Breaking
A fost întotdeauna dispus să vorbească cu rușii
Deși toată suflarea electorală românească îl situează pe independentul Mircea Geoană în tabăra pro NATO, americanii îl vedeau mai mult jucând în echipa Federației Ruse. La data de 30 noiembrie 2009, platforma WikiLeaks dădea publicității textul unei telegrame, transmisă la Casa Albă de către ambasadorul american la București, de la acea vreme, Mark H. Gitenstein. Acesta îi avertiza pe americani în privința lui Mircea Geoană pe care-l descria ca fiind mai aproape de interesele Rusiei decât ale SUA. Pe atunci, Geoană era candidatul PSD în cursa pentru Cotroceni și se „bătea” direct cu Traian Băsescu. Când au fost făcute publice documentele secrete, de către WikiLeaks, ambasadorul american n-a dorit să comenteze, rezumându-se să declare doar că „vorbesc de la sine”.
În urmă cu 15 ani, izbucnea un scandal în SUA din cauza platformei WikiLeaks care a scos la iveală o serie de documente secrete care urmau să compromită mai multe figuri publice din întreaga lume. Printre acestea, se număra și candidatul PSD la președinția României, Mircea Geoană, care se afla în competiție cu Traian Băsescu. Documentul reprezenta o informare a oficialilor de la Casa Albă, transmisă de către atașatul diplomatic la București al SUA, Mark H. Gitenstein, prin care-i avertiza pe americani că Mircea Geoană s-ar poziționa mai mult ca „omul potrivit pentru interesele Kremlinului” decât ale SUA și că ar fi o alegere nepotrivită. După dezvăluirea textului documentului de către WikiLeaks, în 2011, ambasadorul Gitenstein n-a dorit să spună decât:
Nu am niciun comentariu. Aveţi toate cablogramele, le puteţi citi singuri. Nu. Nu am niciun comentariu, ele vorbesc de la sine.
De asemenea, Ambasada SUA la București a transmis un comunicat în care specifica:
Departamentul de Stat nu comentează cu privire la materiale, inclusiv documente confidenţiale, care este posibil să fi ajuns în presă. Noi nu ne putem pronunţa asupra autenticităţii nici unui document oferit presei.
Referitor la România, WikiLeaks conţinea 1.027 de cablograme cu peste 2.700 de pagini. Multe documente reprezentau o corespondență dintre Ambasada SUA la Bucureşti şi Departamentul de Stat. Perioada din care datează acestea este 2004-2010 și fac referire la diverse aspecte politice din România, printre care un top al oligarhilor şi al baronilor locali, întâlnirea preşedintelui Traian Băsescu cu directorul FBI, despre suspendarea şefului statului, despre relaţiile lui Mircea Geoană cu Moscova şi cu omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu.
Documentul postat de WikiLeaks, la data de 30 noiembrie 2009, dezvăluie că americanii nu-l creditau cu prea multă încredere pe Mircea Geoană: „Noi avem puține indicii că Geoană însuși ar dori să facă schimbări semnificative în politica externă a GOR”, scria Gitenstein americanilor.
La șase zile distanță de turul doi, Geoană pare gata să-l detroneze pe Băsescu, dar alegătorii români sunt cunoscuți ca fiind schimbători și o gafă a lui Geoană combinată cu o lovitură marca Basescu ar putea schimba rapid curentul. În întâlnirea sa din 22 octombrie cu Vicepreședintele, Geoană a subliniat importanţa continuităţii în relaţiile dintre SUA şi România, indiferent cine ar trebui să câștige alegerile prezidențiale. Noi avem puține indicii că Geoană însuși ar dori să facă schimbări semnificative în politica externă a GOR, și într-adevăr PSD a avut controlul Ministerului de Externe de la alegerile din noiembrie 2008 până la prăbușirea coaliției de guvernare din octombrie 2009. PSD este succesorul direct al fostului comunist aflat la guvernare, partidul lui Nicolae Ceauşescu, şi unele personalităţi de rang înalt sunt mai puțin reclădite decât altele. Dacă Geoană va câștiga, trebuie să urmărim cu atenție cine stă la urechea lui – fie oficial sau neoficial.
Ambasadorul Gitenstein a mai transmis către Casa Albă, în același document, că odată ajuns președinte, Mircea Geoană ar încerca să renunțe la gazul european în favoarea celui rusesc.
