Breaking
Dolarul crește cu 1,5% față de yen și euro, înaintea primelor rezultate ale alegerilor din SUA
Dolarul a câștigat aproximativ 1,5% față de yen și euro miercuri, în timp ce traderii au analizează implicațiile bugetare ale câștigării lui Donald Trump la alegerile prezidențiale din SUA, scrie AFP.
Moneda americană a crescut cu 1,51 la sută față de moneda japoneză, ajungând la 153,89 yeni în jurul orei 02:45 GMT. Față de moneda europeană, dolarul s-a apreciat cu 1,41 la sută la aproape 0,93 euro pe dolar.
La acea ora, candidatul republican avea un avans considerabil în fața democratei Kamala Harris, conform proiecțiilor prezentate de presa americană.
Sursa: Mediafax foto
CITEȘTE ȘI:
Breaking
Ce interdicții i-a impus judecătorul lui Viorel Pașca, patronul „azilului groazei” din Bihor. Copiii acestuia nu au voie să comunice între ei
Printre măsurile preventive impuse de Tribunalul București, în dosarul „azilului groazei” din Bihor, este interdicția ca liderul grupării, Viorel Pașca, să ia legătura cu cei trei fii ai săi. De asemenea, nici copiii lui Pașca nu au voie să comunice între ei.
După mai multe ore, în care judecătorul de drepturi și libertăți a analizat dosarul prezentat de procurorii DIICOT, magistratul i-a interzis lui Viorel Pașca să comunice cu cei trei fii. De asemenea, nici copiii soților Pașca nu au voie să ia legătura între ei.
Inculpatului nu i s-au impus interdicții în ceea ce privește relația cu soția.
Membrii familiei Pașca urmează să-și recupereze actele de identitate de la secția de Poliție, unde au fost reținuți, iar în cursul zilei de vineri aceștia vor pleca pleca spre Oradea, cu o cursă aeriană.
Ce interdicții i-a impus judecătorul lui Viorel Pașca, patronul „azilului groazei” din Bihor. Copiii acestuia nu au voie să comunice între ei
Lotul Pașca, sub control judiciar. DIICOT a contestat decizia Tribunalului București
Toți cei șase membri ai grupării, care se ocupau cu îngrijirea inadecvată a bătrânilor din Bihor, respectiv Viorel Pașca, soția și fiii, împreună cu șefa asociației Dumbrava, au fost plasați joi seară sub control judiciar de Tribunalul București.
Procurorii DIICOT au contestat decizia Tribunalului. Solicitarea va fi judecată la Curtea de Apel București.
Cum se apără Viorel Pașca
De-a lungul zilei, Viorel Pașca a oferit mai multe declarații în fața presei aflate în fața Tribunalului București, cu privire la acuzațiile care i se aduc. La ieșirea de la Tribunalul București, acesta a explicat de ce nu avea autorizație pentru azilele pe care le avea în subordine.
„Era imposibil să mă autorizez, pentru că noi, când am început, nu am crezut că activitatea va lua o asemenea amploare. Noi ne-am gândit că îngrijim 4-5 bolnavi care n-au unde sta. Când am început, am văzut un reportaj că au murit doi oameni în România de frig și am spus: „Uite că au murit doi oameni de frig pe stradă. Hai să-i ținem, că noi avem două camere goale.” Ne-am gândit să ajutăm doi bolnavi. N-am știut că ne va suna spitalul: „Hai că mai am unul, încă unul, încă unul.”, a afirmat Viorel Pașca.
„Mi-au trimis oameni în comă, mi-au trimis oameni pe moarte. Pot să vă spun că mi-au trimis un om cu cancer în ultima fază. Am avut un om, a murit acum vreo două luni, nu avea jumătate din față, nu-l puteai privi. L-am trimis la spital și, ce credeți, nu l-au ținut nici măcar o zi, nu l-au internat. Dacă spitalul l-a refuzat, spunând că n-are ce să-i facă, ce puteam eu să fac?”, a mai adăugat Pașca.
