Breaking
„S-a întâmplat ce s-o fi întâmplat”/ ”E genul de me too”
„Povești de acu’ douăj’ de ani”, spune sociologul Alfred Bulai – acuzat de agresiune sexuală și plasat de judecători în arest la domiciliu, după ce procurorii au cerut arestarea preventivă – în timpul unei discuții purtate cu fostul lui coleg de la SNSPA, sociologul Marius Pieleanu. Numele acestuia din urmă este vehiculat în ancheta de proporții care îl vizează pe Alfred Bulai, iar cu o lună în urmă, conducerea SNSPA a primit chiar și o sesizare în care Pieleanu era reclamat pentru că ar fi avut un comportament necorespunzător în relația cu studentele.
Marius Pieleanu, profesor la SNSPA, a anunțat la începutul lunii august că întrerupe relațiile de muncă pe care le avea cu Școala Națională de Studii Politice și Administrative, ”până la lămurirea situației” în urma acuzațiilor de hărțuire sexuală din partea unor foste studente, în contextul în care și numele său a fost vehiculat după cel al lui Alfred Bulai.
Scandalul cu tentă sexuală a izbucnit după ce mai multe femei l-au reclamat pe Alfred Bulai, iar acesta a fost dat afară de la SNSPA și a devenit personajul principal într-un dosar care a stupefiat opinia publică și a deschis o adevărată Cutie a Pandorei în ceea ce privește hărțuirea sexuală a studentelor în instituțiile de învățământ superior.
Gândul prezintă extrase, în exclusivitate, din transcrierile interceptărilor discuțiilor telefonice purtate de Alfred Bulai cu persoane din anturajul său, una dintre acestea fiind cu sociologul Marius Pieleanu, de pe vremea când aceștia încă erau colegi la SNSPA.
- În timpul audierilor, una dintre victimele lui Alfred Bulai le-a dezvăluit anchetatorilor amănunte șocante despre „jocurile psihologice” și „testele psihologice” cu tentă sexuală pe care sociologul le impunea studenților și studentelor sale, sub amenințarea că – dacă nu se vor conforma – vor fi dați afară. (informații detaliate AICI)
- În timpul stagiilor de practică, defășurate în diferite localități din țară, profesorul-coordonator Alfred Bulai dădea astfel de „teste psihologice” chiar în camera unde era cazat, descrisă ca fiind „plină de mizerie, în sensul de țigări și haine aruncate pe jos, pat nefăcut, sugerând o lipsă de respect față de studenți”.
- Acuzat de agresiune sexuală, Alfred Bulai și-a construit o strategie prin care a încercat să-i deruteze pe anchetatori și, constant, și-a minimalizat vina. (alte detalii AICI)
- Mai mult, în discuțiile telefonice interceptate, este surprinzător că Alfred Bulai nu neagă faptele de care este acuzat, ci încearcă doar să minimalizeze dovezile din dosarul penal întocmit pe numele său.
Alfred Bulai a fost arestat preventiv în 5 septembrie, după decizia Judecătoriei Sectorului 1, pentru presupusele fapte de agresiune sexuală pentru care a fost inculpat. Pentru astfel de infracţiuni, legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani sau mai mare.
În data de 6 septembrie, profesorul Alfred Bulai ar fi suferit un infarct și a fost transportat, de urgență, din centrul de arest preventiv la Spitalul Militar din București. Tribunalul București a admis contestația lui Alfred Bulai la decizia de arestare preventivă, iar acesta a fost plasat, din 12 septembrie, în arest la domiciliu, pentru 23 de zile, până la 4 octombrie inclusiv.
„Sunt nouă reclamații, în cea mai mare parte sunt debilitățile absolute”
În data de 5 august 2024, la ora 18:58, cu o zi înainte de a fi demis de la SNSPA, Alfred Bulai a fost sunat de Marius Pieleanu, iar discuția dintre cei doi a fost interceptată de anchetatori.
După saluturile de complezență, Marius Pieleanu se interesează de starea lui Alfred Bulai, iar acesta răspunde că este acasă și că au mai apărut trei reclamații la adresa sa – din partea unor studente sau foste studente -, numărul total ajungând la nouă. Numai că sociologul le etichetează ca fiind „debilități absolute”.
„- BULAI ALFRED: Salut, Marius!
– PIELEANU MARIUS: Ce faci? Salut!
– BULAI ALFRED: Uite, p-acasă.
– PIELEANU MARIUS: Cum ai fost astăzi? Cum a derulat treaba?
– BULAI ALFRED: Foarte simplu, în sensul că m-am dus mai devreme…
– PIELEANU MARIUS: Așa…
– BULAI ALFRED: I-am luat… reclamațiile…
– PIELEANU MARIUS: Aaa, reclamațiile…
– BULAI ALFRED: Păi, da, că am… au mai apărut trei. Sunt nouă. Aia… (n.red. – replicile se suprapun)
– PIELEANU MARIUS: (n.red. – replicile se suprapun) Pi… mă-sii!
