Constanța, 27 iunie 2025 – Reper al istoriei și al multiculturalismului dobrogean, Cazinoul din Constanța – recent reabilitat – a fost vineri, 27 iunie, gazda unei expoziții aniversare de înaltă ținută: „145 de ani de relații diplomatice între Grecia și România”. În cadrul evenimentului, viceprimarul municipiului Constanța, Costin Răsăuțeanu, a susținut o alocuțiune emoționantă și plină de substanță, evidențiind importanța relației istorice dintre cele două state și rolul fundamental al comunității elene în dezvoltarea orașului de la malul mării.

O prietenie întărită de istorie și valori comune

Viceprimarul Răsăuțeanu a transmis în discursul său că aniversarea celor 145 de ani de relații diplomatice româno-elene reprezintă un moment de reflecție și de reafirmare a valorilor parteneriatului dintre cele două țări. „Constanța este și va rămâne un model de coabitare și colaborare multiculturală. Comunitatea elenă a fost și este o parte esențială din identitatea acestui oraș-port. Contribuția grecilor la dezvoltarea economică, educațională și culturală a Constanței este profundă și de necontestat”, a declarat Răsăuțeanu.

Întâlnire oficială cu Ambasadoarea Greciei și alți demnitari

În cadrul evenimentului, viceprimarul s-a întâlnit cu Excelența Sa, doamna Lili Evangelia Grammatika, Ambasadoarea Greciei în România, precum și cu alți înalți demnitari români și greci. Discuțiile au vizat consolidarea relațiilor culturale și diplomatice la nivel local și posibilitatea extinderii colaborărilor în domenii precum educația, turismul și patrimoniul.

„Este o onoare să o avem pe Excelența Sa, doamna Ambasadoare, alături de noi într-un moment atât de semnificativ. Apreciem deschiderea și căldura cu care comunitatea greacă sprijină inițiativele locale, iar administrația constănțeană va continua să susțină proiectele care promovează dialogul intercultural și valorifică moștenirea comună,” a mai adăugat Răsăuțeanu.

Un eveniment-simbol într-un loc-simbol

Expoziția aniversară – organizată de Ambasada Greciei la București, Consulatul Onorific al Greciei din Constanța și Comunitatea Elenă „Elpis” – aduce în prim-plan documente diplomatice, fotografii de epocă și mărturii care ilustrează soliditatea relațiilor dintre Grecia și România.

Alegerea Cazinoului ca spațiu-gazdă nu este întâmplătoare: clădirea, recent restaurată, este un monument al identității constănțene și un simbol al deschiderii culturale și istorice a orașului. Expoziția face parte din programul estival de promovare a patrimoniului local și poate fi vizitată gratuit în următoarele săptămâni.

Constanța continuă să fie un pod între culturi, între popoare și între trecut și viitor. Participarea viceprimarului Costin Răsăuțeanu la acest eveniment important subliniază angajamentul administrației locale de a celebra diversitatea și de a promova legături durabile bazate pe respect, tradiție și parteneriat real.

Cazul lui Horia Constantinescu, fostul șef al Comisariatului Județean pentru Protecția Consumatorilor (CJPC) Constanța, aduce din nou în atenție problema influenței grupurilor de interese în instituțiile publice din România. Detașarea sa la conducerea CJPC Ialomița, survenită la scurt timp după o serie de controale riguroase în Constanța, ridică semne de întrebare cu privire la voința reală de a asigura o protecție eficientă a consumatorilor, mai ales în plin sezon estival.

Horia Constantinescu a devenit o figură incomodă pentru anumite cercuri politice şi de afaceri din Constanța, după ce a expus public o serie de nereguli grave. Controalele efectuate sub conducerea sa au vizat domenii sensibile, inclusiv transportul public, parcurile și unitățile de învățământ din subordinea Primăriei Constanța, condusă de Vergil Chițac. Descoperirile sale, de la condițiile precare din transportul în comun și gări, la problemele legate de siguranța copiilor în locurile de joacă din școli, au generat un val de nemulțumiri și, implicit, presiuni intense pentru demiterea sa.

„Tăcerea mea nu poate fi cumpărată sau impusă”

Într-o declarație fermă, citată de publicaţia replicaonline.ro, Constantinescu a catalogat detașarea sa drept un „atac direct asupra celor care deranjează sistemul”. El a subliniat că toate sesizările și avertizările publice făcute de-a lungul timpului nu sunt întâmplătoare, ci rezultatul unor investigații amănunțite care au scos la iveală ilegalități și abuzuri tolerate sau chiar ascunse pe litoralul românesc. Printre acestea, a menționat:

• Construcții improvizate în zonele de plajă: Fără autorizații și cu impact negativ asupra mediului și a experienței turiștilor.
• Activități comerciale fără documente: Evaziune fiscală și concurență neloială.
• Construcții nedeclarate: Prejudicii directe aduse bugetului de stat.