Un mister și mai mare este abordarea lui Geoană față de Rusia. El l-a criticat public pe Băsescu pentru că a fost sever cu Moscova, argumentând că GOR nu ar trebui să permită disputele de politică externă în unele zone pentru a preveni un dialog civil în altele. Deși Geoană se confruntă cu critici publice din cauza dezvăluirii a două călătorii secrete la Moscova, în 2009, campania sa nu a primit o lovitură puternică în această problemă. Cea mai recentă călătorie dezvăluită este cea în care Geoană a călătorit la Moscova cu avionul oligarhului Sorin Ovidiu Vântu. În calitate de ministru de externe, Geoană a fost întotdeauna dispus să vorbească cu rușii, dar a jucat și un rol important într-o serie de inițiative NATO conduse de SUA care au înfuriat Moscova, inclusiv aderarea la NATO. pentru statele baltice și presiunea asupra Moscovei pentru a-și îndeplini angajamentele de la Istanbul de a-și retrage forțele din Georgia și Moldova. Cu toate acestea, în timp ce președintele Băsescu a acordat o prioritate înaltă ajutorării noului guvern din Moldova să reziste presiunii ruse, Geoană pare să aibă o abordare mai „echitabilă” și să ia în considerare problema Moldovei deschisă negocierii – chiar și cu Moscova. O eventuală președinție a lui Geoană reprezintă, de asemenea, o provocare pentru politica de securitate energetică a SUA și a Europei, deoarece aproape sigur ar încerca să întrerupă susținerea lui Băsescu pentru proiectul conductei Nabucco în favoarea South Stream, sponsorizat de Rusia, în care un număr de susținători oligarhi ai lui Geoană au interese directe sau indirecte.
CITEȘTE ȘI:
Decizia CCR: Ciolacu, Geoană și Orban intră în CURSA pentru prezidențiale. Contestațiile au fost respinse
Cum s-a folosit Mircea Geoană de NATO pentru a se promova electoral / Ce se va întâmpla cu autorizația de SECURITATE a lui Geoană
Președintele american Donald Trump continuă să fie cap de afiș în presa internațională prin stilul său „nonconformist”. De această dată a fost filmat făcând un gest obscen în timpul unei vizite la o fabrică Ford din Detroit. Casa Albă a catalogat reacția drept „adecvată”, după ce un individ l-ar fi insultat pe șeful statului.
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a fost filmat marți arătând degetul mijlociu unei persoane care îl interpela în timpul unei vizite la o fabrică Ford, la Detroit, un gest pe care Casa Albă îl consideră „adecvat şi lipsit de ambiguitate”, relatează AFP.
„Un ţicnit urla sălbatic insulte, într-un acces de turbare, iar preşedintele i-a răspuns într-un mod întru totul adecvat şi lipsit de ambiguitate”, a declarat directorul comunicării Casei Albe, Steven Cheung, într-o declaraţie transmisă AFP.
Imaginile video, difuzate pe platformele TikTok și X și publicate de site-ul TMZ, îl arată pe Donald Trump mergând pe o pasarelă în timpul vizitei sale la o fabrică a constructorului Ford, în localitatea Dearborn, la periferia orașului Detroit.
La începutul înregistrării se aude o voce care strigă ceva din mulțime, fără ca mesajul să fie clar audibil. În acel moment, președintele american se oprește și ridică degetul mijlociu în direcția din care provin strigătele.
Ce i-a strigat protestatarul lui Trump
Potrivit TMZ, persoana care l-a apostrofat pe miliardarul republican ar fi strigat cuvintele „protectorul pedofilului”. Afirmația ar face trimitere la scandalul legat de infractorul sexual Jeffrey Epstein, un subiect care continuă să aibă impact politic asupra lui Donald Trump.
Șeful de la Casa Albă a recunoscut că ar fi avut în trecut o relație amicală cu miliardarul newyorkez acuzat de pedofilie și decedat în închisoare în 2019, înainte de a fi judecat pentru acuzații de exploatare sexuală a mai multor tinere, inclusiv minore.
Amintim că Congresul Statelor Unite a adoptat o lege care obligă administrația Trump să publice documentele din dosarul Epstein aflate în posesia justiției federale. Până în prezent, administrația Trump a făcut publice doar parțial aceste documente, multe dintre ele fiind cenzurate, fapt ce a stârnit un scandal de proporții în Statele Unite, chiar și în rândul republicanilor.
Recomandarea autorului
Departamentul de Justiție din SUA a publicat marți un nou set de documente din ancheta Epstein. Fișierele cu Trump au fost șterse de DOJ la scurt timp
Donald Trump cere publicarea numelor democraților din dosarele Epstein. „Publicați-le numele și faceți-i de râs”
Dosarele Epstein. Noi suspiciuni privind fostul prinț Andrew: îi cerea lui Maxwell să-i găsească „partenere nepotrivite”
Lupta pentru atragerea de capital străin, deci investiții străine directe, vitale pentru dezvoltarea economică, se acelerează după aderarea Bulgariei la moneda euro, începând cu 1 ianuarie 2026. Țara noastră devine tot mai irelevantă pentru marii investitori, în acest moment companiile plătind cea mai scumpă energie electrică din Europa și suportând efectele inflației, scăderii consumului și creșterilor de taxe decise de Guvernul Bolojan în 2025. Analistul economic Adrian Negrescu avertizează că retragerea investitorilor din România se derulează într-un ritm nemaivăzut de cel puțin un deceniu, pe fondul stagnării capitalului autohton.