– BULAI ALFRED: Da, mă, dar… în cea mai mare parte sunt debilitățile absolute, adică nu i-a plăcut la curs, îîî…
– PIELEANU MARIUS: Aaa, da?”
Alfred Bulai: „De ce p*** mea nu puteai să faci, mă… ăăă… să mi le dai de vineri, dacă chiar voiai, știi?! ”
Discuția dintre Alfred Bulai și Marius Pieleanu continuă pe aceleași „coordonate”, iar primul îi transmite celui de-al doilea – potrivit interceptărilor din care Gândul prezintă extrase în exclusivitate – că este sigur că va fi dat afară de la SNSPA în urma acestui scandal sexual de proporții. În ziua următoare, Alfred Bulai trebuia să își susțină punctul de vedere în fața comisiei de la SNSPA care analiza cazul său.
În același timp, Bulai îi spune lui Pieleanu că respectivele declarații par a fi scrise după un „model” și că printre femeile care l-au reclamat se află și una „de acu’ douăj’ de ani, genul de me too”, iar conversația este pigmentată cu expresii obscene, sociologul Bulai părând a fi – chiar dacă dorea să dea senzația că este stăpân pe situație – extrem de stresat.
„- BULAI ALFRED: A fost în practică foarte obositor. Adică sunt… îîî… la număr, știi, puse… ca să pară… Ăăă, (n.red. – numele uneia dintre victime) n-a mai dat declarație pentru că, dacă a dat la Parchet, n-a mai dat…
– PIELEANU MARIUS: Cine?
– BULAI ALFRED: (…), aia care a făcut filmul.
– PIELEANU MARIUS: Aaa, am înțeles.
– BULAI ALFRED: Ea n-a mai dat. Da… (n.red. – altă victimă), care a luat cu aceeași… chestii și… pfff… mă rog, una de acu’ douăj’ de ani… că… Deci, fii atent aicea: că s-a simțit prost, că a fost umilită în public, că… ăăă… am vorbit eu cu toți și am spus ce calități și defecte. Deci ea a avut o problemă… Sigur că a fost și în anul următor! Bă, deci nu pot să cred chestiile astea, mă! De aceea, adică… «M-am simțit foarte prost, dar m-am dus și anul următor».
– PIELEANU MARIUS: Da…
– BULAI ALFRED: Și, bă, măcar spune în al doilea an că, bă, deci… știi, adică, adică nu… nu realizează… știi? Deci… e genul de me too, da’ bine… vreau să zic că sunt pe format foarte asemănător, așa că… una are… a rămas acolo pe hârtie… scrie «model».
– PIELEANU MARIUS: Bă, ești nebun?!
– BULAI ALFRED: Da, mă, da!
– PIELEANU MARIUS: Bă, dar astea să le spui, bă, puiule, în instanță!
– BULAI ALFRED: Nu, mă, evident, dar nu le scot acuma, pentru că deocamdată… (n. red. replicile se suprapun)
– PIELEANU MARIUS: (n.red. – replicile se suprapun) Daaa!…
– BULAI ALFRED: … nu are sens să…
– PIELEANU MARIUS: (n.red. – replicile se suprapun) Da, da… Da.
– BULAI ALFRED: (…) (n.red. – neinteligibil, replicile se suprapun) tocmai șocul bun… ăăă… public va fi tocmai când… ăăă… trece lumea în extrema ailaltă. Deja unii sunt mai rezervați, dar deocamdată nu a fost decât într-o direcție. Ăștia oricum… îți dai seama că mâine-poimâine mă dau afară. Aaa, că mi-au zis… ăăă… că… pfff… le-am zis că nu pot… o să pun un punct de vedere în câteva zile și «dom’le, mâine, la ora 11:00». O să am un punct de vedere, dar nu mă duc la ora 11:00. N-am cum să-l dau până la ora 11:00.
– PIELEANU MARIUS: Cine, Comisia?
– BULAI ALFRED: Comisia lu’ pește, mă, deci este un fel de Inchiziție, înțelegi?