Mai mult, Constantinescu a vorbit deschis despre „conivența administrațiilor locale cu grupuri de interese”, despre avize acordate „cu bună știință în afara cadrului legal” și despre „lipsa de reacție a unor instituții cheie”. El a acuzat protejarea unor persoane și reducerea la tăcere a altora, sugerând o coordonare a acțiunilor de intimidare.

„Coincidențele nu mai pot fi ignorate. Faptul că toate aceste semnale publice, urmate de întâlnirea «de taină» dintre VC și CP (n.red., Vergil Chițac și Cristian Piedone), par să fi declanșat o acțiune coordonată de intimidare și reducere la tăcere, nu mai poate fi tratat ca simplă speculație. Este un atac direct asupra celor care deranjează sistemul, a celor care aleg să spună adevărul și să lupte împotriva corupției și incompetenței”, a declarat Constantinescu.

Fostul șef al CJPC Constanța a reiterat că nu se va opri și că va contesta ordinul de detașare în instanță, după ce a consultat un avocat. Detașarea sa în Ialomița, un județ cu o activitate turistică mult mai redusă comparativ cu Constanța, este percepută ca o încercare de a-l îndepărta din calea afaceriștilor „deranjați”, lăsându-le cale liberă să acționeze, mai ales în perioada de vârf a sezonului estival, când nevoia de controale stricte și protecție reală a consumatorilor este deosebit de importantă.

Acest caz arată o problemă sistemică în România, unde integritatea și dorința de a aplica legea pot fi adesea frânate de interese oculte.

Marius Bostan, personalitate importantă în Partidul Național Țărănesc, antreprenor și fost ministru al Comunicațiilor, a fost recent ținta unor acuzații false de colaborare cu Securitatea. Aceste afirmații, propagate în special de cercuri pro-ruse din România, sunt departe de adevăr. Realitatea este cu totul alta: Marius Bostan nu a fost un colaborator, ci o victimă a opresiunii comuniste.

În 1987, pe când avea doar 17 ani, Bostan a fost anchetat de Securitate din cauza atitudinii sale anticomuniste. Singura interacțiune cu Securitatea a avut loc atunci când, sub presiunea exmatriculării și a amenințărilor, a fost forțat să semneze o declarație pozitivă despre un pedagog al căminului unde locuia. Prin acest gest, el a reușit să-și protejeze colegii și prietenii de denunț.

Ulterior, Marius Bostan a refuzat categoric orice alt contact cu Securitatea, asumându-și riscuri considerabile, a căror gravitate a înțeles-o pe deplin abia mai târziu. În cadrul unui interviu acordat publicației InLinieDreapta.net, Marius Bostan demontează toate acuzațiile și vorbește despre rezistența sa împotriva regimului comunist și a influenței ruse în România, subliniind dedicarea sa pentru o Românie liberă, democratică și ferm ancorată în spațiul euro-atlantic.

„Noi, românii,” afirmă Bostan, „știm să prețuim libertatea, pentru că am fost privați de ea, atât individual, cât și ca națiune. Cei din generația mea au trăit ambele sisteme și au ales fără ezitare calea libertății, a democrației și a economiei de piață. Aceasta este calea Occidentului, a spațiului euro-atlantic și a demnității naționale.„

Perspectiva numirii în functia de Director civil al SRI:

„În legătură cu speculațiile din presă privind o posibilă numire a mea ca director civil al SRI, vreau să clarific că nu am discutat această posibilitate cu Președintele. Numirea în această funcție este prerogativa Președintelui, iar decizia finală aparține Parlamentului. După cum se știe, sunt implicat în proiecte importante, precum Repatriot, care facilitează legătura Diasporei cu România și transferul de expertiză pentru dezvoltarea economică. Împreună cu colegii din Romanian Business Leaders, lucrăm la soluții pentru reducerea deficitului bugetar și pentru creșterea competitivității companiilor românești. Faptul că am fost coleg de armată și facultate cu Președintele, la fel ca alte sute de persoane respectabile, și că am susținut campania electorală, alături de milioane de români, nu mă califică automat pentru această poziție.„

Despre acuzațiile de colaborare cu securitatea

Experiența familiei sale este emblematică pentru brutalitatea regimului. Bunicul matern, Ștefan Moraru, a fost torturat și mutilat de ruși în prizonierat la Odesa, supraviețuind miraculos și refuzând ulterior să colaboreze la colectivizarea forțată, fiind închis și șantajat. Unchiul său, Neculai Moraru, a fost și el închis la Văcărești și bătut de Securitate pentru susținerea Partidului Național Țărănesc și a lui Iuliu Maniu. Aceste evenimente au modelat profund viziunea lui Bostan asupra libertății și a opresiunii.