- Cifrele vorbesc de la sine: există o diferență între 0,6 mld. euro intrați ca investiții și 1,12 mld. euro ieșiți din România în urma retragerii investitorilor.
România își pierde pe zi ce trece atractivitatea economică. Ungaria ne-a furat mai mulți investitori, Bulgaria ne suflă în ceafă
În viziunea lui Adrian Negrescu, România pierde vizibil din atractivitatea economică, iar investitorii fac un calcul simplu despre țara unde este mai rentabil să investească.
Expertul susține că vechile argumente ale României, precum nivelul salarial și utilitățile mai ieftine, și-au pierdut relevanța.
Energia electrică a crescut cu 70%, iar firmele românești plătesc practic cel mai scump curent electric din Uniunea Europeană, dezavantaj care în mod evident descurajează investițiile.
Așa cum a scris Gândul, Bulgaria are multiple beneficii economice în urma aderării la moneda unică, avantaje la care românii pot doar visa. În cel mai optimist scenariu, România poate adera la euro la orizontul anului 2028.
Comparând România cu Bulgaria, țara vecină are atuul imbatabil al intrării în zona euro, dar contează și faptul că are impozite la jumătate față de noi.
În schimb, în România, taxele cresc continuu, deși la finalul anului trecut, Guvernul a decis micșorarea la jumătate a impozitului minim pe cifra de afaceri, în urma protestelor marilor companii (detalii AICI).
Pe de altă parte, Ungaria, deși nu a trecut încă la moneda euro, a suflat României investiții strategice majore, de miliarde de euro, în ultimii ani, grație infrastructurii și regimului de taxe mult mai permisiv decât în țara noastră (detalii AICI).
Mai mult, o serie de investiții strategice care merg bine în Ungaria s-au retras din țara noastră tot în 2025.
Negrescu: Moneda euro atrage investitorii ca un magnet
Analistul economic Adrian Negrescu avertizează că țara noastră a pierdut deja investiții semnificative în anul austerității, Carrefour anunțându-și deja exitul în viitorul apropiat, iar alte companii decid pe bandă rulantă să își închidă afacerile (chiar ieri, americanii de la Adient au anunțat că își închid unitatea de la Pitești).
Acest trend negativ poate continua și în 2026, odată cu aderarea țării de la sud de Dunăre la moneda euro. Motivele pentru care investitorii majori pot opta pentru vecini în special investițiile greenfield (cele care generează locuri de muncă) sunt evidente:
- monitorizarea Băncii Centrale Europene
- predictibilitatea fiscală
- regimul fiscal mai blând în domeniul forțelor de muncă
- impozite de două ori mai mici ca România
„Moneda euro atrage investitorii ca un magnet. Sistemul euro îți aduce predictibilitate, seriozitate din punct de vedere fiscal și financiar, îți aduce investiții. România privește cu invidie, în momentul de față, ceea ce se întâmplă în Bulgaria, din perspectiva investitorilor. Țara vecină va fi monitorizată de Banca Centrală Europeană. Bulgaria probabil va lua partea României din punct de vedere al atragerii de investiții, mai ales investiții greenfield, cele care creează locuri de muncă”, a declarat Adrian Negrescu, în exclusivitate pentru Gândul.
„Statul are nevoie de o politică economică coerentă, care să atragă investiții străine și să redea încredere capitalului autohton”
„Suntem în acest scenariu al fugii investitorilor, aceștia se retrag din România cum nu am mai văzut în ultimii 15 ani. Statul are nevoie de o politică economică coerentă, care să atragă investiții străine și să redea încredere capitalului autohton, care acum stagnează, de teama vremurilor tulburi.
România trebuie să aleagă între investiții publice cu randament redus și sprijinirea economiei reale, cea care produce taxe și impozite, și care are nevoie de stimul pentru ca în 2027 să existe o creștere economică semnificativă”, completează acesta.
“2026 este un an decisiv din punct de vedere economic“
“Pentru România, 2026 este un an decisiv din punct de vedere economic. Suntem la o adevărată răscruce de drumuri”, avertizează analistul economic.
Sursa foto: GÂNDUL LIVE
- 2026 este anul în care România trebuie să ia decizii clare, pentru că nu mai există spațiu fiscal și financiar pentru amânări. Statul trebuie să reducă deficitul bugetar la 6,4%, echivalentul unei economii de circa 50 de miliarde de lei, adică aproape 10 miliarde de euro, care trebuie tăiați sau strânși din economie. Noi ne împrumutăm cu o dobândă de 1 miliard de euro pe lună.
