Actualitate
Cine au fost, de fapt, primii americani și când a fost descoperită și colonizată America
Cercetările din ultimele două decenii rescriu istoria Americilor. America a fost descoperită și colonizată de om, pentru prima dată, acum 30.000 de ani. Primii americani vânau mamuți, făceau unelte incredibile și au lăsat în urmă multe mistere.
Urme vechi de acum mai bine de 20.000 ani în America FOTO NPS via AP
Pentru multă lume istoria continentului american pare destul de recentă. Cel puțin în comparație cu cea a continentului european, asiatic, dar mai ales african. Oamenii de știință, până acum trei decenii, au afirmat clar că omul a ajuns în Americi abia acum 12.000 de ani în urmă. Descoperirile din ultimele două decenii și, mai ales, concluziile specialiștilor din ultimii ani schimbă total această percepție și rescriu istoria Americii. Propriu-zis, au fost găsite urmele primilor americani, cei a căror genetică și cultură spirituală și materială au definit istoria continentului timp de peste 30 de milenii.
Vânătorii Clovis, considerați primii oameni în America
Până în anii ’90, oamenii de știință din toată lumea știau că America a fost descoperită și colonizată pentru prima dată de oameni acum 12.000 de ani. Era vorba despre oamenii culturii Clovis, din Asia de Est, cum s-a crezut inițial. Aceștia au profitat de o perioadă ideală din punct de vedere climatic. Adică momentul în care în imensa calotă glaciară care acoperea estul Asiei, Canada și America de Nord s-a creat o breșă. Este vorba despre strâmtoarea Bering de astăzi. În intervalul 15.000-12.000 îHr, din cauza glaciațiunii nivelul oceanelor a scăzut, iar Strâmtoarea Bering a devenit de fapt o fâșie de teren care lega Asia de America și care putea fi străbătută de oameni.
Ulterior, încălzirea globală a dus la topirea ghețarilor și creșterea oceanului planetar, fâșia terestră din Strâmtoarea Bering fiind înghițită de ape. Specialiștii spun că în acest interval, cel mai probabil în perioada 13.000-12.000, populații de vânători din Asia de Est au trecut strâmtoarea Bering. Ei erau purtătorii culturii Clovis. Se remarcau prin vârfurile de lance specifice, majoritatea de mărimea unei palme, perfect realizate pentru a doborâ animale mari, precum mamutul sau mastodontul. Mult timp s-a crezut că oamenii culturii Clovis au fost primii pe continentul american, răspândindu-se până în partea de sud a acestuia, stând la baza formării triburilor de ameridieni, dar și a populațiilor sud-americane indigene, cu adaptările locale și zonale.
Descoperirile care au schimbat istoria Americii
În ultimele trei decenii au avut loc mai multe descoperiri care aveau să schimbe istoria Americii. De exemplu, în anul 2021, în Parcul Național White Sand din New Mexico au fost descoperite urme umane fosilizate cu o vechime de 23.000 de ani. Asta înseamnă că populațiile Clovis nu au fost nici pe departe primii americani, iar venirea primilor oameni pe acest continent s-a produs în timpul maximei glaciațiuni între 26.500 și 19.000 de ani în urmă.
La peșterile Paisley din Oregon au fost descoperite coprolite umane, adică fecale fosilizate, cu o vechime de cel puțin 14.500 de ani. În zona sit-ului Page Ladson din Florida au fost descoperite unelte și oase de mastodonți cu o vechime de peste 14.500 de ani. La Cooper’s Ferry au fost găsite alte unelte de piatră, oase de animal și cărbune de acum 16.000 de ani. Cu alte cuvinte, triburi de vânători au ajuns pe continentul american cu mult înaintea grupurilor Clovis. Cel mai probabil, oamenii culturii Clovis au fost urmașii acestor primi americani ajunși pe ghețarii care acopereau strâmtoarea Bering, acum mai bine de 22.000 de ani.
