționale militare și civile și experiență în planificarea
și managerierea complexă a bugetului unei organizații. Este un bun
cunoscător al vieții politice și militare din China și Statele
Unite ale Americii unde și-a petrecut o parte din cariera militară
și diplomatică. Actualmente este președintele Centrului de Analiză
și Studii de Securitate.