- 2026 este un an al restructurării, în care companiile mari își reconsideră afacerile și privesc cu mai multă prudență ce urmează. O certitudine necesară este ca nivelul fiscal să rămână bătut în cuie, adică să nu mai existe creșteri de taxe.
RECOMANDĂRILE AUTORULUI:
Ministerul Dezvoltării, a anunțat, marți, 13 ianuarie, punerea în transparență decizională a proiectului de lege privind măsurile administrative pentru a crește capacitatea financiară și a eficientiza activitatea administrației publice centrale și locale.
Proiectul de act normativ a fost pus în transparență decizională pe pagina Ministerului Dezvoltării. „Măsurile propuse și dezbătute în perioada anterioară sprijină descentralizarea și sustenabilitatea financiară a autorităților locale și conduc la consolidarea administrației publice centrale și locale și eficientizarea serviciilor publice către cetățeni”, a declarat Cseke Attila.
Proiectul care vizează măsuri administrative la nivel național a fost pus în dezbatere publică
Actul normativ prevede eficientizarea administrației publice locale și centrale, echitate socială în colectarea taxelor și a impozitelor și o disciplină financiară mai bună.
Proiectul prevede, totodată, o scădere cu 10% a cheltuielilor de personal din administrația publică centrală, fără să fie afectate salariile de bază ale angajaților, prin reorganizarea instituțională, reducerea de sporuri sau tăieri de posturi. La nivelul autorităților locale se prevede o reducere a posturilor de la pct. 1 din anexa la OUG nr. 63/2010, care va genera pe ansamblul autorităților administrației publice locale o reducere cu 10% a posturilor ocupate.
În anul 2026, în mod temporar, autoritățile locale pot aproba diminuarea cheltuielilor de personal proporțional cu cheltuielile aferente numărului de posturi ocupate ce ar trebui desființate.
După cum este cunoscut, în cea de-a doua jumătate a anului 2025, structurile asociative ale autorităților administrației publice locale au fost consultate cu privire la măsurile propuse.
Proiectul de act normativ poate intra în vigoare după aprobarea de către Guvern și adoptarea de către Parlament.
Importanța regulilor clare în gestionarea documentelor
Gestionarea documentelor într-o organizație nu reprezintă doar o obligație administrativă, ci și un element esențial pentru funcționarea eficientă și protecția...
Scutul antirachetă din România: semnificația strategică, pe înțelesul tuturor
Uneori, istoria mare se așază în locuri mici. Un sat, o comună, o bucată de câmpie, o șosea pe care...
Jocul responsabil la cazinourile online: Regulile de aur pe care să le respecți
Mulți jucători consideră că experiența cazinoului online este doar despre câștiguri, însă în realitate, păstrarea controlului asupra timpului și banilor...
Tragedie feroviară în Thailanda, după ce o macara s-a prăbușit peste un tren. Zeci de morți și răniți
O macara a căzut peste un tren de pasageri în nord-estul Thailandei. Cel puțin 12 persoane au murit. Aproape 200...
Cine și în ce condiții poate primi vouchere de vacanță în 2026
Legea 141/2025 privind acordarea voucherelor de vacanță a venit cu o serie de modificări pentru 2026, limitându-se numărul categoriilor de...
Ilie Bolojan, care a preluat interimatul la Educație, a anunţat când va fi numit un nou ministru
Ilie Bolojan, care a preluat interimatul la Ministerul Educației, a anunțat când va veni Guvernul cu o propunere pentru un...
CSM cere Guvernului să adopte rapid măsuri pentru deblocarea concursurilor de admitere în magistratură
Secția pentru judecători a CSM cere Guvernului să adopte rapid măsuri pentru deblocarea concursurilor de admitere în magistratură, suspendate pe...
-
Breakingacum 2 zile-40 grade Celsius. Ciclonul polar amenință România
-
Actualitateacum 2 zile
Cine și în ce condiții poate primi vouchere de vacanță în 2026
-
Actualitateacum 3 zileCele mai noi gadgeturi pentru fitness, pe care să le urmărești în 2026
-
Breakingacum 2 zileDe ce fuge capitalul străin din România?
-
Actualitateacum 2 zileDavid și Victoria Beckham, devastați. Fiul lor, Brooklyn, comunică cu ei doar prin avocați
-
Actualitateacum 2 zileSUV, hybrid sau compact? Cum alegi mașina potrivită nevoilor tale
-
Breakingacum 3 zilePacientă internată la spitalul de psihiatrie de la Bălăceanca, torturată de personalul medical
-
Actualitateacum 2 zileGino Iorgulescu îl prezintă pe fiul său ca pe o persoană fără discernământ. Mario declarase că a vrut să-și ia zilele