– PIELEANU MARIUS: Daaa, știu…
– BULAI ALFRED: Mă invită… p*** mea, de…. adică… Bă, eu l-am luat… Deci eu le-am zis vineri să mi le dea pe mail. Nici nu s-a pus problema, știi? Deci nici nu mi-au răspuns. Ăăă… dar luni, când m-am… eu am zis: bă, fac copii cu telefonul, p*** mea, zic, așa o fi! Și când m-am dus la… că am văzut mai devreme, că n-am vrut să văd neapărat acolo, m-am dus cu o oră mai devreme. Și femeia, mă rog, mi-a făcut copie după ele, am semnat că le-am primit, adică… pfff! De ce puteai…?! De ce p*** mea nu puteai să faci, mă… ăăă… să mi le dai de vineri, dacă chiar voiai, știi?! Adică, mă, deci… Nuuu, e…
Vor să scape, înțelegi? Definitiv! Pentru că, dacă dau anunțul, practic nu-i mai f**… Ei cred că nu-i mai f** lumea pe ei, dar… ăăă… e o glumă asta! Știi? Înțelegi? Deci… Na, o să văd! Adică nu… deocamdată n-am ce să reacționez, că este inutil să discuți… despre ce?! Că… îți dai seama că la presiunea care s-a făcut, inclusiv acolo, în SNSPA, îți dai seama!
Deci ăștia te-au f** pe tine la icre în condițiile în care n-a fost nicio plângere împotriva ta! Au venit oamenii cu niște povești de acu’ douăj’ de ani, știi? Hai, mă, las-o-n morții mă-sii!”, exclamă Bulai, potrivit interceptărilor făcute de anchetatori.
Marius Pieleanu: „De la Parchet, puiule…? Ți-a zis ceva Parchetul?”
În continuare, sociologul Marius Pieleanu îi spune colegului său că a fost transmisă o scrisoare către Comisia de Etică, pentru ca această comisie să examineze cazul lui Bulai. Și este de părere că o astfel de comisie nu se poate autosesiza.
La rândul său, Alfred Bulai îi răspunde lui Marius Pieleanu și insistă pe ideea de „campanie agresivă” împotriva sa.
„- PIELEANU MARIUS: Stai că s-a… Auzi? Acuma au făcut colegii noștri cum ar veni scrisoare deschisă către Comisia de Etică, să se autosesizeze Comisia de Etică și să examineze exhaustiv cazul! Cum să se autosesizeze, bă, băieți?! Sunteți nebuni?!
– BULAI ALFRED: Care caz, mă? ((n.red. – replicile se suprapun)
– PIELEANU MARIUS: (n.red. – replicile se suprapun) Păi, niciun caz!
– BULAI ALFRED: (n.red. – replicile se suprapun) Al tău?
– PIELEANU MARIUS: (n.red. – replicile se suprapun) Exact! Nu e caz! Asta-i problema! Adică… știi?
– BULAI ALFRED: Da, mă, da, evident că este o campanie agresivă pe chestia asta și… mă rog, definitiv, la urma urmei… ăăă… P. cade în povestea asta pentru că e prost! Pentru că e… na! El nu are curaj în acest moment decât să fie de acord cu toate lucrurile, că ăsta e și nivelul și na… Știi (…) (n.red. – replicile se suprapun)
– PIELEANU MARIUS: De la Parchet, puiule…? Ți-a zis ceva Parchetul?
– BULAI ALFRED: Nu, încă nu. Nu, că am înțeles că azi a fost a doua. Probabil că aia… (…)… Mai caută… p*** mea, o să mă… zilele astea o să mă întrebe, dar eu nu sunt întrebat de sănătate decât la sfârșit-sfârșit. Deci când ei cred că au suficiente elemente. Deocamdată nu… O să aflu, îți dai seama! (n.red. – replicile se suprapun)
– PIELEANU MARIUS: (n.red. – neinteligibil, replicile se suprapun) Cum a fost una… (n.red. – numele altei victime) a fost, nu (n.red. – altă victimă), bă, deșteptule!
– BULAI ALFRED: La ce?
– PIELEANU MARIUS: La Parchet.
– BULAI ALFRED: (n.red. – numele altei victime) a fost? O fi fost și (n.red. – numele altei victime).
– PIELEANU MARIUS: Dar asta nu era aia care era după tine continuu?! Care… eu nu-mi ad… nu mai știu exact, dar parcă-mi spune ceva numele.
– BULAI ALFRED: (n.red. – numele altei victime), acum douăzeci de ani…
– PIELEANU MARIUS: Așa…”, continuă discuția, fară ca interlocutorii să bănuiască eventuale „urechi” străine aflate la locul și momentul potrivit.
Bulai nu neagă acuzațiile: „S-a întâmplat ce s-o fi întâmplat… habar n-am, dar oricum a fost…”
Alfred Bulai îi povestește lui Marius Pieleanu că una dintre femeile care l-au reclamat pentru că le-ar fi abuzat sexual fusese cu el, cu 20 de ani în urmă, „în toate practicile” și „s-a întâmplat ce s-o fi întâmplat…”. Sociologul nu spune, în niciun moment, în timpul acestei discuții, că acuzațiile la adresa sa sunt lipsite de acoperire și nu există motive pentru a fi anchetat.
Alfred Bulai pare – așa cum reiese din discuția purtată cu Marius Pieleanu – pregătit să opună„rezistență” și să își construiască apărarea pentru a face față acuzațiilor și îl asigură pe interclocutor că i-a transmis indicații precise avocatului care îl va reprezenta.
