Asociația Stop Ambroziei organizează sâmbătă, 13 iunie, între orele 08:00 și 14:00, o acțiune de curățare a ambroziei din Parcul Natural Văcărești, în parteneriat cu Administrația Parcului Natural Văcărești și Primăria Capitalei. Acțiunea este prima dintr-o serie de intervenții programate de Asociația Stop Ambroziei în luna iunie, o perioadă-cheie pentru combaterea plantei. Voluntarii se pot înscrie pe site-ul asociației: https://stopambroziei.ro/voluntariat/.  

Ambrozia este una dintre principalele cauze ale alergiilor sezoniere. Expunerea repetată la cantități mari de polen poate duce la sensibilizare inclusiv în cazul persoanelor care nu au avut anterior alergii. Specialiștii spun că ambrozia trebuie îndepărtată înainte de înflorire și polenizare, când riscul pentru alergici crește semnificativ. Polenul ei, purtat de vânt, poate provoca rinită alergică, conjunctivită alergică, astm sau dermatită de contact. O singură plantă matură poate elibera până la 8 miliarde de grăunțe de polen și până la 30.000 de semințe. Voluntarii sunt așteptați la acțiune sâmbătă, de la ora 08:00, la intrarea dinspre Strada Săvinești nr. 40 a Parcului Natural Văcărești. 

Roxana Hügel, Director Executiv al Asociației Stop Ambroziei: „Parcul Natural Văcărești înseamnă aproape 180 de hectare de natură în mijlocul orașului. Eliminarea ambroziei dintr-un spațiu atât de mare nu se poate face într-o singură zi, însă fiecare intervenție contează. Ambrozia crește mai repede decât reacția instituțională, iar următoarele câteva săptămâni sunt decisive. Avem nevoie de cât mai mulți voluntari sâmbătă, pentru că fiecare plantă smulsă acum înseamnă mai puțin polen în aer peste câteva săptămâni. Nu mai vorbim doar despre o plantă, ci despre o problemă de sănătate publică. Soluția pe care o recomandăm în Parcul Natural Văcărești este smulgerea”.

Mircea Calnegru, directorul Administrației Parcului Natural Văcărești: „În Parcul Natural Văcărești, ambrozia apare mai ales de-a lungul aleilor și pe diguri, zone deschise în care se extinde ușor în absența vegetației concurente. Aceste acțiuni contribuie atât la reducerea impactului asupra sănătății publice, cât și la menținerea echilibrului biodiversității locale”. 

Prof. Univ. Paulina Anastasiu, directorul Grădinii Botanice București: „Practic doar zonele montane nu sunt atinse acum de ambrozie în România. În rest o găsim aproape peste tot în țara, pornind din zona de câmpie, până în zona dealurilor înalte sau în partea inferioară montană, în Delta Dunării și chiar în luncile apelor curgătoare din toată țara.” 

Prof. Dr. Carmen Bunu Panaitescu, membru al Societății Române de Alergologie și Imunologie Clinică: „La răspândirea actuală, ambrozia nu mai poate fi extirpată complet, dar poate fi controlată, cu prevenție, monitorizare, intervenții timpurii și responsabilitate comună”.  

Olivia Comăneanu, Marketing Auto Total: „La Auto Total, implicarea în comunitate pornește din același reflex care ne ghidează și în activitatea de zi cu zi: vedem ce nu funcționează și încercăm să reparăm. Susținem cauze de mediu și organizații care fac o muncă dificilă, necesară și cu impact pe termen lung. De aceea, voluntarii Auto Total se vor alătura bucureștenilor care participă la acțiunea de curățare a ambroziei din Parcul Natural Văcărești.”  

Conf. Dr. Elena Camelia Berghea, Președintele Societății Române de Alergologie și Imunologie Clinică: “Combaterea ambroziei nu e doar o responsabilitate individuală, ci un efort comun care implică autoritățile, comunitățile locale, proprietarii de terenuri, organizațiile profesionale și fiecare cetățean. Identificarea și îndepărtarea plantei înainte de perioada de polenizare reprezintă cea mai eficientă măsură pentru reducerea expunerii populației la polenul alergizant.” 