Primii americani erau originari din Siberia
David Meltzer, arheolog și profesor de preistorie la Departamentul de Antropologie din cadrul Southern Methodist University din Dallas, autor al cărții ”First Peoples în a New World”, susține că primii americani au venit din Nordul Siberiei, au angrenat în migrația lor și triburi est asiatice și au trecut Strâmtoarea Bering, pe atunci o porțiune de uscat, în America de Nord. De acolo, de-a lungul mileniilor, s-au răspândit până în sudul Americii de Sud. Acești vânători nord-siberieni, într-o uniune de clanuri și triburi, au îndurat condiții greu de imaginat în această călătorie a lor.
Continentul american a fost descoperit și colonizat cu mari eforturi. Acești vânători paleolitici au înfruntat frigul extrem, dar mai ales vântul puternic. Inclusiv fauna era ostilă, formată din tigrii cu dinții spadă, urși uriași din specia Arctodus, dar și alte anmimale agresive. Erau însă vânători capabili și pricepuți a a confecționa unelte din piatră, după cum arată și descoperirile arheologice. Puteau ucide mamuți și mastodonți, cerbi, dar și alte animale de talie mare. Conform studiilor genetice, acești vânători au fost strămoșii majorității popoarelor ameridiene.
Actualitate
Tom Cruise se află în discuții pentru filmarea unei continuări la „Days of Thunder”. Ce se știe despre Top Gun 3
Actorul de la Hollywood Tom Cruise ar fi în discuții pentru filmarea unei continuări a „Days of Thunder” (1990), dezvăluie The Hollywood Reporter. În filmul produs de Paramount Pictures, actorul a jucat în rolul unui pilot tânăr de curse.
Tom Cruise e în discuții cu Paramount pentru filmarea „Days of Thunder”/FOTO: Shutterstock
Informația vine la doi ani după ce s-a filmat „Top Gun: Maverick”, care a încasat peste 1 miliard de dolari în box office și șase nominalizări la Oscar, inclusiv pentru cel mai bun film și scenariu adaptat (filmul a câștigat un Oscar, pentru sunet). Filmul reprezintă continuarea lui „Top Gun” din 1986, unde actorul a reinterpretat același rol ca și în primul film.
Confirmat de Deadline şi Variety, acest proiect pentru un nou „Days of Thunder” este încă în primele etape de dezvoltare: un scenariu nu a fost încă elaborat. În plus, disponibilitatea lui Tom Cruise este incertă, scrie News.ro.
„Days of Thunder” este despre povestea unui pilot tânăr și nepriceput care a fost recrutat la o echipă de NASCAR. El a obținut primul și, până în prezent, singurul credit oficial pentru scenariul filmului pentru că a dezvoltat povestea împreună cu scenaristul Robert Towne. Tot prin acest film a cunoscut-o și pe Nicole Kidman cu care a fost căsătorit timp de 11 ani, între 1990-2001.
Filmul nu s-a bucurat de un succes uriaș, încasând 157 de milioane de dolari la nivel global cu un buget de producţie de 60 de milioane de dolari, scrie Variety.
Anul viitor va apărea al treilea film din seria „Top Gun”, un scenariu fiind deja în lucru, anunță Paramount pentru CNN.
Deși nu au fost încheiate înțelegeri încă, potrivit CNN, noul film îi va reuni pe Tom Cruise, Jerry Bruckheimer și regizorul Joseph Kosinski, dar și pe Miles Teller și Glen Powell, din moment ce este o continuare a lui „Maverick”.
Paramount încă nu au venit cu o declarație, iar reprezentanții actorului Tom Cruise nu au răspuns la întrebările CNN.
Actualitate
Donald J. Trump va deveni Președinte al SUA pe 5 noiembrie 2024. Care este contextul care îl favorizează?
Alegerile prezidențiale din SUA, care vor avea loc pe 5 noiembrie 2024 vor pleca de la o situație specială, indiferent de rezultat.
Foto Arhivă personală
Practic, dacă va câștiga actualul Vicepreședinte al SUA, Kamala Harris, se va ajunge la prima femeie din SUA aleasă în cea mai înaltă funcție în stat. Tentativa unei femei de a candida pentru Casa Albă, Hillary Clinton, soția fostului Președinte William Jefferson Clinton și fost Secretar de Stat al Administrației Barack Obama a eșuat în fața aceluiași candidat republican Donald J. Trump.