În această parte a discuției, Alfred Bulai îi dezvăluie lui Marius Pieleanu că există două înregistrări făcute, în 2023 și 2022, de una dintre femeile care l-au reclamat.
„- BULAI ALFRED: Acum douăj’ de ani sau cât dracu’ era din 2000 nu știu cât… cinșpe ani, nu mai știu… Ba, nu că era în campanie, în 2000! Acum douăzeci de ani aproape, a fost… îîî… cu mine în toate practicile. Și s-a întâmplat ce s-o fi întâmplat… habar n-am dar oricum a fost… nu a fost, adică… Acolo mi se pare că trecea în anul II, oricum a venit și în anul III, a lucrat în campanie cu mine, mă rog, i-am luat pe câțiva în campanie în 2004, deci după ce a terminat facultatea, deci… ăsta e nivelul, na!
– PIELEANU MARIUS: Da, numai trebuie să fii atent cu avocatul, să nu greșiți! Să nu…
– BULAI ALFRED: Păi, nu, tocmai! Sigur că da! Deocamdată… păi, d-aia nici n-am dat foarte multe informații și am zis: bă, ce e trunchiat și nu știu ce, mă doare-n pix, pentru că, na, nu…! O să văd ce e în dosar și după aia faci apărarea. Că nu știu ce au zis, că acuma… în presă sunt zeci de mii de chestii (…) (n.red. – neinteligibil, replicile se suprapun) ce au zis acolo.
– PIELEANU MARIUS: (n.red. – replicile se suprapun) Daaa… Da…
– BULAI ALFRED: Și multe sunt de… pe ideea de mărturii și de nu știu ce p*** mea, că ce dracu’ are aia acolo, cinșpe ani, douăj’ de ani?! Adică… îți dai seama… Deci nu e…! Totul e aia cu… de acum un an e singura care e…
– PIELEANU MARIUS: (n.red. – replicile se suprapun) Bă, dar când te-a înregistrat? Acum un an sau acuma, în primăvara asta?
– BULAI ALFRED: Nuuu… ăăă… în… păi, primăvara asta n-am avut. Acum… În 2023 și 2022, dar de fapt, cred că au fost două înregistrări, dacă mă întrebi pe mine: una chiar acolo, probabil, când am discutat și m-am mai întâlnit în semestrul II la un moment dat… era foarte amabilă, foarte… a trecut un an și din ce… dintr-odată, așa, hodoronc-tronc…! (n.red. – replicile se suprapun)
– PIELEANU MARIUS: (n.red. replicile se suprapun) Anul ăsta? Acuma? Anul ăsta?
– BULAI ALFRED: Anul ăsta, da. Da”, recunoaște Alfred Bulai.
„Ne-au hăcuit ăștia telefonul… Mă rog, am recuperat, am scos, am… p*** mea!”
Alfred Bulai și Marius Pieleanu continuă discuția, iar primul concluzionează că întreg scandalul ar fi „o chestie scoasă de cineva”, pentru că victimele ar fi „căutate” de anchetatori, chiar dacă au trecut mulți ani de la respectivele întâmplări. Încă o dată, Alfred Bulai nu neagă acele fapte, dar i se pare foarte ciudat doar că victimele mai au un cuvânt de spus după așa de mulți ani.
„Sunt aranjate”, concluzionează Alfred Bulai, spunându-i lui Marius Pieleană că are senzația și că telefoanele au fost „hăcuite”, pentru că nu-i mai funcționase un cod al telefonului.
„- PIELEANU MARIUS: Aaa, deci acum te-a luat!… Da, da, da…
– BULAI ALFRED: Da, da, da, pentru că era foarte amabilă, drăguță, zâmbea, adică… mi s-a părut suspect, așa, că eu n-am vorbit decât din an în Paști cu ea, adică nu era o chestie d-asta, știi… ne vedem în fiecare săptămână, p*** mea, nu știu, habar n-am, deci… știi? Și… na, nuuu… Na, asta este! Deci oricum nu… n-am vorbit… cine știe ce tâmpenii d-astea… banale, nu… adică nu altceva, dar… mă rog… conta… ideea în sine… (n.red. – neinteligibil, replicile se suprapun) înregistrarea, știi? Dar…
– PIELEANU MARIUS: (…) (n.red. – replicile se suprapun)
– BULAI ALFRED: Nu, că în mod sigur a fost… ăăă… mă rog, e o chestie creată de cineva, deci nu… Adică să cauți oamenii… (n.red. – replicile se suprapun)
– PIELEANU MARIUS: Sunt convins!
– BULAI ALFRED: Ăăă?
– PIELEANU MARIUS: Sunt convins că așa este!
