Breaking
Mâncărurile preferate ale președinților SUA
În fiecare epocă, președinții SUA nu doar că au condus o mare națiune, ci au și influențat cultura culinară a acesteia. De la preparatele simple ale primilor lideri la delicatesele sofisticate din epoca modernă, fiecare președinte a avut propriile sale preferințe gastronomice.
În contextul alegerilor din 2024, ne amintim că, dincolo de dezbateri și campanii, mâncarea rămâne un simbol al identității și valorilor fiecărei țări. Vă invităm să descoperiți top 45 de delicatese care au încântat gusturile liderilor americani, într-o istorie culinară de 235 ani.
Max the Meat Guy, un creator de conținut și bucătar de profesie, a gătit și gustat câteva dintre cele 45 de preparate.
El a constatat din care partid provin președinții cu cele mai bune gusturi culinare. Și Mr.Beat a făcut un clip despre ce a mâncat fiecare președinte american.
Primii președinți SUA mâncau clătite, scoici, pui prăjit și macaroane (1789-1845)
Între 1776 și 1845, agricultura americană a trecut printr-o serie de transformări importante, alimentate de Revoluția Americană, de creșterea teritorială și de stabilitatea economică din „Era Bunelor Sentimente” (1817-1825). În anii 1820, SUA au devenit un exportator agricol mondial de tutun, porumb și bumbac.
Primul președinte al SUA, generalul George Washington, nu făcea parte din niciun patid, dar susținea politicile Partidului Federalist, formațiunea din care a luat naștere Partidul Democrat. El adora clătitele rustice, unse cu miere și cu o bucată de unt deasupra. Se tot spune în cultura populară că primul președinte a purtat o proteză dentară din lemn în ultimii săi ani de viață, dar este un mit. Dinții săi doar căpătaseră o culoare închisă, similară cu cea a lemnului. Ce-i drept, primului președinte american îi plăceau alunele, ciocolata caldă, cireșele și mierea.
Federalistul John Adams, al doilea președinte SUA, îi plăcea să bea hidromel. Fiind din New England, mânca preparate simple, precum plăcintele cu cod și pateuri cu mere.
Thomas Jefferson, al treilea președinte SUA, membru al Partidului Democrat Republican (formațiunea din care s-a născut partidele Whig și cel Republican de azi), scriitor, filosof, diplomat, arhitect, autor al Declarației de Independență și violonist, adora macaroanele cu brânză după bucătăria franțuzească. Adora cartofii prăjiți, napii și șunca.
James Madison, președintele democrat-republican, iubea înghețata din acele vremuri. Prima Doamnă, Dolley Madison, a popularizat înghețata.
Când populația SUA ajunsese la 10 milioane de locuitori, James Monroe, președintele democrat republican, îi plăcea să înfulece pui prăjit cu făină și aluat condimentat, o rețetă sudistă după care s-au inspirat lanțurile de restaurante KFC și Popeyes de azi. Avea cine foarte elegante care includeau budinca de pâine cu carne.
Și potrivit lui Max the Meat Guy:
„În timpul mandatului său a fost inventat faimosul sos american pentru fripturile făcute la grătar”.
John Quincy Adams, președinte național republican, al șaselea președinte și fiul lui John Adams, primul președinte american fotografiat din istorie, adora să savureze fructe proaspete, în special pepenii. A plantat pomi fructiferi în curtea Casei Albe.
Al șaptelea președinte american și primul democrat de la Casa Albă, Andrew Jackson, cunoscut pentru cariera sa militară și participarea la dueluri, îi plăcea să mănânce fasolea de păstaie verde gătită și slănină rumenită, precum și brânză și budincă din lapte și porumb.
Martin Van Buren, democrat, mânca deseori stridii prăjite cu lămâie, precum și mere, plăcinte din mere și gogoși din mere.
William Henry Harrison din partidul Whig (din care se va naște Partidul Republican), președintele cu cel mai scurt mandat din istoria SUA, mânca carne de veveriță cu sos. O răceală i-a fost fatală după ce a ținut discursul de inaugurare pe durata unei ploi reci de primăvară, fiind președinte doar pentru o lună. A fost succedat de vicepreședintele său, John Tyler.
Budinca indiană cu porumb era desertul favorit al celui de-al zecelea președinte american, John Tyler, membru Whig, care a avut 15 copii. Budinca servită era preparată cu scorțișoară, melasă și nucșoară.
Războiului Civil American și Reconstrucția: Porumbul și slănina, cele mai consumate (1845 -1881)
Vine o perioadă dificilă când America trebuie să se afirme ca o putere mondială ce căuta să-și consolideze identitatea de republică federală constituțională, dar sclavia era încă existentă. În timpul Războiului Civil American (1861–1865) și al Reconstrucției (1865–1877), mesele președinților reflectau, în general, o alimentație rustică și substanțială, tipică vremii. Alimentația era compusă din alimente simple, de bază: porumb, slănină, tocană de vită și varză murată.
