„Autostrada cu tuneluri”, tronsonul de nouă kilometri rămas nefinalizat din Autostrada Vestului (A1), construită pe ruta Deva – Nădlac costă acum de aproape zece ori mai mult decât prețul estimat inițial per kilometru. Urșii, nevăzuți de localnici, au contribuit la valoarea sa.

Constructorii „Autostrăzii cu tuneluri”, tronsonul de 9,13 kilometri devenit cea mai scumpă autostradă construită în vestul României au termen până în anul 2027 să finalizeze sectorul faimos pentru „tunelurile pentru urși”, în lungime totală de peste doi kilometri.

Localnicii din satele traversate de autostradă spun că nu au văzut urși umblând prin pădurile de la marginea localităților, dar cu siguranță, animalele sălbatice pot fi întâlnite, mai departe cu câteva zeci de kilometri, spre zonele mai înalte din Munții Poiana Ruscă.

Sectorul Holdea – Margina (Secțiunea E) din Autostrada A1 Deva – Lugoj (video Adevărul) a intrat în șantier în anul 2023, însă doar pe circa șase kilometri din traseu, în zona Margina. 

Pe o subsecțiune a acestuia, de 3,5 kilometri, care va cuprinde doi kilometri de tuneluri, un viaduct și un pasaj, constructorii au putut intra din luna august, după ce au primit autorizația de construcție emisă de Ministerul Transporturilor.

Lucrările la cei 3,5 kilometri au fost estimate la 843 de milioane de lei, fără TVA, adică aproximativ 50 de milioane de euro per kilometru, respectiv de aproape zece ori mai ridicat față de costul estimat în urmă cu două decenii al unui kilometru de autostradă.

În anii 2000, un kilometru de autostradă era estimat la 5 – 7 milioane de dolari

În 1999, când proiectul Autostrada Deva – Nădlac a primit certificatul de urbanism de la Consiliul Județean Timiș, costul unui kilometru de autostradă era estimat la 5 – 7 milioane de dolari, mai ridicat pe secțiunea singurului tunel proiectat pe autostradă, la Holdea, o veche localitate de la „granița” regiunilor istorice Banat și Ardeal.

Consiliul Județean Timiș arăta atunci că pe traseul autostrăzii din vestul României va fi construit un tunel de circa 450 de metri, pentru a străpunge dealul Holdea care desparte județele Hunedoara și Timiș. Pe sub același deal mai trece și tunelul căii ferate Deva – Lugoj, tot n lungime de 450 de metri.

„Conform memoriului de prezentare înaintat Consiliului Județean Timiș, perioada de execuție propusă pentru realizarea autostrăzii ce va trece prin județele : Hunedoara, Timiș și Arad (având ca proiectant I al lucrărilor pe IPTANA S.A. și ca beneficiar Administrația Națională a Drumurilor) este cuprinsă între anii 2005-2010”, arăta Consiliul Județean Timiș, în 1999.

Lungimea totală a autostrăzii din vestul României era, conform proiectului, de 214 kilometri, iar tronsonul Deva – Lugoj – Timișoara – Arad – Nădlac va face parte din autostrada transeuropeană nord-sud TEM și din culoarul IV european de transport, care va străbate România pe traseul Nădlac – Lugoj – Sibiu – Pitești – București – Constanța.

„Tronsonul de autostradă Deva – Lugoj – Nădlac începe în zona localității Șoimuș (la 5 kilometri nord-vest de Deva), se desfășoară pe malul drept al râului Mureș (pe o distanță de circa 30 kilometri), pe care îl traversează în apropierea localității Câmpuri Surduc, după care traseul continuă în vecinătatea drumurilor naționale nr. 68A și 7 și a căilor ferate Ilia – Lugoj – Timișoara. De la Timișoara, autostrada se îndreaptă spre nord-vest, trecând pe lângă Arad și ajungând la Nădlac, la granița cu Ungaria”, se arăta în memoriul de prezentare din 1999 al investiției.

Până în 2015, au fost dați în folosință cei 115 kilometri ai autostrăzii A1, pe ruta Lugoj – Timișoara – Arad – Nădlac, iar până în 2019 a fost finalizată Autostrada Lugoj – Deva, de 100 de kilometri, mai puțin cei 9,13 kilometri dintre localitățile Holdea (județul Hunedoara) și Margina (județul Timiș).

Autostrada Vestului, frânată de urși

Acest ultim sector traversează Podișul Lipovei – Poiana Ruscă, declarat sit Natura 2000 de importanță comunitară și a devenit subiect al reclamațiilor unor organizații de mediu care au solicitat creșterea măsurilor luate pentru protejarea animalelor sălbatice din zonă.