– BULAI ALFRED: Păi, ce dracu’, cauți oameni după atâția ani?!… Ăștia de anul ăsta… unul de ultimii doi ani de vin de…. p*** mea, de unde să-i știe p-ăia de acum zece ani?! Cinșpe ani?! Hai, las-o dracu’, că nu… (n.red. – replicile se suprapun)
– PIELEANU MARIUS: Da, e corect. E corect.
– BULAI ALFRED: E greu de crezut chestia asta. Aaa, că apar unii, că apare deja materialul în presă și mai vine cineva și zice: «Aaa, păi, și eu știu, bă, pe vremea aia!», p*** mea, da, dar nu… nu este… cum să zic? Adică e posibil, dar greu de crezut, că atunci când a fost materialul făcut, când nu era nimic public, aveau informații și s-au dus și s-a… nu știu ce! Știi? Adică… ăăă… sunt îîî… aranjate astea, deci nu e… Înțelegi? Deci… îți dai seama că duminică… Da? Ne-au hăcuit ăștia telefonul… adică nu mai… codul de telefon nu mai funcționa, știi? Și… mă rog, am recuperat, am scos, am… p*** mea, l-am… știi? Dar ca să-ți dai seama de importanța… știi? Că chiar nu cred că fac chestia asta studenții, știi?
– PIELEANU MARIUS: Da, da, da…
– BULAI ALFRED: Adică hai să fim serioși! Știi? Deci…”, se încheie discuția dintre Alfred Bulai și Marius Pieleanu, discuție interceptată din care Gândul prezintă extrase în exclusivitate.
„Am decis să dorm în cameră cu alte două colege, deoarece nu mai puteam, nu am mai întrebat dacă am voie”
Una dintre tinerele care l-au acuzat pe sociologul Alfred Bulai a dezvăluit, în fața anchetatorilor, detalii-șoc din timpul unor stagii de practică supervizate de fostul profesor de la SNSPA.
„Testele psihologice” cu puternică tentă erotică îi puneau pe studenți și pe studente în situații inconfortabile, iar sociologul Alfred Bulai făcuse o adevărată „fixație” pentru tânăra în cauză. Într-una din zile, i-a cerut acesteia să își scoată tricoul în fața lui, iar comportamentul abuziv s-ar fi manifestat, ulterior, și prin atingeri „fără perdea”.
Tânăra le-a mai povestit procurorilor că s-a ajuns până în faza în care Alfred Bulai îi cerea să se descalțe, pentru a-i pipăi piciorul, sub pretextul că așa va obseva dacă are sau nu ”deficiență de calciu”.
„După ce (n.red. – colega) a fost dusă cu ambulanța la spital, noi eram afară, noi colegii și profesorii, și eu hiperventilată, pentru că atât eram de speriată, eu credeam că o să mor, nu mai puteam să respir (…) și a început să mă atingă, de față cu ceilalți, eram afară, îmi punea mâna pe picior, mă mângâia și sus, și spre genunchi, mă freca pe spate, îmi făcea masaj, mă mângâia pe cap, mă punea să îi strâng mâna și să îl țin de mâna și m-a descălțat să îmi pipăie piciorul, sub pretextul că așa și-ar da seama dacă am deficiență de calciu.
M-am simțit foarte inconfortabil față de ceilalți colegi, dar mă simțeam și foarte în pericol, deoarece până atunci bariera aceasta de atingere fizică, de contact fizic, a fost ruptă mult mai puțin. Însă din punctul acela nu s-a mai abținut, știu că eram atât de panicată cu ce se întâmplă încât m-am ridicat și m-am dus să vomit în curte, iar în Sadova, în momentul în care el m-a pus să mă dezbrac, eram în cameră, și eu nu am probleme de acest gen, mi-a venit ciclul cu două săptămâni mai devreme în momentul acela.
Cu toate că nu am așa probleme, dar probabil de la acest stres, panică, corpul meu a reacționat așa (…) Da, și după acest atac de panică, eu am decis să dorm în cameră cu alte două colege, deoarece nu mai puteam. Nu am mai întrebat dacă am voie, nu puteam să accept un refuz, am rămas acolo, iar după ceva zile își permitea foarte multe, pe lângă glume, își permitea multe atingeri, mă lua de o parte, să vorbim și să mă țină în brațe, mă mângâia mult mai des, mă chema mult mai des să îmi povestească lucruri, amintiri din armată”, a dezvăluit una dintre victimele sociologului Alfred Bulai. (alte informații șocante AICI)
CITEȘTE ȘI:
O fostă STUDENTĂ a lui Alfred Bulai a fost audiată 7 ore de anchetatori. Profesorul este acuzat de hărțuire sexuală
STRATEGIA la care ar fi recurs Alfred Bulai, acuzat de agresiune sexuală, pentru a-i deruta pe procurori. Concluzie-șoc în urma interceptărilor!