Laurențiu Ciornei, Președintele Asociației Alianța Pentru Pădure: „Ambrozia nu e doar o problemă de întreținere a spațiilor verzi, ci un semnal că am pierdut, în multe locuri, echilibrul natural care ar trebui să existe între om și natură. Asociația Alianță Pentru Pădure participă la această acțiune cu convingerea că lupta împotriva ambroziei nu trebuie purtată exclusiv prin intervenții punctuale, ci prin soluții bazate pe natură, capabile să refacă mecanismele ecologice care limitează în mod natural dezvoltarea speciilor invazive. Ne propunem să alungăm ambrozia printr-o abordare inteligentă, care îmbină implicarea voluntarilor, managementul adecvat al vegetației și încurajarea biodiversității locale. Viitorul orașelor noastre nu se construiește împotriva naturii, ci împreună cu aceasta”. 

Acțiunea de curățare a ambroziei este organizată de Asociația Stop Ambroziei în parteneriat cu Administrația Parcului Natural Văcărești, Primăria Capitalei, Asociația Alianța Pentru Pădure și Auto Total. Asociația Stop Ambroziei va mai organiza acțiuni de curățare în toate sâmbetele lunii iunie și pe terenuri aflate în administrarea ADP sector 6 din București și în zone din Ilfov. Românii pot semnala prezența ambroziei pe www.HartaAmbroziei.ro, pe platformele primăriilor din localitatea sau sectorul în care locuiesc, prin intermediul aplicației dezvoltate de Let’s Do It, Romania! sau prin alte platforme oficiale de raportare. 

10.06.2026

Planul Naţional de Redresare și Rezilienţă (PNRR) – Componenta 9. Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare, Investiţia I3. Scheme de ajutor pentru sectorul privat, titlu apel: „Digitalizarea IMM-urilor – grant de până la 100.000 euro pe întreprindere pentru sprijinirea IMM-urilor în adoptarea tehnologiilor digitale”.

Beneficiarul STUDIO VOLM SRL anunță finalizarea proiectului cu codul 55/RUE2330/C9/I3 din cadrul Apelului „DIGITALIZAREA IMM-URILOR – GRANT DE PÂNĂ LA 100.000 EURO PE ÎNTREPRINDERE CARE SĂ SPRIJINE IMM-URILE ÎN ADOPTAREA TEHNOLOGIILOR DIGITALE”, finanțate prin Componenta a C9. Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare şi inovare Investiția I3. Scheme de ajutor pentru sectorul privat.

Obiectiv general: Adoptarea tehnologiilor digitale pentru creșterea competitivității, stimularea inovației și adaptarea activităților la mediul digital, atingând cel puțin 6 criterii DESI.

Obiective specifice: Achiziționarea de active corporale și necorporale (echipamente IT și software), auditarea tehnică IT și instruirea profesională a personalului în domeniul digital, toate contribuind la realizarea obiectivului general.

Valoarea totală a proiectului: 165.500,86 lei

Valoarea nerambursabilă: 146.216,52 lei

Contribuția beneficiarului: 19.284,34 lei

Data începerii proiectului: 01.09.2024

Data finalizării proiectului: 30.06.2026

Cod proiect: 55/RUE2330/C9/I3

Implementarea proiectului a crescut semnificativ eficiența operațională și a permis integrarea proceselor digitale esențiale în activitatea curentă a companiei. Investiția a constat în achiziția de echipamente hardware TIC, licențe software și instruirea personalului în utilizarea acestora.

Noile soluții digitale au permis automatizarea proceselor, reducerea timpilor de lucru, creșterea acurateței datelor și îmbunătățirea capacității de analiză. Formarea profesională în IT a asigurat competențele necesare personalului pentru operarea eficientă a echipamentelor și aplicațiilor introduse. Auditul tehnic IT a confirmat conformitatea soluțiilor implementate și atingerea a minimum 6 criterii DESI, demonstrând progresul companiei în digitalizare, interoperabilitatea datelor, utilizarea serviciilor cloud și securitatea cibernetică.