„Sit extrem de important pentru carnivorele mari (lup, urs și râs), include singura zonă cu habitate favorabile pentru toate cele trei specii din Podișul Lipovei. Contribuie la eficiența și coerența rețelei Natura 2000, făcând parte din singurul coridor ecologic structural și funcțional care conectează Munții Apuseni cu Carpații Meridionali. Prin intermediul sitului Natura 2000 Defileul Mureșului Inferior este conectat la coridorul ecologic din Munții Apuseni, iar prin intermediul siturilor Ținutul Pădurenilor și Rusca Montană la zonele cu densități ridicate de carnivore mari din Carpații Meridionali”, arată raportul de mediu cu privire la sit, publicat de Direcția Silvică Timiș, în 2021.

Același raport arăta și câte specii de carnivore mari se aflau pe teritoriul de circa 36.000 de hectare al sitului Natura 2000: 5 – 10 urși, cel puțin 20 de lupi și cel puțin 20 de râși.

Tunelul proiectat inițial la Holdea nu a mulțumit unele organizațiile cologiste, care, în 2011, au reacţionat la prevederile Acordului de Mediu pentru autostradă și au transmis Comisiei Europene şi statului român un memorandum cu privire la impactul negativ al Autostrăzii Lugoj – Deva planificate şi la prezentarea unor soluţii posibile de atenuare a acestuia.

Costurile au crescut odată cu noul proiect

Potrivit unui raport al Ministerului Transporturilor, finalizarea secţiunii E din Lotul II al Autostrăzii Lugoj – Deva nu a putut fi realizată deoarece în anul 2012 Comisia Europeană a cerut un nou acord de mediu care prevedea construcţia unor căi sigure de traversare a autostrăzii de către animalele sălbatice mari.

În această situaţie i s-a solicitat proiectantului să întocmească şi să înainteze Companiei de Autostrăzi, până în aprilie 2015 o documentaţie tehnică pentru ca soluţiile aplicate să respecte noul acord de mediu.

În urma actualizării elementelor tehnice, pe Autostrada Lugoj – Deca s-a prevăzut în documentaţie construcţia a două tuneluri, a trei ecoducte, a unui viaduct, prelungirea unui viaduct existent în proiectul iniţial şi suplimentarea numărului de structuri casetate pe autostradă, cu rolul de subtraversare, conform cerinţelor de Acordului de Mediu din 2010, revizuit în 2013.

Potrivit raportului, în 2015, în momentul cuantificarii sumelor necesare execuţiei noilor soluţii, s-a constatat o creştere a sumelor necesare întregului contract, de peste 130 la sută. Având în vedere legislaţia privind achiziţiile publice care permitea suplimentarea valorii contractelor cu maxim 10 la sută, CNAIR a decis încetarea parţială a contractului pentru secţiunea E şi scoaterea la licitaţie a lucrărilor, într-o nouă procedură, arăta informarea publicată de Ministerul Transporturilor.

Licitația a fost reluată de CNAIR, iar în 2022 contractul pentru proiectarea și execuția lucrărilor la tronsonul Margina-Holdea, inclusiv a tunelurilor, a fost atribuit unei asocieri conduse de Spedition UMB, pentru suma de peste 1,8 miliarde de lei, fără TVA, bani alocați de statul român prin Programul Național de Redresare și Reziliență.

Autostrada Vestului, plănuită în anii ’90

România a intrat în secolul XXI având doar 113 kilometri de autostradă construite cu mari eforturi în timpul regimului comunist. Prima autostradă din România (A1), de 95 de kilometri, a fost realizată în anii ‘70, între București și Pitești, iar un alt tronson de 17 kilometri, din Autostrada Soarelui A2 București – Constanța, a fost construit în anii ‘80 între Fetești și Cernavodă.

La începutul anilor ‘90, prin Legea 71 din 1992, Guvernul României anunța primele măsuri pentru extinderea rețelei de autostrăzi. Acestea vizau construcția a 1.000 de kilometri de autostradă într-un deceniu: 380 de kilometri urmând să fie finalizați între 1992 și 1995 și alți 620 de kilometri, între 1995 și 2002.

Una dintre autostrăzile incluse în planurile prezentate de statul român a fost Autostrada Deva – Nădlac, cu o lungime estimată atunci la 170 de kilometri, ce urma să fie finalizată până în 2002. Primul proiect al autostrăzii din vestul României a fost elaborat în anii ‘90, iar în 1999 a primit certificatul de urbanism, însă lucrările au început abia la sfârșitul anilor 2000. În prezent, șoferii pot parcurge cei aproximativ 220 de kilometri dintre Deva și Nădlac în două ore și jumătate.

Peste 1.100 de kilometri de autostradă sunt dați în folosință în România, cea mai mare parte a lor fiind construiți în ultimele două decenii.