Surse judiciare afirmă că anchetatorii DIICOT care instrumentează dosarul „Azilelor groazei” din Bihor ar fi pus deja sub sechestru toate bunurile mobile, imobile și conturile bancare identificate pe numele familiei Pașca și ale celorlalți inculpați și suspecți din dosar, prejudiciul estimat până la acest moment fiind de aproape 6,4 milioane de euro.

Sursele citate arată că „procurorul din oficiu a făcut constituiri de parte civilă de câte 50.000 euro față de 128 victime, ceea ce înseamnă o sumă finală totală de 6.400.000 € daune morale, pentru care a pus sechestre”.

Familia Pașca are posibilitatea să conteste ordonanța magistraților DIICOT prin care bunurile mobile, imobile și conturile au fost puse sub sechestru în cadrul dosarului penal.

Ar fi vrut doar banii

Scopul urmărit de membrii grupului infracțional organizat, prin exploatarea situației de vulnerabilitate a beneficiarilor, ar fi constat în obținerea de foloase patrimoniale (sume de bani provenite din donații, sponsorizări, contribuții, pensii, indemnizații de handicap, beneficii sociale, ajutoare pentru combustibil, ajutoare de înmormântare, precum și alte venituri ori prestații sociale cuvenite victimelor sau obținute în considerarea acestora).

În calitate de lider al grupului infracțional organizat, Pașca Viorel-Teodor s-ar fi implicat în mod direct în activitatea de recrutare, primire și adăpostire a persoanelor aflate în stare de vădită vulnerabilitate, pe care le-a exploatat, prin ținerea în stare de aservire, obținând astfel foloase patrimoniale importante, având atribuții decizionale și de coordonare a activității infracționale.

– trafic de persoane în formă continuată (210 acte materiale), prev. de art. 210 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul penal (alte procedee asemănătoare de lipsire de libertate ori de aservire), cu aplic. art. 77 lit. a) din Codul penal și art. 35 alin. (1) din Codul penal, constând în aceea că :

în perioada 2020 – iunie 2026, Pașca Viorel-Teodor a recrutat, preluat, transportat și adăpostit mai multe persoane vulnerabile, diagnosticate cu dizabilități psihice, aflate în stare de dependență, vulnerabilitate socială, medicală și instituțională, în scopul exploatării acestora.

Ulterior recrutării și primirii/admiterii, victimele au fost adăpostite în imobile situate pe raza jud. Bihor în comuna Holod, sat Dumbrava, în comuna Ceica, sat Incești, în comuna Tinca și în comuna Lăzăreni, sat Bicăcel, sub aparența oferirii unor servicii de îngrijire, protecție, cazare, supraveghere, tratament și asistență socială de către Pașca Viorel-Teodor, în calitate de persoană fizică, fără îndeplinirea condițiilor legale de acreditare, autorizare ori funcționare.

Tratamente nedemne în casele „samariteanului”

Pe parcursul perioadei de referință, persoanele vătămate au fost menținute într-o stare de dependență și aservire, fără să le fie asigurate condițiile minime necesare protejării sănătății, demnității și integrității lor fizice și psihice, întrucât nu au beneficiat de îngrijire constantă și adecvată stării medicale și diagnosticului psihiatric, nu au fost supravegheate permanent, iar tratamentul medicamentos necesar afecțiunilor de care sufereau fie nu le-a fost administrat, fie le-a fost administrat în mod necorespunzător, discontinuu, fără respectarea indicațiilor medicale și de către un personal necalificat și insuficient, mai susțin procurorii.

În urma exploatării victimelor, în perioada 01.01.2020- sept. 2025, Pașca Viorel-Teodor a încasat, arată procurorii, prin conturile proprii sumele de :

–348.579,31 lei, din care: 5.380 lei (ajutoare de înmormântare), 270.649 lei (donații/sponsorizări); 4.380 lei (încasări de la persoane fizice cu explicațiile: costuri înmormântare/ pensie); 64.125,29 lei (alte încasări de la persoane fizice/juridice) și 4.045,02 lei (încasări prin servicii de transfer rapid de numerar).

– 333.152,11 euro, din care: 302.491,45 euro ( donații/sponsorizări), 30.110,66 euro (alte încasări de la persoane fizice/juridice) și alimentări de cont 550,00 euro.