Dacă va câștiga Donald J. Trump, el va doborî un record. Va fi al doilea președinte din istoria SUA care revine la Casa Albă după ce un alt președinte i-a succedat. Primul a fost Președintele SUA Groover Cleveland (Partidul Democrat) la finalul secolului al XIX-lea.
Așa cum am scris și în preajma alegerilor prezidențiale din SUA din 2016, ideea ca în SUA să fie ales un președinte femeie are șanse mici să se materializeze. Singura femeie care de facto a exercitat conducerea SUA s-a numit Edith Wilson. Ea a fost soția Președintelui SUA Thomas Woodrow Wilson. Când Președintele SUA a suferit un accident vascular cerebral în data de 2 octombrie 1919, Prima Doamnă, Edith Wilson a preluat de facto conducerea. Cum în SUA, Președintele este și șef al Guvernului, a fost ușor pentru ea să aibă controlul alături de oamenii de încredere ai Președintelui care este soțul ei. S-a făcut respectată, admirată, beneficiind de o posteritate faimoasă după moartea soțului ei. În 1960, cu un an înainte de moartea sa, Edith Wilson a miliat pentru succesul alegerii lui John F Kennedy la Casa Albă.
Sunt șanse mici ca o femeie să devină Președinte al SUA, în primul rând datorită precedentului creat de Edith Wilson. Societatea americană este o societate conservatoare totuși, una în care bărbatul este acela care conduce. Așa a fost tradiția instaurată de părinții fondatori.
Francmasoneria are un rol fundamental în crearea a ceea ce numim astăzi Statele Unite ale Americii. Francmasoneria nu este deschisă femeilor. Alegerile prezidențiale americane sunt mereu în prima zi de marți, care urmează primei zile de luni a lunii noiembrie. Regula datează din 1845 și nu a fost modificată niciodată de atunci.
Explicația este atât economic-structurală cât și francmasonică. SUA aveau o economie preponderent agrară, iar luna noiembrie era luna în care, teoretic se termina de strâns recolta. Ziua de marți a fost aleasă pentru a fi suficient depărtată de ziua de duminică. Americanii erau fermieri, mergeau să voteze departe de locuință. Uneori, călătoreau zile întregi și nu ar fi ajuns la timp pentru slujba de la Biserică. Așadar, dacă plecau de duminică, după slujbă ar fi putut ajunge la vot marți și ar fi avut timp să se întoarcă. Ziua de miercuri era în multe state americane zi de târg, deci zi economică.
Ziua de luni, pe de altă parte, are o semnificație francmasonică aparte. De aceea, s-a decis ca alegerile prezidențiale să fie în prima zi de marți, de după prima zi de luni a lunii noiembrie.
Se știe că sistemul de vot american este diferit de cel european. Adică votul popular determină votul unui Colegiu al Electorilor. Sunt 538 mari electori. Aceștia sunt distribuiți separat. 435 mari electori sunt distribuiți proporțional cu populația statelor componente ale SUA . 100 electori sunt câte doi din fiecare stat, indiferent de populația SUA. 3 electori sunt exclusiv din Washington DC.
Un Președinte ale SUA are nevoie de cel puțin 270 electori ca să îi dea votul. Cu excepția statelor Maine și Nebraska în care electorii se împart proporțional între cei doi candidați, celelalte state, teoretic merg pe principiul „the winner takes it all” -„învingătorul ia totul”. Există state unde republicanii și democrații nu au niciodată siguranța că vor avea voturi pentru candidatul lor. Se numesc „swing states”, adică state care oscilează între cele două partide dominante, republicanii și democrații.
Există și situația delicată în care ambii candidați au câte 269 electori și atunci, în caz de egalitate perfectă, alegerea aparține Camerei Reprezentanților.
Așadar, votul prezidențial în SUA este o „sită deasă” spre deosebire de alegerile din Europa.