Americanii cultivau grâu și porumb în cantități mari, dar în condiții dificile. În statele sudiste, erau puși sclavii să le cultive. Din grâu și porumb se preparau varietăți de pâine la mijlocul secolului 19, de aceea, pâinea de porumb era preferata lui James K. Polk, democrat și al 11-lea președinte american. Și mai era plăcinta cu oțet.
Zachary Taylor, republican, mânca gogoși de orez cu zahăr pudră și scorțișoară numite „calas”, la vremea când carnea de vită costa 7 cenți per 400 grame. Pe 4 iulie 1850, Taylor a consumat cantități abundente de cireșe și lapte rece în timp ce participa la un eveniment de strângere de fonduri pentru Monumentul Washington. Pe parcursul mai multor zile, s-a îmbolnăvit grav de o boală digestivă necunoscută, asemănătoare cu gastroenterita acută, diareea și dizenterie. A murit la scurt timp, fiind succedat de vicepreședintele său Millard Fillmore.
Pentru republicanul Millard Fillmore, carnea era mai accesibilă – mânca deseori tocană cu carne de vită, morcovi și cartofi. Și mai mânca supă.
Democratului Franklin Pierce îi plăceau scoicile prăjite și plăcintele cu mere. În timpul mandatului său, Casa Albă arăta ca o „grădină zoologică”, având șapte câini și două păsări primite cadou din Japonia.
Cel mai nepopular președinte din istorie, democratul James Buchanan, mânca varza murată și unt.
„Președintele acesta a încercat să medieze Nordul cu Sudul, dar până la urmă a eșuat în a preveni Războiul Civil. Îmi imaginez că eșecul său a avut de-a face cu abilitățile sale de a lua decizii, eșec reflectat în gusturile sale la mâncare”, a comentat Max the Meat Guy pe ton ironic despre James Buchanan.
Primul președinte republican al națiunii americane, Abraham Lincoln, mânca foarte des slănină. El a abolit sclavia și a reunit Statele Unite după un război civil sângeros. A fost asasinat în 1865, fiind succedat de vicepreședintele Andrew Johnson.
Lui Andrew Johnson, democrat, dar și afiliat cu unioniștii pro-republicani, cel care a cumpărat statul Alaska de la Imperiul Rus, îi plăcea să mănânce porumb prăjit (popcorn – floricelele de azi). Nu a fost niciodată la școală, dar a învățat singur să citească.
Ulysses Grant, general al armatei unioniste și președinte republican, considera budinca din orez drept gustarea sa favorită. El disprețuia uciderea animalelor și ura să vadă sânge încât că refuza să mănânce carne dacă nu era prăjită.
După Războiul Civil American, soiurile de planete au suferit modificări pentru a obține recolte mai bune, iar tehnicile de agricultură au fost îmbunătățite în mijlocul și sudul Statelor Unite pentru a produce cât mai mult porumb, încât că regiunea a căpătat numele „centura fertilă” sau „centura de porumb” („Corn Belt”). De aceea, republicanul Rutherford B. Hayes, cel de-al 20-lea președinte, mânca până și clătite făcute din porumb.
Iar al 20-lea președinte american, republicanul James Garfield, mânca tocană cu carne de vânat, în special cea de veveriță. El a fost asasinat în 1881, fiind succedat de vicepreședintele Chester A. Arthur.
Gusturi prezidențiale mai rafinate: Cotlete de oaie, hering și plăcinta cu mere (1881-1929)
Revoluția industrială a epocii de aur americane a adus luxul și diversitatea culinară, iar președinții se bucurau de mese somptuoase cu preparate pe bază de carne, pește și legume, influențate de bucătăria europeană. Către anii interbelici, alimentația a culminat cu meniuri mai rafinate, simbol al abundenței și prosperității după ce SUA își afirmă statutul de superputere militară.
Cotletele de oaie se enumeră printre preparatele preferate ale președintelui republican Chester B. Arthur, cunoscut pentru perciunile sale stufoase și pentru hainele scumpe cu care se îmbrăca.
Cel de-al 22-lea și al 24-lea președinte american, democratul Grover Cleveland, este până în prezent singurul președinte american care a îndeplinit două mandate neconsecutiv. El mânca deseori Hering marinat. Consuma frecvent alcool și fuma. Donald Trump, dacă va fi reales anul acesta, ar putea să-i bată recordul – va deveni al doilea președinte reales după o pauză de patru ani.
Benjamin Harrison, republican, mânca porumb cu sare și unt. Odată a servit broască țestoasă. În timpul mandatului său, Casa Albă a fost electrificată. Nu era obișnuit cu noua tehnologie și îl punea pe un servitor să-i aprindă și să-i stingă becurile.
