Federația Rusă caută și, de multe ori, reușește să influențeze alegerile în statele democrate, avertizează profesorul Cosmin Popa. Slăbiciunea instituțiilor statului, politicienii gata să facă orice pentru a ajunge la putere și corupția sunt cele mai mari vulnerabilități de care profită rușii.

Moscova
s-a obișnuit să se implice în alegerile din majoritatea statelor
de pe mapamond, iar România este una dintre țintele sale.
Propaganda rusească încearcă să creeze breșe în societățile
occidentale, pe care apoi le exploatează cu dibăcia cu care o făcea
odinioară temutul KGB. Însă chiar dacă FSB, urmașul KGB-ului în
Federația Rusă, nu mai pare la fel de redutabil, aparențele înșală.

Scopul și mijloacele Rusiei

Profesor
de istorie contemporană la Universitatea București, expert în tot
ceea ce ține de fosta Uniune Sovietică și de actuală Federație
Rusă, Cosmin Popa avertizează că mâna lungă a Moscovei ajunge
fără probleme la București, așa cum în situații
similare se întinde chiar și până la Washington.

Evident,
scopul Federației Ruse este mereu același: destabilizarea statelor
NATO, iar în acest sens susține și încearcă să impună în
vârful acestor țări persoane dispuse să susțină interesele
rusești sau oameni pur și simplu corupți.

În
România, Rusia a reușit pentru prima dată să-și impună oamenii
în alegerile trucate din 1946, după ce trupele sovietice ocupaseră deja țara. Aceeași soartă au avut-o și celelalte state est-europene. Rând pe rând au fost ocupate, nu neapărat în această ordine, Polonia, Ungaria, Bulgaria și fosta Cehoslovacie. Și după 1989, anul marilor schimbări în istoria statelor central-est europene, Rusia a continuat să fie activă în acest spațiu, iar România s-a aflat mereu printre ținte.

Statele slabe și corupte, ca niște jucării în mâna rușilor

„Întreg
sistemul politic rusesc, toată rețeaua de instituții care se ocupă
cu promovarea și impunerea intereselor rusești pe exterior este centrată pe ideea de corupție. Pe ideea de corupție directă, de ideea
de corupție politică, ideea de cointeresare în afaceri a unor
politicieni cu apetențe de businessmeni, în diverse afaceri care
depind de autoritățile ruse. Iar spectrul, dacă vreți, de
mijloace de acțiune este același în cazul României ca și în
cazul altor țări occidentale. Cu observația că, spre deosebire de
țările, să spunem, din vechea Europa, acolo unde avem de a face cu o
prezență economică rusească foarte consistentă, în România
activele legate de Rusia sunt puține și nu atât de importante cum
sunt, de exemplu, cele germane sau franțuzești”, spune
profesorul.

Pe
de altă parte, chiar dacă în România nu există o minoritate rusă numeroasă, Moscova reușește să fie de multe ori la fel
de eficientă ca în țările baltice sau alte state unde există un
număr important de ruși. Contrar unor idei larg răspândite,
propaganda rusă nu este mai puțin eficientă aici decât în
statele amintite. Creșterea euroscepticismului și susținerea unor
partide radicale este dovada eficienței propagandei rusești.

Cât de eficient e FSB în România

„Așa
credeam și eu o bună bucată de vreme, însă propaganda rusă în
momentul de față a reușit să decupleze acțiunile pe care le
desfășoară într-o serie de țări europene de, dacă vreți, interesele imediate rusești. Și în momentul de față, eficiența
propagandei și a mijloacelor de influențare a opțiunilor politice
în România e la fel de mare ca în orice altă țară europeană.
Iar acest lucru sigur că nu îl vedem prin existența unor
manifestații în piața publică în favoarea lui Putin, dar îl
vedem în creșterea nejustificată și absolut lipsită de orice
argumente a euroscepticismului, îl vedem prin alimentarea
sentimentelor antiucrainene și, de ce nu, prin alimentarea
sentimentelor antioccidentale.”

Cei mai predispuși să creadă și să îmbrățișeze ideile lansate de propaganda rusă sunt oamenii cu o educație precară, însă tot mai des se întâmplă ca și persoanele educate să să marșeze pe aceste teme.

„Foarte
mulți români care, de fapt, habar n-au despre felul în care este
organizată Europa și Uniunea Europeană și cu siguranță habar
n-au cât de mult datorează România acestei integrări
euroatlantice, acum emit tot felul de păreri care mai de care mai
stupide legate de pierderea suveranității, de sărăcirea României și
alte prostii în genul acesta. Iar succesul pe care îl au
politicieni ca Diana Șoșoacă și partide precum partidul ei și
AUR arată că propaganda rusă este la fel de eficientă în România
ca și în alte părți unde există comunități rusești foarte
consistente sau rusofone”, explică Popa.