Din cele de mai sus, se vede clar că întotdeauna un candidat femeie are o problemă. A avut-o Hillary Clinton, o va avea și Kamala Harris. Ea și-a asumat in extremis candidatura, pe fondul anunțului că actaulul Președinte Joe Biden nu va mai candida.
Ori, Donald J. Trump a exploatat la maxim slăbiciunile Administrației Biden. Cea mai mare slăbiciune care va submina voturile Kamalei Harris este fără îndoială conflictul militar din Ucraina pe care Administrația Biden l-a sprijinit fără rezerve. Evident, americanii afectați de recesiune nu au acceptat asta iar dezvăluirile lui Donal Trump despre corupția fiului lui Joe Biden și anumite acte de corupție în Ucraina au dat apă la moară contestatarilor lui Biden. Kamala Harris nu poate prin prestigiul personal să recupereze lipsa de popularitate a războiului din Ucraina pentru americani.
Candidatul Donald J.Trump are un atuu. Spuneam mai sus că doar Președintele Stephen Grover Cleveland, un democrat a mai reușit să revină la Casa Albă pentru un al doilea mandat, seria sa de mandate fiind întreruptă de un alt titular la Casa Albă.
Stephen Grover Cleveland (1837-1908) a fost al 22-lea Președinte al SUA (1885-1889) și al 24-lea Președinte al SUA (1893-1897), între mandatele sale, interpunându-se al 23-lea Președinte al SUA Benjamin Harrison (1889-1893).
Grover Cleveland a fost primul Președinte al SUA din rândul democraților ales după Războiul Civil American. El a fost ales prima oară președinte atât de către democrați cât și de către republicanii reformiști. Cleveland a avut o politică în care a descurajat politicile de „grup-cartel”, considerând că dacă statul ajuta marii cultivatori sau fermieri, se strica soliditatea caracterului național. Ori ce discurs are Donald J Trump? Discursul lui merge la inima americanului simplu, cu ipotecă, două joburi și copii la colegiu. Asta deși el este un miliardar, vine din sfera economică. Groover Cleveland nu a dorit să dea pensii speciale veteranilor din Războiul Civil acolo unde erau constatate fraude. Asta iar l-a făcut agreat în rândul adevăraților luptători.
Asta l-a făcut ca atunci când a candidat pentru al doilea mandat, imediat după primul, să aibă voturile populare, numai că a pierdut la voturile electorilor. A revoluționat legislația căilor ferate americane, împiedicând existența cartelurilor și monopolurilor transportatorilor feroviari. A cerut Congresului, cu riscul de a pierde alegerile (le-a și pierdut la voturile electorilor) micșorarea tarifelor protecționiste. A fost acuzat că își taie singur craca de sub picioare, dar replica sa a fost: „La ce folosește să fii ales sau reales dacă nu susții ceva?” Recunoașteți asemănarea cu discursurile lui Donald J Trump din toată perioada Administației Biden?
Cel de al doilea mandat al lui Cleveland, de după mandatul lui Harrison a avut turbulențe mari. Tocmai de aceea, americanii l-au ales, amintindu-și de primul lui mandat. SUA erau în recesiune în 1892. Grover Cleveland a avut o politică dură. A menținut rezerva de aur, nu s-a hazardat să salveze firme de la faliment. A apelat la Armata SUA să pună în aplicare ordonanțele pe care feroviarii refuzau să le aplice.
Într-un discurs public, a tunat: „Dacă este nevoie de întreaga armată și marina a Statelor Unite să livreze o carte poștală în Chicago, acea carte poștală va fi livrată la destinație”!
Cred că recunoașteți din nou, dragi cititori, asemănarea cu discursurile actualului candidat Donal J. Trump.
Succesorul lui Cleveland, Președintele SUA William Mc Kinney va fi asasinat în 1901 de către anarhistul Leon Czolgosz.
Donald J.Trump a avut trei tentative de asasinat în calitate de candidat. Procesele intentate, tentativele de asasinat, retragerea lui Joe Biden i-au crescut popularitatea. Evident, asta în dauna contracandidatei sale, Kamala Harris, care dincolo de meritele sale personale, decontează negativ lipsa de popularitate a Administrației Biden.