Astfel, proiectul a contribuit la digitalizarea proceselor interne, la creșterea eficienței operaționale și la consolidarea competitivității STUDIO VOLM SRL. într-un mediu economic tot mai orientat spre soluții digitale.

Date de contact beneficiar: STUDIO VOLM SRL

Telefon: 0746436494

Email: capbun.stefan@gmail.com

Adresa: Municipiul Cluj-Napoca, Strada CLOŞCA, Nr. 6, Etaj PARTER, Ap. 2, Judet Cluj

Up România, unul dintre jucătorii importanți de pe piața beneficiilor extrasalariale, publică rezultatele unui studiu național realizat împreună cu Reveal Marketing Research privind nivelul de pregătire al companiilor și percepțiile angajaților în contextul Directivei europene privind transparența salarială. Datele relevă un decalaj semnificativ între cele două părți: angajatorii și angajații percep diferit transparența, echitatea și comunicarea salarială, chiar dacă ambele tabere sunt familiarizate cu schimbările legislative care urmează.

România intră în era transparenței salariale cu un deficit de încredere între angajați și angajatori

Chiar dacă directiva nu și-a produs încă efectele, potrivit studiului, 76% dintre angajatori recunosc existența unor diferențe salariale între persoane aflate pe roluri comparabile și le explică prin factori precum performanța, experiența profesională sau negocierea individuală. În același timp, 59% dintre angajați consideră că există diferențe salariale nejustificate și doar 27% declară că au un nivel ridicat de încredere în echitatea sistemului salarial.

Datele sugerează că principala provocare pentru companii nu este existența diferențelor salariale în sine, ci capacitatea de a le explica și justifica într-un mod clar și credibil.

Companiile cunosc Directiva europeană, dar puține se consideră pregătite pentru implementare

Majoritatea angajaților și angajatorilor sunt familiarizați cu Directiva privind transparența salarială. 72% dintre angajați au auzit deja de noile prevederi europene, iar 8 din 10 spun că ar fi mai predispuși să aplice la companii care afișează salariul și pachetul de beneficii extrasalariale complet în anunțurile de recrutare.

În rândul angajatorilor, 52% declară că au un nivel mediu sau ridicat de familiarizare cu Directiva. Cu toate acestea, doar 19% consideră că mediul de afaceri din România este pregătit pentru implementarea acesteia.

„Directiva privind transparența salarială reprezintă una dintre cele mai importante schimbări care vor influența relația dintre angajatori și angajați în următorii ani. Dincolo de obligațiile de conformare, vorbim despre o transformare profundă a modului în care organizațiile construiesc încredere și explică deciziile legate de remunerare. Abordăm activ acest subiect, aducând la aceeași masă specialiști în resurse umane, experți în legislația muncii și lideri de business, prin webinarii, sesiuni de informare și inițiative dedicate mediului de afaceri. Studiul realizat împreună cu Reveal Marketing Research reprezintă un nou pas în acest demers și oferă o imagine clară asupra nivelului actual de pregătire a pieței din România, precum și asupra provocărilor pe care organizațiile trebuie să le gestioneze în perioada următoare.”, a declarat Elena Pap, CEO Eurasia Upcoop Group și CEO Up România.

Angajații cer mai multă transparență decât cred companiile că oferă

Percepția asupra transparenței salariale diferă semnificativ între cele două categorii analizate. În timp ce 96% dintre angajatori declară că își comunică politicile salariale cel puțin parțial și 43% consideră că o fac în mod transparent, doar jumătate dintre angajați percep angajatorul ca fiind transparent în privința remunerării.

Mai mult, doar 49% dintre angajați consideră că regulile și criteriile de stabilire a salariilor sunt clare, iar 33% declară că nu au acces la niciuna dintre informațiile salariale evaluate – interval salarial, criterii de performanță, grile sau politici de creștere. Lipsa accesului este mai accentuată în rândul angajaților entry-level (48%) și în IMM-uri (39%).