– 96.368,93 USD (donații/ sponsorizări).

De asemenea, în perioada 01.01.2020- sept. 2025, Pașca Viorel-Teodor a încasat prin conturile ASOCIAȚIEI DUMBRAVA ”Dumnezeu Poartă de Grijă” sumele de 7.149.196, 74 lei (donații/sponsorizări, alte încasări de la persoane fizice cu titlu pensie/indemnizație); 550.937, 97 euro (donații/sponsorizări) 1534 CHF, donații/sponsorizări) 65.057, 5 USD(donații/sponsorizări) și 52.960 CAD (donații/sponsorizări).

„Bunul samaritean” în confesionalul instanței

„Totul a început acum 20 de ani am văzut cum 2 oameni au murit din cauza gerului și aveam 2 camere libere și m-am gândit să-i iau la mine și m am dus la spital le-am spus și mi-au dat o femeie de 68 de ani care era de pe străzi.

Alte spitale din toată țara au început să ne sune dacă avem loc pentru persoane, acestea fiind fără adăpost sau fără familii.

O fost vorba de 3.500 de bolnavi în 20 de ani, care au trecut pe la noi.

Nu aveam cele mai bune condiții, dar voiam să le oferim mai mult decât condițiile în care trăiau pe stradă. Nu erau probleme că veneau persoane să discute cu ei.

Erau aduși bolnavi cu o stare precară, unii în comă, cu răni grave, proaspăt operați, plini de păduchi și noi încercam sa facem tot ce puteam pentru ei.

Am făcut toate aceste lucruri ca persoană fizică până în anul 2016, când am înființat Asociația Dumbrava.

Majoritatea oamenilor nu aveau venit, probabil 20% aveau venit și nu puteau acoperi nevoile lor, iar restul acopeream din donații.

Ajutorul de înmormântare se dădea doar pentru cei cu pensie, probabil unul din 20 avea pensie. Aveam drept de la primărie să cer bani pentru înmormântare, dar nu am cerut niciodată.

Nu i-a constrâns nimeni niciodată pe acești oameni, nu li s-a interzis să circule. Puteau pleca când voiau ei.

Dacă au murit 1.000 și noi am avut 3.500 și mai aveam 500 înseamnă ca 2.000 de persoane s-au făcut bine și au plecat, noi i-am dus cu mașina la gară le-am luat bilet, fiecare în județul lor.

Unii aveau diverse sume de bani la ei, la plecare le-am dat bani nu i-am oprit pentru nimic. Am un exemplu, când în urma cu un an a venit unul de a făcut pușcărie 20 de ani și avea 200 de milioane la el, iar la percheziție au văzut procurorii bani cu o etichetă și proces-verbal între mine și el.

Unii dintre ei aveau o casă, un bun ceva, dărăpănată, niciodată în 20 de ani nu s-a luat nimic nici teren sau casa sau vreun alt bun”, a spus Pașca în fața magistratului de drepturi și libertăți.

Oameni ai Sistemului, în azilele lui Pașca?

„Trebuiau să accepte condițiile noastre dacă voiau să stea la noi și să accepte ca veniturile lor să le furnizăm tot pentru ei. Îmi donau pe un cont oamenii până să fac asociația, bani pe care i-am virat pe contul asociației.

Au fost oferiti 30.000 de euro de la un mare afacerist din București și toate casele au fost luate de furnizori, nu de noi.

De ce nu am vrut să fim autorizați? Nu credeam că va evolua așa cu bătrânii, să avem așa mulți, poate și o doză de prostie a fost până la urmă.

Biserica ne-a învățat sa fim de folos pentru amărâți, pentru cei fără case, iar, pe de altă parte, ce m-a călăuzit, unu, a fost o învățătură a lui Nicolae Iorga care spune «fă tot ce poți pe unde treci tu sa fie mai bine decât înainte».

Nu am cerut niciun leu de la statul român pentru că în naivitatea mea nu credeam că-mi trebuie autorizație la mine în casă, drepturile la mine acasă ca să primesc oameni, să le pun de mâncare.

Au validat instituțiile cu controale că nu aveam nevoie de autoritățile. Le-am scris la minister dacă nu suntem în regulă să vină să ia bătrânii și ei au dat vina pe alții, aceia tot la alții, dar în final bătrânii tot la noi au rămas. Banii care i-a găsit DIICOT sunt pentru salarii, pentru construirea unei bucătării.