Așadar, pentru mine, lucrurile sunt clare, astăzi, 1 noiemnbrie 2024! Alegerile Prezidențiale din 5 noiembrie 2024 vor fi câștigate de către fostul Președinte Donald J.Trump, candidatul Partidului Republican.
Actualitate
Scapă de colesterol cu patru alimente și secretul celor 150 de minute
Experții descriu colesterolul mărit ca pe un „blocaj în trafic” și explică exact cine ar trebui să ia măsuri. Conform specialiștilor în sănătate, patru tipuri de alimente ar trebui incluse în dietă pentru a reduce nivelul colesterolului din organism.
Cum poți scăpa de colesterolul rău Arhiva Adevărul
Un studiu recent a arătat că expunerea la colesterol mărit sau fluctuant încă din copilărie poate crește riscul de ateroscleroză – îngustarea arterelor din cauza acumulării de depozite grase – ceea ce poate duce la boli de inimă și accidente vasculare cerebrale.
Experții subliniază că un stil de viață activ este esențial și recomandă cel puțin 150 de minute de exerciții fizice moderate pe săptămână pentru a menține colesterolul la un nivel sănătos și a reduce riscurile asociate.
Studiul – realizat de cercetători de la Universitatea din Cambridge și publicat în revista Nature – a implicat hrănirea a două grupuri de șoareci cu o dietă bogată în colesterol, fie în mod intermitent, fie continuu.
Expunerea la colesterol problematic din copilărie, crește riscul de ateroscleroză
Ziad Mallat, profesor de medicină cardiovasculară la British Heart Foundation (BHF) de la Universitatea din Cambridge, a declarat: „Am descoperit că o dietă intermitentă bogată în grăsimi, începută când șoarecii erau încă tineri – o săptămână cu o dietă bogată, urmată de câteva săptămâni cu o dietă normală, apoi o altă săptămână cu o dietă bogată și tot așa – a fost cea mai proastă opțiune în ceea ce privește riscul de ateroscleroză”.
În plus, alți cercetători au analizat datele provenite din studiul „Riscul cardiovascular la tinerii finlandezi” pe un eșantion de 2.000 de persoane și au constatat că cei care au fost expuși unor niveluri ridicate de colesterol în copilărie aveau o probabilitate mai mare de a prezenta acumulări semnificative de plăci de aterom în arterele lor.
„Colesterolul este o substanță grasă din sângele tău, esențială pentru construirea celulelor și producerea anumitor hormoni”, explică dr. Oliver Guttmann, consultant cardiolog la Spitalul Wellington, parte a HCA Healthcare UK.
Ce înseamnă colesterol bun și colesterol rău și de ce este bine să-l monitorizezi
Cele două tipuri principale de colesterol sunt lipoproteinele cu densitate joasă (LDL) și lipoproteinele cu densitate înaltă (HDL).
„LDL este adesea denumit «colesterol rău» deoarece nivelurile ridicate pot duce la acumularea de plăci în artere, ceea ce crește riscul de boli de inimă. HDL, pe de altă parte, este cunoscut sub numele de «colesterol bun» deoarece ajută la eliminarea LDL-ului din fluxul sangvin”, explică dr. Guttmann.
Nivelurile de colesterol în România, spre deosebire de Regatul Unit, sunt măsurate în miligrame pe decilitru (mg/dL), față de milimoli pe litru (mmol/L). „Pentru majoritatea oamenilor, un nivel total de colesterol de aproximativ 200 mg/dL (5 mmol/L) sau mai puțin este considerat sănătos. Colesterolul LDL ar trebui, ideal, să fie mai mic de 155 mg/dL (4 mmol/L), în timp ce HDL ar trebui să fie de 39 mg/dL (1 mmol/L) sau mai mult”, spune dr. Chun Tang, medic de familie și director medical la Pall Mall Medical.
„Nivelurile care depășesc aceste limite ar putea fi prea ridicate și te-ar putea expune riscurilor pentru sănătate, așa că este bine să le monitorizezi și să soliciți teste medicale suplimentare dacă suspectezi că ar putea fi prea mari”, adaugă dr. Tang.