Președintelui republican William McKinley, asasinat în 1901, adora un mic dejun copios ce includea ouă. O omletă a fost numită în onoarea sa. La vremea lui, o cutie de carton cu ouă costa 20 de cenți. A fost succedat de vicepreședintele Theodore Roosevelt.
Cel de-al 26-lea președinte american, republicanul Theodore Roosevelt, cunoscut ca un mare aventurier și veteran al războiului hispano-american, fiind comandatul primului Regiment Voluntar de Cavalerie din Statele Unite, îi plăcea friptura suculentă de vită. Chiar în 1906, el a încurajat o lege privind consumul cărnii de vită, impunând măsuri drastice de reglementare privind sacrificarea vitelor și procesării cărnii în condiții igienice. Avea 42 ani când a început mandatul de președinte după asasinarea predecesorului său, fiind cel mai tânăr președinte american din istorie. El mai mânca și supă de țestoasă, stridii, copane de pui, filet de vită, fulgi de crab, biscuiți și prepeliță. Avea apetit pentru tot ce era din carne.
Lui William Howard Taft, republican și cunoscut ca cel mai supraponderal președinte american, îi plăcea să înfulece cartofi și carne de porc. Preparatul său preferat a fost unul dintre cele mai apreciate preparate prezidențiale de către echipa Max the Meat Guy. Mânca și două fripturi la cină. Cântărea între 152–154 kg la finalul mandatului prezidențial.
Woodrow Wilson, președintele democrat care a condus SUA pe durata Primului Război Mondial, mânca salată cu pui. Primul Război Mondial (1917–1918) a dus la restricții alimentare și raționalizări, iar președintele Woodrow Wilson a promovat „marțea fără carne”.
Mâncarea favorită a lui Warren Harding, președinte republican cu o reputație proastă datorită scandalurilor politice și zvonurilor privind relațiile extraconjugale, a fost plăcinta cu pui. A murit de la un infarct și a fost succedat de vicepreședintele său, Calvin Coolidge.
Desertul preferat al lui Calvin Coolidge, cel de-al 30-lea singurul președinte american născut pe 4 iulie, era plăcinta cu mere. A fost primul președinte american care a gustat mâncarea chinezească.
Cursa gastronomiilor prezidențiale: între un desert rece și o friptură bine făcută (1929 – 1989)
În perioada Marii Depresiuni (1929–1939), alimentele erau în general simple și accesibile, accentul fiind pus pe preparate ieftine și hrănitoare. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial (1939–1945), raționalizarea resurselor a schimbat și dieta de la Casa Albă. În perioada Războiului Rece (1947–1989), președinții au combinat mâncăruri americane simple, ca friptura și cartofii, cu preparate inspirate din bucătăriile internaționale.
Herbert Hoover, președintele republican căruia i s-a dedicat marele baraj Hoover Dam, îi plăcea să mănânce cartofi cu bezele și bezele cu ciocolată. America nu a dus-o bine atunci, traversând Marea Depresiune Economică, criza șomajului, epidemia de poliomielită și furtunile de nisip care au compromis agricultura. Pentru un elev american, masa de prânz includea doar o supă chioară cu un sandviș cu unt de arahide, ceapă și un măr. Dar creatorii clipului au apreciat desertul ca fiind foarte delicios.
Democratul Franklin Delano Roosevelt, cel de-al 32 -lea președinte SUA, a fost singurul care a îndeplinit cele mai multe mandate – trei mandate întregi la număr. Nu a reușit să ducă la bun sfârșit cel de-al patrulea mandat prezidențial pentru că a murit de la un accident cerebral vascular, fiind succedat de vicepreședintele său, Harry Truman. Roosevelt, deși paralizat din cauza poliomielitei, a fost primul șef de stat american care a zburat cu avionul. Este considerat astăzi drept unul dintre cei mai buni președinți americani după ce a implementat programele de reforme financiare „New Deal” pentru a salva SUA din Marea Depresiune și a condus SUA către victorie în cel de-al Doilea Război Mondial, făcând din națiunea americană superputerea care este astăzi. Gustarea lui preferată era sandvișul cu brânză prăjită și Hot dog.
Harry Truman, singurul lider din istorie care a utilizat armele nucleare asupra zonelor civile pentru a încheia Războiul din Pacific, adora friptura „bine gătită”, drobul de carne și puiul prăjit.
Dwight Eisenhower, general în cel de-al Doilea Război Mondial, îi plăcea să ia parte la petrecerile cu grătar după specificul postbelic. Avea câteva deserturi favorite – ciocolată de casă cu bezele și budinca din porumb.
John F. Kennedy, democrat, adora supa de scoici după rețetă de New England, dar a fost fotografiat când savura o înghețată cu vanilie într-o epocă în care preparatele congelate deveniseră populare. Cel mai tânăr președinte american votat din istoria SUA a fost asasinat în 1963 și succedat de vicepreședintele său, Lyndon B. Johnson.