Am avut chiar și un judecător, polițiști, medici, oameni până la urmă, care au pierdut tot, bețivi….”, a mai povestit Viorel Pașca în fața instanței de judecată.

Măsuri prudente în dosarul căminelor clandestine din Bihor

Printre măsurile preventive impuse de Tribunalul București, în dosarul „azilelor groazei” din Bihor, este interdicția ca liderul grupării, Viorel Pașca, să ia legătura cu cei trei fii ai săi. De asemenea, nici copiii lui Pașca nu au voie să comunice între ei.

Inculpatului nu i s-au impus interdicții în ceea ce privește relația cu soția.

Membrii familiei Pașca urmează să-și recupereze actele de identitate de la secția de Poliție, unde au fost reținuți, iar în cursul zilei de vineri aceștia au plecat spre Oradea, cu o cursă aeriană.

Tribunalul București a respins propunerea arestării preventive a celor șase membri ai grupului anchetat de DIICOT, dar a luat, în mod prudent, măsura controlului judiciar față de Viorel Pașca, soția și cei trei fii ai săi și față de directoarea asociației care gestiona căminele de bătrâni.

Proverbul chinezesc al zilei evidențiază semnificația expresiei „Cel care se întoarce dintr-o călătorie nu mai este același cu cel care a plecat”. Această zicală reflectă modul în care fiecare călătorie, fie ea fizică, emoțională sau personală, transformă perspectiva, caracterul și înțelegerea vieții unei persoane. Ea sugerează că experiențele dobândite prin călătorii, provocări, relații și învățare lasă impresii de durată care modelează cine devenim.

Proverbul „Cel care se întoarce dintr-o călătorie nu mai este același cu cel care a plecat” oferă o perspectivă asupra modului în care fiecare experiență — fie prin călătorii, provocări, relații, educație sau descoperire de sine — modelează caracterul și viziunea unei persoane.

Mulți oameni apelează la astfel de proverbe pentru a înțelege mai bine schimbările vieții în termeni simpli și ușor de înțeles. Înrădăcinate în înțelepciunea culturală și transmise din generație în generație, aceste zicători încurajează reflecția asupra modului în care experiențele influențează dezvoltarea personală.

În timp, ele au devenit amintiri durabile că evoluția vine din acceptarea schimbării, din învățarea din fiecare experiență și din lăsarea vieții să ne modeleze, scrie The Economic Times.

Semnificația proverbului chinezesc

Proverbul chinezesc al zilei evidențiază o idee atemporală despre dezvoltarea personală, transformare și influența durabilă a experienței asupra caracterului uman.

Prima parte a proverbului sugerează că orice călătorie înseamnă mai mult decât deplasarea fizică dintr-un loc în altul. Ea indică faptul că drumul, provocările și experiențele noi extind cunoașterea, perspectiva și înțelegerea vieții. Călătoria în sine devine o sursă de învățare și descoperire de sine.

A doua parte subliniază că experiențele semnificative schimbă inevitabil individul. Ea sugerează că nimeni nu se întoarce cu exact aceeași mentalitate, aceleași valori sau aceeași perspectivă pe care le avea la plecare. Fiecare întâlnire, reușită, eșec și lecție contribuie la creșterea personală, adesea în moduri care devin clare doar în timp.

Împreună, proverbul transmite ideea că schimbarea este un rezultat natural al experienței. El ne amintește că parcursul vieții ne modelează înțelepciunea, ne întărește caracterul și ne transformă în persoane mai reflectate, mai reziliente și mai înțelegătoare.

De ce fiecare călătorie te schimbă

Orice călătorie are puterea de a transforma persoana care o trăiește. Fie că este vorba despre deplasarea într-un loc nou, urmarea unei educații, începerea unei cariere sau depășirea unei provocări personale, fiecare experiență aduce noi perspective, idei și lecții. Interacțiunea cu oameni, culturi și situații diferite ne încurajează să ne punem întrebări, să dezvoltăm empatie și să ne adaptăm la circumstanțe necunoscute.