Care sunt pericolele colesterolului mărit
„Colesterolul mărit, în special nivelurile excesive de LDL, poate duce la depuneri de grăsimi în artere. În timp, această acumulare poate îngusta arterele, îngreunând circulația sângelui”, explică specialistul.
„Acest lucru crește riscul de boli de inimă, accidente vasculare cerebrale și alte probleme grave de sănătate. Este ca un blocaj în fluxul sanguin, ceea ce împiedică mișcarea normală a sângelui”, mai adaugă dr. Tang.
Cine e predispus la colesterol mărit
Cert este că anumite categorii demografice sunt mai predispuse la colesterolul mărit.
„Persoanele în vârstă experimentează adesea niveluri mai ridicate de colesterol din cauza îmbătrânirii și a schimbărilor metabolice. Factorii genetici joacă, de asemenea, un rol semnificativ; afecțiuni precum hipercolesterolemia familială pot favoriza colesterolul mărit încă din tinerețe. În plus, persoanele cu obezitate, obiceiuri alimentare nesănătoase și un stil de viață sedentar sunt mai predispuse să dezvolte colesterol mărit”, atrage atenția dr. Guttmann.
De ce este important să fim atenți la colesterol încă din tinerețe
„Este esențial să fim conștienți de nivelurile de colesterol încă de la o vârstă fragedă, deoarece acest lucru permite intervenții timpurii și ajustări ale stilului de viață care pot preveni problemele de sănătate pe termen lung”, subliniază dr. Guttmann.
Dr. Tang este de acord și adaugă: „Colesterolul mărit nu prezintă, de obicei, simptome, astfel că este ușor de ignorat. Fiind proactiv, poți evita complicații precum bolile de inimă sau accidentele vasculare cerebrale mai târziu în viață”.
Așadar, cum putem reduce colesterolul?
Verifică-ți dieta
„Concentrează-te pe consumul de mai multe fructe, legume, cereale integrale și proteine slabe. Este esențial să reduci consumul de grăsimi saturate și trans, care se găsesc în carnea grasă, alimentele prăjite și gustările procesate. Optează pentru grăsimi sănătoase, precum cele din avocado, nuci și ulei de măsline”, recomandă dr. Guttmann.
Exercițiu regulat
„Îți propun să faci cel puțin 150 de minute de activitate aerobă moderată, cum ar fi mersul pe jos sau mersul pe bicicletă, în fiecare săptămână. Exercițiile regulate ajută la creșterea colesterolului HDL și la reducerea colesterolului LDL și a trigliceridelor”, mai recomandă specialistul.
Renunță la fumat
În plus, fumatul scade colesterolul HDL și afectează vasele de sânge, așa că renunțarea poate îmbunătăți nivelurile de colesterol și sănătatea cardiovasculară în general.
-
Politicaacum o zi
INTERVIU cu Mirela Matichescu, candidat PSD Constanța la Camera Deputaților: ”Voi reprezenta inițiativele oamenilor din turism în Parlament”
-
Actualitateacum o zi
Generalul Lucian Pahonțu, șeful SPP, trecut în rezervă după 18 ani de mandat
-
Comunicateacum 2 zile
Tehnologie și Inovație pe TopUpdates24.com – Ultimele Descoperiri și Tendințe
-
Actualitateacum o zi
Infracțiunile cibernetice depășesc traficul de droguri. Raportul Europol dezvăluie impactul devastator al hackerilor. Cum să ne ferim
-
Actualitateacum o zi
DOCUMENT Închisoare până la 6 ani pentru românii care ignoră invitațiile ANAF. Cum arată somația
-
Actualitateacum 2 zile
1 noiembrie: Ziua când a izbucnit marea răscoală țărănească din Transilvania, condusă de Horea, Cloșca și Crișan
-
Comunicateacum o zi
MatHaus anunță reduceri de până la 50% de Black Friday la materiale pentru construcții, renovări sau reparații.
-
Breakingacum 2 zile
Iran pregătește al treilea bombardament asupra Israelului