Johnson, președintele democrat care a condus SUA în Războiul din Vietnam, mânca slănină în fiecare dimineață și friptură de pui cu piure de cartofi la felurile principale. Îi mai plăcea să mănânce frigărui cu carne și mâncare mexicană picantă. Avea un apetit grozav, dar nu și o sănătate la fel de grozavă, invocată ca motivul pentru care a refuzat să mai candideze.
Richard Nixon, președintele republican care a retras trupele din Vietnam și singurul care și-a dat demisia din funcție în istoria SUA, avea o gustare bizară: brânză de vaci cu ketchup la micul dejun. Și mânca la prânz drob de carne tocată cu sos.
„Ce urăsc mai tare decât să pun ketchup pe friptură este să pun ketchup pe brânză”, a spus Max the Meat Guy, care o consideră cea mai oribilă gustare prezidențială.
Richard Nixon și-a dat demisia în urma scandalului „Watergate”. În ziua în care și-a anunțat demisia, Richard Nixon a comandat brânză de vaci, felii de ananas și un pahar de lapte. Fotografia cu ultimul meniu prezidențial se află în arhivele Bibliotecii Richard Nixon.
El a fost succedat de vicepreședintele său, Gerald Ford, care adora friptura de vită înăbușită în oală cu varză roșie.
Gustarea preferată a democratului Jimmy Carter era grișul. Și-a numit câinele „Grits” după desertul său preferat.
Iar cel de-al 40-lea președinte american, republicanul Ronald Reagan, avea permanent pe biroul oval un borcan voluminos cu bomboane și jeleuri colorate într-o perioadă când moda și cinematografia americană au luat amploare. El mânca deseori aceste mici gustări pentru a renunța la fumat.
Masa prezidențială în noul mileniu: Fast Food (1989-2024)
Între 1989 și 2024, președinții americani au fost influențați de popularitatea și creșterea industriei fast-food, o tendință larg răspândită în toată America. Dar și apetitul pentru mâncărurile exotice a crescut pe măsură ce lumea a intrat într-o nouă epocă a globalizării și digitalizării cu multiple provocări, precum terorismul, schimbările climatice și obezitatea.
Președintele republican George H.W. Bush care a încheiat Războiul Rece cu URSS mânca șorici la pungă. Nu suporta broccoli.
Democratul Bill Clinton a fost deseori fotografiat la restaurantele McDonald’s, când savura câte un cheeseburger. Dar cel mai mult adora să mănânce Enchilada cu pui. Era alergic la lapte și ciocolată.
Republicanul George W. Bush, renumit pentru declanșarea războiului împotriva terorismului în Irak și Afganistan, adora Pizza Margherita sau Cheeseburger Pizza. Și ocazional, mânca sărățele combinate cu bere. Era să se înece de la pretzel.
Democratul Barack Obama, primul președinte de culoare, a optat pentru o dietă mai sănătoasă – adoră broccoli. Dar a fost surprins și când mânca cheeseburger, ciocolată, înghețată, sushi și nachos cu chili.
Republicanul Donald Trump, candidat la alegerile din acest an, adoră orice este fast food: a fost fotografiat când mânca o găleată cu pui prăjit de la KFC și burgeri Big Mac de la McDonald’s. Atât de mult îi place mâncarea de la McDonald’s că a lucrat pentru câteva ore să prepare cartofi prăjiți și să servească clienții printr-un drive-thru.
Președintele în funcție, democratul Joe Biden, și-a exprimat public slăbiciunea pentru înghețata cu vanilie și chipsuri de ciocolată, dar a fost fotografiat când mânca preparate fast food, dar și mâncare sănătoasă. Dacă ar câștiga alegerile din acest an, trebuie știut că prima femeie vicepreședinte din istoria SUA, Kamala Harris, gătește și mănâncă preparate de origine mexicană și indiană: aperitive indiene tika, orez indian, nachos mexican cu brânză, pui înăbușit, cereale, dar și gumbo, o tocană din Louisiana.
Președinții cu cele mai bune gusturi culinare și președinții cu cele mai proaste gusturi
Max the Meat Guy și echipa au votat că Partidul Republican a avut președinții cu cele mai bune gusturi culinare, cu un scor de 58%.
Președinții democrați au primit un scor de 40,9%. Friptura de porc a republicanului Howard Taft a fost cea mai apreciată, primind un scor de 90%
Preparatul preferat al democratului Harry Truman, și anume, friptura „bine gătită”, a primit cel mai mic scor – 0%. Echipa a considerat-o aproape necomestibilă.