Transparența salarială scoate la suprafață o problemă profundă: lipsa standardizării proceselor de salarizare

Rezultatele studiului arată că multe organizații se află încă într-o etapă de construcție a infrastructurii necesare pentru implementarea transparenței salariale. Doar 30% dintre angajatori declară că au procese de salarizare bine standardizate, 33% au grile salariale complete, iar numai 21% au politici salariale complet formalizate.

Costurile, complexitatea sistemelor de compensare și gestionarea reacțiilor angajaților sunt principalele provocări asociate implementării Directivei, resimțite mai intens de companiile mari, cu peste 250 de angajați, și de multinaționale, unde toate barierele analizate sunt menționate semnificativ mai frecvent decât media.

Principalele priorități ale angajatorilor pentru următoarele 12 luni vizează revizuirea pachetelor de beneficii (43%), definirea grilelor salariale (31%) și pregătirea managerilor (31%), semn că organizațiile se concentrează pe consolidarea fundamentelor necesare înainte de a putea comunica transparent.

Angajații văd transparența salarială ca pe un plus de încredere, angajatorii o privesc prin prisma riscurilor

Cifrele spun totul: 41% dintre angajați susțin că ar accepta un salariu ușor mai mic la o companie percepută ca transparentă, disponibilitatea fiind mai ridicată în rândul angajaților mid-level (53%) și din multinaționale (47%). Aproape 80% ar aplica mai degrabă la un angajator care afișează salariul în anunțuri, iar 43% spun că transparența le-ar crește direct încrederea în companie.

De cealaltă parte, doar 21% dintre angajatori văd în transparența salarială un avantaj major de employer branding, deși recunosc efectele pozitive pe care aceasta le-ar putea avea asupra atractivității și recrutării. Principalele riscuri percepute rămân apariția nemulțumirilor (49%) și a conflictelor interne (42%), îngrijorări mai accentuate în companiile mari.

Beneficiile extrasalariale susțin percepția de echitate, completând o remunerație considerată corectă

33% dintre angajați consideră că beneficiile contribuie mult sau foarte mult la percepția unui salariu corect, procentul urcând la 43% în rândul managementului. Cele mai importante beneficii rămân tichetele de masă (54%), iar 64% dintre respondenți apreciază că beneficiile le sunt comunicate transparent.

Echitatea salarială există pe agenda companiilor, însă procesele sunt încă neuniforme

Companiile declară că utilizează diverse mecanisme pentru gestionarea diferențelor de remunerare. Cea mai frecventă abordare este alinierea treptată a salariilor în timp (36%), strategie adoptată în special de organizațiile mari, cu peste 250 de angajați (53%) și de multinaționale (49%). Cu toate acestea, aproape un sfert dintre angajatori (22%) afirmă că organizația lor nu are încă o abordare clară pentru gestionarea acestor diferențe.

Studiul arată că analiza diferențelor salariale de gen este prezentă în majoritatea organizațiilor, însă de cele mai multe ori este realizată ocazional (45%), în timp ce monitorizarea constantă rămâne limitată la doar 16% dintre respondenți. Atunci când sunt identificate diferențe salariale de gen, 73% dintre companii declară că iau cel puțin parțial măsuri pentru corectarea acestora, procesele fiind mai mature în cazul multinaționalelor.

În același timp, rezultatele evidențiază lipsa unor practici unitare în ceea ce privește salarizarea angajaților care revin din concediul de maternitate. Cea mai frecventă abordare este ajustarea parțială a salariului (30%), în timp ce doar 15% dintre organizații declară că aliniază remunerația la nivelul pieței sau al echipei după revenirea din concediu. Datele sugerează că această zonă rămâne una dintre oportunitățile importante pentru consolidarea echității salariale în organizațiile din România.

Studiul privind transparența salarială a fost realizat de Reveal Marketing Research pentru Up România în luna mai 2026, pe un eșantion de 1.200 de respondenți din mediul urban, dintre care 800 de angajați și 400 de reprezentanți ai angajatorilor (specialiști HR, manageri și antreprenori). Datele au fost colectate online, prin interviuri auto-administrate (CAWI), iar durata medie de completare a chestionarului a fost de 15–20 de minute.

Articol preluat din StiriCompanii.ro