Chiar și călătoriile dificile contribuie la creștere, dezvoltând reziliență, răbdare și încredere. De multe ori, cele mai mari schimbări au loc în interior, modelând caracterul nostru mai mult decât destinația în sine. Privind în urmă, realizăm că am câștigat cunoștințe, maturitate și o înțelegere mai profundă a noastră și a lumii. Așa cum sugerează proverbul chinezesc, călătoriile semnificative nu ne lasă niciodată neschimbați — ele ne modelează identitatea și ne ajută să devenim mai înțelepți cu fiecare pas pe care îl facem.

Sursă foto: Shutterstock

Apa care a acoperit zilele trecute calea de rulare de la Piața Victoriei 2 nu este singurul incident de acest gen de la metroul bucureștean. În urmă cu aproape 30 de ani, apa din canalul colector care trece pe lângă Dâmbovița a inundat stația Piața Unirii, astfel încât apa depășea peronul cu aproximativ 1,5 metri. „Și acum se văd urmele inundației”, a declarat pentru Gândul Marian Artimon, șeful sindicatului Metrorex. La locul incidentului și-a făcut apariția dictatorul Nicolae Ceaușescu.

Puțini sunt călătorii care știu că un incident precum cel de la Piața Victoriei de zilele trecute a mai avut loc și în 1987, dar la proporții mult mai mari.

Mai exact, pe 1 mai 1987, o neglijență a unui muncitor de pe șantierul Pasajului Unirii a dus la inundarea stației, după ce canalul colector a fost lovit cu excavatorul. Inițial a fost inundat șantierul pasajului aflat în construcție, însă, o ploaie torențială a făcut ca apa să se reverse în stația de metrou.

„Și acum sunt urmele inundației la Piața Unirii”

„Apa depășea cu mult nivelul peronului și acoperea scările aproape în totalitate. A fost un incident grav, dar norocul a fost totuși că nu erau călători, era în afara programului de circulație. Totuși, erau angajați prezenți, care au luat-o la fugă și din fericire nu au fost pierderi de vieți omenești. Partidul a avut grijă să se schimbe repede instalațiile. Și acum sunt urmele inundației la Piața Unirii, mai ales că apa era foarte murdară”, a declarat Marian Artimon pentru Gândul.

De la Piața Unirii, apa a ajuns și la celelalte stații, în ambele sensuri, precum Timpuri Noi și Izvor.

Fost mi­nistru adjunct al Transporturilor, Alexandru Dobre, care a fost prezent la incident povestea în urmă cu mai mulți ani că la fața locului, în dimineața următoare, și-a făcut prezența dictatorul Nicolae Ceaușescu.

Inginer: „Toate încăperile şi instalațiile erau sub apă”

„Toate încăperile şi instalațiile erau sub apă. Au început să intre în funcţie pompierii, cei de la metrou, dar mai ales pompierii militari.

Pe la ora 7:30 dimineaţa s-a văzut un prim semn cum că apa ar fi scăzut cu circa 2-3 cm. Am prins curaj. S-au mai cerut pompe. Acum era mai uşor ca la început, era sâmbătă şi era zi. S-a făcut o mobilizare cum nu cred că s-ar mai face azi.

La ora 10:30 a venit în vizită To­va­răşul. Era negru de mânie.  «Dragă, când redeschideţi Me­troul?” a întrebat «Tovarășul», povestea inginerul Dobre.

Circulația metroului a fost reluată atunci în aproximativ 7 zile.

La aproape 30 de ani diferență, incidentul s-a repetat la metroul bucureștean, însă, din fericire, situația nu a fost la fel de gravă.

Metroul, inundat în 2026 după o furtună

Metrorex a transmis că miercuri dimineaţă, 1 iulie, staţia de metrou Piața Victoriei 2 a fost închisă din cauza inundațiilor. Furtuna care a lovit Bucureștiul în noaptea de marți spre miercuri a provocat infiltraţii puternice în subteran.

„Ca urmare a precipitaţiilor abundente înregistrate în municipiul Bucureşti şi a infiltraţiilor masive de apă, calea de rulare din staţia de metrou Piaţa Victoriei 2 a fost inundată. Pentru desfăşurarea circulaţiei în condiţii de siguranţă, staţia Piaţa Victoriei 2 rămâne temporar închisă, până la finalizarea intervenţiilor necesare şi remedierea situaţiei”, a transmis Metrorex.