Sursa Foto: Shutterstock
Sursa Galerie Foto: Profimedia
Citește și:
Gerald Ford a afirmat cum ar putea o femeie să devină președintele SUA: „Doar dacă ea este vicepreședinte, iar președintele ar păți ceva”
Președintele american care a declarat război „sărăciei” și „rasismului”, dar a pierdut războiul din VIETNAM. A renunțat să mai candideze
Un fost președinte american și-a surprins simpatizanții la un discurs: „Tocmai am fost ÎMPUȘCAT, dar este nevoie de mai mult pentru a ucide un elan”
Jimmy Carter devine primul fost președinte american CENTENAR din istorie. Împlinește azi 100 ani
Breaking
Ce aduce nou programul de guvernare al lui Veștea față de cel al lui Bolojan: Mai puțin șoc fiscal, mai mult ADN social-democrat
Programul de guvernare depus în Parlament, duminică seara, de premierul desemnat Adrian Veștea continuă, așa cum a anunțat, modelul Bolojan. Dar schimbă prioritățile strategice și introduce lista de măsuri cerută de PSD pentru a-l susține. Reforma fiscală, restructurarea statului și disciplina bugetară rămân piloni esențiali, dar documentul prioritizează patru mari obiective strategice: SAFE, OCDE, PNRR și fondurile europene.
La nivel declarativ documentul este „Bolojan 2.0”, la nivel de ADN administrativ și economic apar câteva elemente care importă măsurile cerute de PSD pentru susținerea Guvernuului Veștea, fiind mai aproape de viziunea social-democrată decât de liberalismul clasic.
Din programul de guvernare Veștea dispar măsurile fiscale sub formă de „terapie de șoc” și discursul radical asociat actualului lider PNL. În locul unor reforme administrative dure, programul vorbește despre „foi de parcurs”, evaluări, etapizare și prioritizare, fără un calendar strict de reorganizarea administrativ-teritorială sau restructurări masive în administrația locală.
Guvernul își asumă în continuare reducerea deficitului, controlul cheltuielilor și eliminarea risipei, însă încearcă să transmită mediului de afaceri că schimbările fiscale vor fi mai predictibile și anunțate din timp.
SAFE și industria de apărare devin noul proiect economic major
Spre deosebire de programele de guvernare clasice, documentul tratează apărarea ca pe un motor economic. Cele 16,68 miliarde de euro disponibile prin programul european SAFE sunt prezentate nu doar ca investiții militare, ci și ca sursă pentru infrastructură, dezvoltarea industriei de apărare, producție internă și locuri de muncă.
„Consolidarea securității naționale prin Programul SAFE – Security Action for Europe: România va valorifica integral oportunitatea oferită de Programul SAFE, prin utilizarea celor 16,68 miliarde de euro obținute în cadrul acestui instrument european pentru accelerarea înzestrării Armatei, dezvoltarea infrastructurii cu dublă utilizare civilă și militară și revitalizarea industriei naționale de apărare. Securitatea națională nu mai poate fi privită separat de dezvoltarea economică. Investițiile în apărare, infrastructură strategică și capacități industriale vor contribui atât la întărirea capacității de protecție a României, cât și la crearea de locuri de muncă, stimularea producției interne și creșterea competitivității economiei naționale”, potrivit documentului.
Practic, programul încearcă să transforme securitatea într-un nou pol de creștere economică pentru România.
Noua ordine în finanţele publice
Programul promite continuarea consolidării finanțelor publice după ce deficitul bugetar de 9,3% din PIB din 2024 a împins România să înceapă cea mai amplă corecție fiscal-bugetară din ultimii ani. Chiar și după acest efort, deficitul rămâne estimat la aproximativ 6,2% din PIB, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană, menționează documentul.
„Guvernul își asumă continuarea reducerii deficitului prin măsuri clare de disciplină bugetară, reducere a risipei și prioritizare a cheltuielilor publice. Nu vom cosmetiza realitatea bugetară și nu vom amâna deciziile necesare”, se arată în programul de guvernare citat. Însă documentul promite predictibilitate fiscală.
„Obiectivul Guvernului este ca, prin reducerea deficitului, o mai bună colectare și un control mai riguros al cheltuielilor publice, să diminuăm presiunea asupra sistemului fiscal și să evităm schimbările frecvente de taxe”
Documentul pune accent pe creşterea veniturilor la bugetul de stat şi combaterea evaziunii fiscale prin:
• ANAF, Antifraudă, VAMA plasate în afara algoritmului politic şi supuse reorganizării,
indicatorilor de performanţă. Finalizarea digitalizării. Controale pe baza analizelor de risc;
• Îmbunătățirea legislaţiei privind evaziunea fiscală şi a executării silite;
• Parteneriat cu cetăţenii pentru combaterea evaziunii fiscale;
• Analiza excepţiilor fiscale şi corectarea acestora, acolo unde este cazul
Amprenta social-democrată: Bani pentru administrația locală
Una dintre cele mai vizibile diferențe față de abordarea asociată lui Bolojan este accentul pus pe dezvoltarea locală și pe protejarea mecanismelor de finanțare ale autorităților locale. Programul propune evaluarea, eșalonarea și continuarea programului Anghel Saligny – principalul mecanism de alimentare financiară a administrației locale.