Cristian Pîrvulescu, dezvăluiri șocante după audierile în cazul „Alfred Bulai”: O studentă a fost înfometată în timpul practicii, într-un experiment
Alfred Bulai a fost dus de urgență la Spitalul MILITAR. Sociologul arestat în dosarul agresiunilor sexuale de la SNSPA ar fi suferit un INFARCT
Breaking
Donald Trump a folosit AI pentru a se costuma în Elvis în pragul comemorării a 49 de ani de la moartea regelui rock’n’roll
Donald Trump a postat mai multe imagini generate cu inteligența artificială pe The Truth Social, inclusiv cu el îmbrăcat în costumul cântărețului american de rock’n’roll. În alte imagini generate cu AI apare în postura de cuceritor al Venezuelei așa cum fusese ilustrat Theodore Roosevelt într-o caricatură, de comandant militar din timpul Războiului American de Independență, într-un tablou cu președinții George Washington și Abraham Lincoln. Președintele a postat și un afiș în care sugerează că ar putea candida la alegerile din 2028 sau că va anexa Groenlanda.
Postarea în care președintele american în costumul pe care l-a purtat Elvis Presley la concertul Aloha from Hawaii din 1973 a atras aproape 20.000 de aprecieri și 2.500 de comentarii, dar și critici. Trump s-a mai comparat cu Elvis și în trecut.
- „Este o insultă pentru toți cei care l-au iubit pe Elvis”.
- „Trump tot repetă că America a fost cândva de râsul lumii, dar acum că el este președinte, țara nu a fost niciodată mai respectată. Ca australian, pot confirma 100% că Donald Trump este de râsul lumii aici”.
- „Spre deosebire de Trump, Elvis a servit cu adevărat națiunea noastră cu onoare, distincție și rock and roll”
- „Nu doar că tânjește după lumina reflectoarelor, ci se crede chiar Elvis în perioada de glorie. Ego-ul lui a depășit orice limită”.
- „Singurul lucru pe care Trump și Elvis îl au în comun este înclinația lor către fete minore” (o referire la legăturile lui Trump cu Epstein și presupusele acte sexuale cu minore, precum și la faptul că Elvis Presley a cunoscut-o pe Priscilla Beaulieu când avea 14 ani)
În ultimele zile, liderul de la Casa Albă a publicat imagini în care s-a ilustrat cu șepci inscripționate cu mesajul „Trump 2028”, alimentând speculațiile privind intenția sa de a obține și cel de-al treilea mandat prezidențial, deși Constituția SUA nu-i permite unui președinte să aibă mai mult de două mandate.
Despre Elvis Presley
Elvis Presley s-a născut pe 8 ianuarie 1935, în Tupelo, Mississppi. A copilărit în Memphis, Tennessee, după ce familia lui a decis să se mute când el avea 13 ani. Cariera muzicală a lui Presley a început în 1954, când a cântat pentru Sun Records, avându-l ca producător pe Sam Phillips.
După doi ani, el a devenit numărul 1 în SUA și a vândut 10 milioane de albume. Considerat „regele rock’n’roll”, Elvis a avut simultan și o carieră în cinematografie după ce a jucat în filmul „Love Me Tender”, „Jailhouse Rock”, „Blue Hawaii” și „Viva Las Vegas”. Elvis a efectuat serviciul militar în Germania de Vest în 1958 și și-a relansat cariera muzicală în 1960.
A continuat să concerteze în Las Vegas, iar în 1973, a devenit primul artist solo care a cântat la primul concert muzical transmis la nivel global.
S-a căsătorit cu Priscilla Beaulieu în 1967. Un an mai târziu, Priscilla a născut-o pe Lisa Marie Presley. Faimosul cuplu a divorțat în 1973.
După ce a consumat droguri și a făcut abuz de mâncare nesănătoasă, sănătatea artistului s-a deteriorat. Elvis a decedat la 42 de ani, pe 16 august 1977, la reședința sa din Graceland. Lisa Marie Presley a devenit cântăreață ca tatăl ei și a fost căsătorită între 1968 și 1994 cu Michael Jackson, considerat regele muzicii pop. Lisa Presley a murit în 2023 din cauza unui infarct cauzat de complicațiile unei operații bariatrice, la 54 de ani.
Sursa Foto: The Truth Social/Hepta
Breaking
De ce vinde România energie ieftină Bulgariei
Fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, susține că România ajunge să vândă ziua energie Bulgariei și să o cumpere seara la prețuri de până la 7 ori mai mari din cauza capacităților insuficiente de stocare. Potrivit acestuia, Bulgaria a investit în baterii, în timp ce România a rămas în urmă.
Într-o postare pe rețelele sociale, Burduja spune că România vinde energie ziua, când producția e mare, și cumpără seara, atunci când producția din țară e mică și consumul mare.