El
a vorbit și despre maniera de abordare a Rusiei, care pune la bătaie
resurse importante pentru a-și atinge scopul. 

Suntem printre cei mai abordabili

„În
primul rând că Rusia abordează într-o manieră, dacă vreți,
care pleacă de la posibila reușită. În primul rând, ei abordează
cel mai accesibil inamici. În țările cele mai slabe, din acest
punct de vedere, cel mai slab organizate cu instituții capabile,
slabe, care ar trebui să apere societatea în fața pericolului
acestei propagande. Iar România face parte dintre inamicii
abordabili, pentru că instituțiile statului, și aici nu vorbesc
doar despre servicii speciale, armată, poliție, jandarmerie, dar și
instituțiile politice, instituțiile administrative, instituțiile
de presă, finanțate către stat, sunt teoretic puțin pregătite să
facă față acestor pericole”, adaugă el.

Aici
se înscrie și campania „Doppelganger” a Kremlinului,
considerată de experți cea mai importantă acțiune de dezinformare
după Războiul Rece. Conform Foreign Affairs,
numai în ultimele 10 luni, serviciile intelligence rusești și
oamenii lor au creat peste 700 de site-uri pentru a răspândi
informaţii false şi propaganda rusească.

Profesorul Cristian Popa
spune că abia în ultimul timp țările occidentale, incluzând
România, descoperă cât de vulnerabile sunt în fața acestui
adevărat război hibrid în care rușii sunt experți. Iar problema cea mai mare este că statele occidentale nu au de cele mai multe ori anticorpii necesari să lupte împotriva unor campanii foarte bine gândite lansate de Moscova. Iar România se află printre statele vulnerabile.

„Aș
spune că nici Doppelganger nu e neapărat ceva nou, pentru că noi
știm foarte bine cum funcționează tehnic sistemul. Surprinza este
că noi descoperim acum că de fapt suntem foarte vulnerabili în
fața acestor acțiuni intruzive. Pentru că ceea ce uimește la
propaganda rusă nu este nici organizarea tehnică, nu este nici
mesajul politic pe care îl propagă. Uimesc în schimb două
lucruri: amploarea mijloacelor folosite pentru influențarea unor
societăți și, de ce nu, slăbiciunea propriilor societăți în
fata unor astfel de mesaje politice. Astea sunt cele două lucruri
care ne dau de gândit. Nu organizarea tehnică, sigur că există
ferme de boți, dar sunt și alte lucruri importante care multora pot
să ne scape”, arată Popa.

Politicienii români joacă la fel de murdar

O
problemă în plus este că aceleași tehnici sunt folosite de multe
ori și de toate partidele românești, care încearcă să
influențeze alegătorii. Și din acest motiv, partidele și
politicienii români nu se grăbesc să ia măsuri, pentru că asta
ar însemna să se autopriveze de o resursă importantă.

„De
exemplu, partidele politice românești folosesc în bună măsură
aceleași tehnici ca să își creeze impresia popularității pe
internet, la rețelele sociale și așa mai departe. Iar scandalul
Cambridge Analytica, care este un scandal în care amestecul
Kremlinului este aproape invizibil, ne-a arătat că pot câștiga
alegeri prin folosirea inteligentă a unor mijloace tehnice extrem de
bine puse la punct. Deci din punctul ăsta de vedere nu e nicio
noutate. Îngrijorător este că după Cambridge Analytica, după
interferența rusească în alegerile din America, după toate
lucrurile astea, de exemplu în România, la nivel politic, nu a
existat o reacție cu care să arate o preocupare solidă a statului,
a autorităților de a pune la punctul sistemului instituțional
capabil de a apăra societatea. Următorul pas va fi discuția despre
reglementarea strictă a acestor chestiuni, care este o discuție
practic despre cenzură. Pentru că mediul politic românesc este, de
fapt, pentru că a devenit un sistem de contraselecție a elitelor,
este interesat în menținerea precarității educaționale și a
lipsei de informare politică, mediatică și așa mai departe”, e
semnalul de alarmă tras de expert.

Asta
înseamnă că și politicienii români profită exact de aceleași
lacune ca și propaganda rusă. Un motiv în plus, spune profesorul,
ca politicienii să nu fie interesați să schimbe ceva, chiar dacă
asta înseamnă menținerea unei vulnerabilități sporite.

„Din
acest punct de vedere, mediul politic românesc și propaganda rusă
se hrănesc practic cu aceleași ingrediente sociale. De aici și
absența unei politici coerente de reglementare și de apărare a
societăților în fața acestui pericol”, încheie istoricul Cosmin Popa.