„Guvernul va menține un nivel ridicat al investițiilor publice în infrastructură, sănătate, proiecte locale, transport și modernizare administrativă. Ministerul Finanțelor va asigura finanțarea investițiilor din PNRR și fonduri europene, precum și a programelor naționale Anghel Saligny și CNI, în paralel, împreună cu ministerele de resort, cu pregătirea unor măsuri de prioritizare a portofoliului de investiții și a modului de gestionare a programelor, astfel încât dezvoltarea și sectorul construcțiilor să fie susținute fără abaterea de la țintele de deficit”, se arată în programul de guvernare anunțat de Veștea.
Creșterea ocupării și sprijin pentru piața muncii
Programul lui Adrian Veștea promite măsuri pentru creșterea gradului de ocupare, în special în rândul tinerilor, prin programe de calificare, consiliere profesională și sprijin pentru primul loc de muncă. Documentul prevede modernizarea serviciilor publice de ocupare a forței de muncă, adaptarea acestora la nevoile actuale ale pieței muncii și combaterea muncii nedeclarate. În plus, guvernul își asumă actualizarea legislației muncii și consolidarea dialogului social și a negocierii colective între angajatori și salariați.
De asemenea, documentul include explicit creșterea salariului minim începând cu 1 iulie 2026 și promite măsuri pentru menținerea unui nivel adecvat al veniturilor din muncă și pensii în raport cu evoluția costului vieții.
Măsuri concrete propuse în programul de guvernare:
1. Angajarea părinţilor cu ≥ 3 copii – subvenţie 2.250 lei/lună/angajator timp de 12 luni
2. Mame active pe piaţa muncii – prime 1.000 lei/lună pentru femei cu ≥ 3 copii angajate sau cu activitate independentă (12 luni)
3. Concediu creştere copil pentru bunici – posibilitate legală pentru bunici angajaţi de a beneficia de concediu în locul părinţilor. Sprijinirea familiilor prin flexibilizarea modului de îngrijire a copilului în primii doi ani de viaţă, în special în contextul în care părinţii revin mai devreme în câmpul muncii sau nu pot beneficia de concediu. Măsura vizează şi valorizarea rolului activ al bunicilor în viaţa copilului şi în echilibrul familial
4. Revenirea părinţilor în muncă part-time cu păstrarea indemnizaţiei 50% – contract maximum 4 h/zi cu jumătate din indemnizaţie. Stimularea inserţiei pe piaţa muncii şi asigurarea unui echilibru adecvat între viaţa profesională şi responsabilităţii de părinte.
5. Extinderea acordurilor bilaterale între România și alte țări și se operaționalizează sistemul de înregistrare a acestora în platforma www.workinromania.gov.ro.
6. Implementarea și monitorizarea Programului Primul Loc de Muncă în vederea facilitării tranziției tinerilor de la educație la ocupare și reducerea numărului de tineri NEET.
Sprijin pentru familii, tineri și grupuri vulnerabile
Programul promite stimularea natalității și sprijinirea familiilor prin politici care să faciliteze echilibrul dintre viața profesională și cea de familie. Sunt prevăzute măsuri pentru accesul tinerilor la educație, locuire și antreprenoriat, extinderea serviciilor sociale integrate în comunitățile rurale, precum și programe dedicate persoanelor cu dizabilități. Documentul menționează explicit protejarea puterii de cumpărare pentru mame, veterani și persoane cu handicap, măsuri care ar urma să fie incluse în bugetul pentru 2017.
1. Măsuri pentru protejarea puterii de cumpărare a populaţiei vulnerabile și menținerea unui nivel adecvat al veniturilor din muncă și pensii în raport cu evoluția costului vieții.
2. Modernizarea serviciilor publice de ocupare şi adaptarea lor la nevoile actuale ale pieţei muncii.
3. Creşterea angajării tinerilor prin calificare, consiliere şi sprijin pentru primul loc de muncă. Sprijinirea familiilor prin măsuri pentru stimularea natalităţii şi echilibrul muncă-viață de familie.
4. Combaterea muncii nedeclarate şi actualizarea legislaţiei muncii în acord cu realităţile economice și consolidarea dialogului social și a negocierii colective.
5. Extinderea serviciilor sociale integrate în comunităţile rurale pentru sprijinirea grupurilor vulnerabile.
6. Digitalizarea sistemului public de pensii pentru eficienţă şi acces facil la servicii. Promovarea incluziunii persoanelor cu dizabilităţi prin angajare asistată şi tehnologii adaptate.