„De ce Bulgaria face bani din energia României? Simplu și dureros: la prânz, când soarele arde, vindem energia vecinilor bulgari la preț mic, pentru că producția e mare și consumul mic. Seara cumpărăm energie de la bulgari de 7 ori mai scump, pentru că producția noastră e mică și consumul mare”, a transmis Sebastian Burduja.
De ce vinde România energie ieftină Bulgariei și pierde milioane de euro
Conform fostului ministru, numai în luna aprilie România a dat Bulgariei pentru energie 33 de milioane de euro și a încasat doar 5. Sebastian Burduja spune că una dintre principalele explicații este aceea că Bulgaria a investit masiv în baterii de stocare.
„De ce? Pentru că ei deja au baterii și noi avem (deocamdată) prea puține”.
Burduja susține că diferența dintre cele două țări vine și din modul în care au fost alocate fondurile europene prin Planurile Naționale de Redresare și Reziliență.
„Bulgarii au pus acum cinci ani 600 de milioane de euro în PNRR-ul lor pentru baterii. Cei care au scris PNRR-ul României au alocat doar 80 de milioane de euro pentru baterii, de peste 7 ori mai puțin. Bulgaria a investit în baterii, România a promis că închide cărbunele”, a adaugat Burduja.
Burduja: România avea doar 14 MWh stocare în 2023
Acesta mai spune că, în 2023, când a început mandatul la Ministerul Energiei, România avea doar 14 MWh stocare, și că a lăsat în șantiere sau finalizate mai multe proiecte în acest sens.
„Cu situația asta am plecat la drum în iunie 2023, când am început mandatul la Ministerul Energiei, și cu doar 14 MWh stocare, practic zero”, a afirmat acesta.
Fostul ministru susține că, în perioada în care s-a aflat la conducerea Ministerului Energiei, a fost salvată finanțarea din PNRR destinată bateriilor și au fost pregătite mai multe proiecte de stocare.
„Ministerul propunea în vara lui 2023 să arunce la coș singurii bani de baterii din PNRR-ul României. N-am permis asta, am negociat cu Comisia Europeană și am salvat apelul. Azi banii sunt în șantiere și în proiecte finalizate, cum e cea mai mare baterie din Banat, 200 MWh, la Iaz, Caraș-Severin”, a transmis Burduja.
„Bulgarii au câștigat o etapă. Cursa o vom câștiga noi”
În finalul postării, Sebastian Burduja susține că România poate recupera decalajul față de Bulgaria și critică faptul că anumite teme din sectorul energetic sunt abordate abia acum.
„Bulgarii au câștigat o etapă. Cursa o vom câștigă noi, chiar dacă astăzi suntem în urmă din cauza erorilor din trecut. Important e că începem să construim, după ani de «secetă» în sectorul energetic. Unii politiceni descoperă acum hidrocentralele blocate de decenii, stocarea, gazul din Marea Neagră, reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă”, mai spune fostul ministru.
Breaking
Răspunsul lui Bolojan pentru Grindeanu, după ce după ce președintele PSD a cerut repornirea centralelor pe cărbune
Premierul demis Ilie Bolojan cataloghează drept „propunere de tip populist” iniţiativa anunţată luni de PSD privind menţinerea în funcţiune a capacităţilor de producţie a energiei electrice pe bază de cărbune. Bolojan a atras atenţia asupra faptului că, dacă România încalcă ceea ce şi-a asumat prin jalonul din PNRR privind decarbonizarea, riscă să piardă sume mari din banii europeni.
Bolojan, replică pentru Grindeanu
Premierul interimar Ilie Bolojan a precizat luni, întrebat de Gândul, că problema centralelor pe cărbune trebuie analizată atât din perspectivă politică, cât și prin prisma angajamentelor asumate de România prin PNRR. Sorin Grindeanu i-a cerut public premierului demis să meargă de urgență la Bruxelles pentru a negocia amânarea termenului de 31 august privind închiderea centralelor electrice pe bază de cărbune, în contextul discuțiilor despre securitatea energetică a României.
„Problema centralelor pe cărbune ţine, într-adevăr, de zona de energie şi aici sunt două aspecte: cele de natură politică şi cele care ţin de angajamentele României, de realităţi, de absorbţia de fonduri europene, de analize de rentabilitate şi de sustenabilitate. Or, aşa cum ştiţi, România a semnat un angajament prin PNRR prin care, în schimbul unor finanţări importante pe care România le-a primit atât sub formă de granturi, cât şi sub formă de împrumuturi, s-a angajat să reducă producţia pe cărbune înlocuind-o cu alte forme de producţie: producţie pe gaz, producţie pe fotovoltaic sau pe eolian. Din păcate, din 2021 şi până în 2025 când am avut termenele în care trebuia să facem aceste schimbări nu s-a făcut mare lucru şi nici la Craiova, nici în Valea Jiului şi nici în judeţul Gorj şi în întârziere, în două oraşe, Constanţa şi Arad nu s-au realizat lucrurile, la Arad şi la Constanţa cele două centrale care înlocuiesc grupurile pe cărbune sunt într-o stare avansată de lucrări şi din această toamnă vor funcţiona”, a declarat Bolojan.