Adolescența sub ochiul veghetor al securității

Încă din liceu, Marius Bostan s-a remarcat prin atitudinea sa nonconformistă. A fost singurul din clasa sa care a refuzat să se înscrie în Uniunea Tineretului Comunist (UTC), iar o lucrare de filosofie creștină i-a atras acuzații din partea unui profesor politruc, forțându-l să accepte carnetul UTC. În ciuda acestui fapt, la Liceul „Al. I. Cuza” din Focșani, unde domnea o atmosferă de frondă anti-regim, Bostan a devenit un lider informal al unui grup de elevi. Ei ascultau muzică rock, criticau deschis regimul și discutau despre abuzurile comuniste, precum demolarea bisericilor și distrugerea caselor pentru Casa Poporului. Dorința lor de a trimite scrisori la Europa Liberă și de a scrie manifeste arată un spirit puternic de dreptate și o aspirație la răsturnarea regimului.

Anchetat de securitate la 17 ani

Momentul-cheie al confruntării sale cu regimul a venit în 1987, când, la doar 17 ani, a fost anchetat de Securitate. Sub presiune și amenințări cu exmatricularea și violența fizică (venite inclusiv de la un pedagog violent), Bostan a fost forțat să se prezinte la sediul Securității din Focșani. Ofițerul, familiarizat cu detalii din viața sa și a familiei sale, a folosit tactici de intimidare, amenințându-l cu exmatricularea, școala de corecție și repercusiuni asupra părinților.

Refuzul colaborării și consecințele

În ciuda presiunilor intense, Bostan a refuzat categoric să colaboreze și să denunțe pe cineva. Lăsat singur într-o cameră întunecoasă, s-a gândit să fugă, dar a realizat consecințele grave. A refuzat să scrie orice declarație incriminatoare, temându-se de o capcană. A primit o palmă peste ceafă și a fost amenințat cu exmatricularea. Ulterior, ofițerul a încercat să-l convingă să „se angajeze” și să raporteze activitățile „dușmănoase”, chiar și dictându-i o declarație standard și încercând să-i atribuie un nume fals de cod.

Singura declarație: Un act de rezistență voalată

Singura declarație semnată de Bostan a fost una exagerat de pozitivă despre un pedagog al căminului, despre care credea că Securitatea dorea să-i facă rău. Prin această stratagemă, a reușit să evite denunțarea colegilor și prietenilor. Această declarație, alături de un angajament formal în „limbaj de lemn” de a apăra patria și de a informa organele despre activități dușmănoase, este singura sa interacțiune consemnată cu Securitatea, fapt confirmat și de dosarul de la CNSAS.

Marius Bostan subliniază că nu a colaborat niciodată cu Securitatea și nu a turnat pe nimeni. El a continuat să se opună Securității, evitând contactele și asumându-și riscuri mari. Deși unii încearcă să-l denigreze acum prin „insinuări perverse și minciuni sfruntate”, el se declară un luptător, nu o victimă. Marius Bostan înțelege valoarea libertății tocmai pentru că a trăit opresiunea, iar acum, îi sfidează pe toți cei care încearcă să-l atace, inclusiv pe susținătorii propagandei rusești, reafirmându-și angajamentul pentru adevăr și libertate.

„Întotdeauna m-am opus Securității și, cu ajutorul lui Dumnezeu, am reușit să scap de persecuțiile lor și să supraviețuiesc. Acum, mă amuză încercările unora de a denatura realitatea. Înțeleg valoarea libertății tocmai pentru că am trăit opresiunea. Atunci, Securitatea m-a persecutat, iar acum unii încearcă să facă același lucru prin insinuări perverse și minciuni sfruntate. Totuși, vreau să fie clar: nu mă consider o victimă, ci un luptător. Îi desfid pe toți cei care, cu rea-voință, încearcă să mă atace, inclusiv pe susținătorii propagandei rusești.” – afirmă Marius Bostan în interviul pe care îl puteti citi integral AICI.