7. Asigurarea accesului echitabil al tinerilor la educaţie, locuire şi iniţiative antreprenoriale. Consolidarea protecţiei copilului prin intervenţii digitale, prevenţie şi profesionalizarea personalului.
8. Măsuri pentru Protejarea puterii de cumpărare în cazul mamelor, veteranilor și persoanelor cu handicap (fundamentare și implementare în bugetul pe 2027).
9. Măsuri pentru protejarea țintită a persoanelor vulnerabile pentru a face față măsurilor inflaționiste (temporare și calibrate bugetar, fără riscul de a alimenta suplimentar inflația și fără a afecta obiectivele de consolidare fiscală)
10. Creșterea salariului minim de la 1 iulie 2026.
Ce condiții a pus PSD pentru susținerea Guvernului Veștea
PSD a prezentat public, vineri, lista de măsuri pe care le consideră obligatorii pentru acordarea sprijinului parlamentar viitorului Executiv. Social-democrații au cerut ca programul de guvernare să includă măsuri clare pentru protejarea populației și stimularea economiei.
1. Majorarea salariului minim
Una dintre principalele solicitări este creșterea salariului minim pentru protejarea puterii de cumpărare a angajaților cu venituri mici și medii.
2. Indexarea pensiilor
PSD cere menținerea mecanismului de indexare a pensiilor și protejarea veniturilor pensionarilor în contextul creșterii costului vieții.
3. Oprirea măsurilor de austeritate
Social-democrații solicită renunțarea la măsurile care cresc povara fiscală asupra populației și a micilor antreprenori.
4. Sprijin pentru mame, veterani și persoane cu dizabilități
Printre condițiile PSD se află și extinderea programelor sociale dedicate categoriilor vulnerabile.
5. Continuarea plafonării adaosului comercial
Formațiunea vrea extinderea schemei de limitare a adaosului comercial pentru produsele de bază, alimentare și nealimentare, incluse în coșul minim de consum.
Reforma administrativă și reducerea birocrației
Social-democrații au cerut deopotrivă măsuri de eficientizare a administrației publice, precum:
Următorii pași sunt audierile în comisiile parlamentare și votul de învestitură în plen.
Breaking
Scrisoare de protest din partea contestatarilor lui Bolojan. Cine sunt cei 22 de semnatari
23 de lideri din PNL au semnat o scrisoare de protest prin care contestă deciziile luate la Congresul Extraordinar de astăzi. „Facțiunea Conservatoare” acuză că Bolojan distruge democrația internă.
Acuzații de dictatură și epurare politică în partid
Semnatarii scrisorii explică faptul că selecția delegaților de la Congres a fost abuzivă. Ei susțin că organizatorii au lăsat deoparte membrii care nu sunt de acord cu Bolojan.
„Hotărârea Congresului de a impune demisia unor membri ai PNL, invocând generic încălcarea unor reguli fără a le indica în mod expres, este lipsită de temei statutar. (…) Considerăm că presiunea exercitată asupra unor membri în fața unei adunări de partid este o metodă incompatibilă cu valorile democratice și liberale. (…) Conducerea PNL a ales un statut care concentrează puterea în mâinile unei singure persoane, elimină dezbaterea liberă și disidența internă.”
Contestatarii susțin Guvernul Veștea
Cei 23 de contestatari explică de ce sprijină noul Guvern format alături de PSD, deși Congresul a interzis acest lucru.
„Suntem solidari cu interesul general al țării de a avea cât mai rapid un guvern, în contextul în care conducerea PNL a întreținut un blocaj guvernamental, refuzând timp de o lună orice soluție viabilă de guvernare. (…) În acest context, a te opune — prin mijloace statutare și legale — unei decizii de partid lipsite de temei legal și contrare interesului general, indiferent de câte voturi au fost adunate în spatele ei, nu este o trădare. Este o datorie morală.”
Lista celor 23 de lideri care au semnat scrisoare:
- Adrian Veștea
- Toma Petcu
- Hubert Thuma
- Cătălin Predoiu
- Rareș Bogdan
- Alina Gorghiu
- Alexandru Popa
- Andrei Alexandru
- Baciu Andrei
- Monica Anisie
- Ciprian Pandea
- George Scarlat
- Ion Iordache
- Lucian Bode
- Antena Matei
- Mihai Culeafă
- Mihai Veștea
- Nicoleta Pauliuc
- Ionuț Stroe
- Răzvan Prisca
- Sorin Câmpeanu
- Sebastian Rusu
- Eduard Mititelu
Breaking
Discuții cruciale în Elveția: JD Vance încearcă să salveze acordul cu Iranul, după atacurile Israelului în Liban
Vicepreședintele american, JD Vance, a aterizat în Elveția, duminică dimineața, pentru a purta discuții cu oficialii iranieni, în contextul în care acordul de pace încheiat cu câteva zile în urmă este pus în pericol de atacurile Israelului asupra Libanului.