Prim-ministrul Romaniei, Ilie Bolojan (in imagine), si prim-ministrul Republicii Moldova, Vasile Tofan, sustin declaratii de presa comune la Palatul Victoria din Bucuresti, joi, 30 iulie 2026. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO
Premierul demis a arătat că România va îndeplini parţial clauzele din jalonul privind decarbonizarea, precizând că, în calitate de şef al Guvernului, a obţinut maximum posibil în renegocierile cu Comisia Europenă privind acest jalon.
„Prin urmare, de când sunt premier, am renegociat jalonul de decarbonizare, am obţinut, din punctul meu de vedere, maximul posibil din ceea ce se putea obţine în condiţiile pe care România şi le-a asumat prin guvernele noastre în anii anteriori şi suntem în situaţia în care până la sfârşitul lunii august avem nişte clauze de îndeplinit pe care, dacă România le îndeplineşte, şi le vom îndeplini parţial, corecţiile vor fi mai mici, iar pentru ceea nu îndeplinim vom primi, probabil, nişte corecţii. Ceea ce vreau să spun este că sunt acţiuni pe care le poţi desfăşura în condiţii normale (…) şi decizii pe care le putem lua într-un stil populist privind încălcarea înţelegerilor pe care le-am făcut şi dacă luăm astfel de decizii, inclusiv în domeniul energetic, ceea ce se poate rostogoli în spaţiul public într-o perioadă de genul acesta, înseamnă nu doar că vom pierde nişte bani, ci corecţiile pe PNRR vor fi foarte mari pentru că se declanşează un angajament de ireversibilitate care însemană corecţii imediate de peste un miliard de euro şi posibilitatea de a bloca finanţările viitoare din ultimele tranşe pe care le avem de acesat din PNRR”, a mai spus el.
Bolojan a adăugat că, în primăvara acestui an, în mandatul ministrului PSD Bogdan Ivan, s-a decis ca CET Govora, din judeţul Vâlcea, să se închidă luna aceasta, Bolojan arătând că modificarea acestei decizii implică corecţii foarte mari.
El a mai spus că proiectul PSD este ceva care „sună foarte bine”, dar care aduce costuri enorme pentru România”.
Mai mult, Bolojan a spus că pentru ca grupurile de producţie a energiei electrice pe bază de cărbune să fie repornite este nevoie de mai multe condiţii, inclusiv de cărbune.
„Tot ce s-a putut porni în condiţiile în care există rezerve funcţionează în condiţii normale atât timp cât au capacitatea de a funcţiona ca urmare a resurselor de cărbune pe care le au la dispoziţie”, a mai spus el.
Grindeanu îi cere lui Bolojan să meargă de urgență la Bruxelles
Liderul PSD, Sorin Grindeanu, anunţat luni că parlamentarii fomaţiunii vor depune un proiect de lege care să prevadă că autorităţile nu vor mai putea închide capacităţi de producţie în sectorul energetic decât dacă există noi capacităţi care să suplinească energia pe care cele închise o produceau. De asemenea, el îi cere public premierului demsi Ilie Bolojan să meargă la Bruxelles pentru pentru a negocia amânarea termenului de 31 august privind închiderea centralelor electrice pe bază de cărbune.
Un deputat USR respinge declarațiile lui Grindeanu față de modificarea legii ANI, după consultările de la Cotroceni „Inventează un scenariu imposibil”
-
Actualitateacum 2 zile„PFA-ul se închide singur dacă nu facturezi” și alte 6 mituri în care încă se crede în 2026
-
Economieacum 2 zileCe este futures trading și cum poate Xcelerate Trade să te ajute să înțelegi această piață?
-
Comunicateacum 2 zileSe lansează patru noi publicații online dedicate femeilor: BeautyCorner.ro, BellaMag.ro, PureBeauty.ro și RevistaDiva.ro
-
Comunicateacum 2 zileCinci publicații online de business intră pe piața media din România
-
Tehnologieacum 23 de oreInamicul invizibil al laptopurilor de pe litoral. Ce nu-ți spune nimeni despre aerul de mare
-
Anunturiacum 20 de oreCe fac diferit românii care reușesc să pună bani deoparte în fiecare lună
-
Lifeacum 18 oreMutare apartament în București. Partea logistică pe care nimeni nu ți-o explică până nu e prea târziu
-
Anunturiacum 11 ore
Oancea Valeriu anunta obtinerea autorizatiei de construire nr. 52/22.07.2026 si inceperea lucrarilor de construire