Potrivit rapoartelor CNN, la începutul discuțiilor bilaterale cu mediatorii din Pakistan, înaintea discuțiilor cu oficialii iranieni, Vance a refuzat să răspundă la întrebările jurnaliștilor prezenți.
Vance nu a făcut declarații oficiale, dar a mulțumit delegației pakistaneze pentru prezența sa în stațiunea Burgenstock, din apropierea orașului Lucerna. Vicepreședintele SUA nu a răspuns nici când un jurnalist l-a întrebat dacă are vreun mesaj pentru prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu.
În ultima perioadă, administrația Trump și-a exprimat nemulțumirea tot mai mare față de campania pe care Israelul o desfășoară în prezent în Liban, avertizând că intensificarea atacurilor militare dintre Israel și Hezbollah afectează negocierile fragile de armistițiu cu Teheranul.
Vance a declarat, sâmbătă, pentru Fox News că SUA și Israelul ar putea avea „o divergență de opinii cu privire la modul de realizare” a obiectivelor legate de încetarea violențelor în Iran.
Întâlnire cvadripartită
După întâlnirea bilaterală cu Pakistanul, delgația SUA a început, în Elveția, o întâlnire cvadripartită cu delegațiile din Iran, Pakistan și Qatar.
Acest lucru a fost menționat într-o declarație a guvernului din Qatar.
La Doha, s-a exprimat speranța că negocierile vor duce la obținerea unui acord cuprinzător pe termen lung, care să acopere toate problemele abordate în memorandumul de înțelegere.
Delegația iraniană este condusă de președintele parlamentului, Mohammad Ghalibaf.
„Statul Qatar, care acționează ca mediator, anunță începerea lucrărilor Summitului de la Lacul Lucerna și prima ședință a Comitetului la nivel înalt, cu participarea reprezentanților Statelor Unite ale Americii, Republicii Islamice Iran și a celor două state mediatoare – Statul Qatar și Republica Islamică Pakistan. Qatar și-a exprimat speranța că aceste întâlniri vor duce la obținerea unui acord cuprinzător și pe termen lung, care să acopere toate problemele abordate în memorandumul de înțelegere”, se arată în declarația emisă de guvernul din Qatar.
Strâmtoarea Ormuz, închisă
Un memorandum de înțelegere, convenit în urmă cu câteva zile, prevedea redeschiderea strâmtorii și încetarea tuturor ostilităților, inclusiv în Liban, țară pe care Israelul, aliatul Washingtonului, a invadat-o în luna martie.
Însă, în condițiile în care atacurile Israelului din regiunea de sud a Libanului au continuat și după semnarea documentului de către Trump, Iranul a anunțat sâmbătă că a închis din nou strâmtoarea.
Oficialii americani au contestat faptul că strâmtoarea ar fi închisă și au afirmat că 55 de nave comerciale au traversat-o sâmbătă. Cu toate acestea, duminică, agenția de știri iraniană Fars a citat o sursă militară care a declarat că nu se eliberează noi permise pentru traversarea strâmtorii până la noi ordine.
Datele de urmărire a navelor susțin în mare măsură afirmația Iranului conform căreia strâmtoarea este închisă, nefiind înregistrată nicio traversare a unui petrolier de când Teheranul a anunțat această măsură sâmbătă după-amiază, relatează Reuters.
Agenția de știri iraniană Tasnim, citând o sursă apropiată echipei de negociatori, a relatat că strâmtoarea nu va fi redeschisă până când nu va fi respectat un armistițiu în Liban.
-
Breakingacum 2 zileCasa Albă a postat un nou meme controversat cu Trump: „Noi chiar am salvat America înainte de GTA 6”
-
Breakingacum o ziTOP 10 | Țări de vizitat în prima vacanță singur, dacă tocmai te-ai despărțit de partenerul de viață
-
Breakingacum 2 zileSingurul palat bizantin din Grecia s-a redeschis
-
Breakingacum 24 de oreRăzboi în Ucraina, ziua 1.578. Ucrainenii au lovit tocmai în Siberia, rușii răspund cu un atac asupra orașului Harkov
-
Actualitateacum 3 zile
ASUS Zenbook Copilot+ PC: performanță mobilă cu noile procesoare AMD Ryzen™ AI 400 Series
-
Actualitateacum 3 zileÎnchiriere mașină pentru city break: cum alegi modelul potrivit în 30 de minute?
-
Breakingacum 3 zileSfârșitul incertitudinii sau doar amânarea unui nou conflict? Ce implicații are acordul semnat de SUA și Iran pentru Israel, Rusia și China
-
Actualitateacum 3 zile
Un nou capitol în războiul digital global. Cum au descoperit hackerii o „ușă din spate” către locuințele americanilor