Viorel Pașca ar fi fost sprijinit de către șefii DGASPC Bihor în derularea operațiunii
Surse judiciare au declarat, în exclusivitate pentru Gândul, că, după ce procurorii și polițiștii au descins și la sediul DGASPC Bihor și trei primării din județ, mai mulți funcționari publici ar fi vorbit cu anchetatorii despre legăturile pe care Viorel Pașca le avea cu oamenii-cheie din conducerea DGASPC Bihor.
În acest sens, Pașca ar fi avut conexiuni cu directorul DGASPC Bihor, Călin Puia, adjunctul acestuia, Mirela Abrudan dar și Livia Țepele, șefa Serviciului Evaluare Complexă a Persoanelor Adulte cu Handicap. Mai multe detalii AICI.
Stenograme. Viorel Pașca: “Amu pentru epilepsie, ce, se cheamă ambulanța?!”
Într-o discuție purtată de Viorel Pașca cu o persoană pe nume Dănuț, i se aduce la cunoștință că o persoană de sex feminin adăpostită într-una din casele deținute de inculpat a căzut în timp ce se afla la baie.
Pașca îi cere interlocutorului să ”pună femeia în pat și gata” și se interesează dacă e conștientă. Acesta îi spune că în acel moment femeia are crize de epilepsie, Pașca reacționează cu indiferență: „No, las că îi trece! Bine!”
“ În aceeași zi, la ora 21:18:01, cei doi au o altă discuție, în cadrul căreia Dănuț îl informează pe Pașca Vasile-Teodor, că persoana în cauză nu este bine și că are din nou crize de epilepsie.
“În acest context, reacția lui Pașca este următoarea: “Amu pentru epilepsie, ce, să cheamă ambulanța?! Doar …”(se întrerupe)/: “Că i-o trece!” “Cu toate că interlocutorul insistă cu privire la starea gravă a persoanei, Pașca Viorel continuă să aibă aceeași atitudine pasivă: “„Păi o să îi treacă iar! „/„ce o fi, o fi!”, notează anchetatorii. Mai multe detalii AICI.
Ilie Bolojan ar fi știut de „azilul groazei” al lui Viorel Pașca
Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor, în perioada 2020-2024, ar fi știut despre „azilul groazei”, administrat de Viorel Pașca. Mai mult, premierul demis chiar a lăudat de două ori centrul, unde procurorii DIICOT au descoperit persoane vulnerabile ținute în condiții precare, transmite Antena 3 CNN.
Este vorba despre două rapoarte, din 2021 și 2023, în care Ilie Bolojan menționează „buna colaborare” dintre Consiliul Județean Bihor și Asociația D.P.G. din Dumbrava. Detalii AICI.
Premierul demis a respins orice legătură cu Viorel Pașca și centrul pe care îl administra, în cadrul unei conferințe desfășurate la sediul Guvernului.
Azilele Groazei la Bihor
În iulie 2026, DIICOT a deschis o anchetă în care îl acuză pe Viorel Pașca și pe apropiați ai săi că ar fi folosit o asociație cu aparență umanitară ca paravan pentru exploatarea unor persoane vulnerabile: bătrâni, persoane bolnave, persoane cu dizabilități psihice sau fără sprijin. Procurorii susțin că oamenii erau recrutați, primiți și adăpostiți în imobile din Bihor, iar veniturile lor — pensii, indemnizații, ajutoare sociale și donații — ar fi fost controlate sau folosite de grupare.
În dosar au fost reținute șase persoane, între care Viorel Pașca, soția sa, fiii săi și Delia Păcală, o persoană descrisă de presă ca având rol de coordonare în cadrul asociației.
Aceștia sunt acuzați de constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane în formă continuată și complicitate la trafic de persoane, după ce ar fi exploatat împreună sute de persoane vârstnice, lipsite de apărare.
Breaking
Rogobete intervine în scandalul Pfizer. Ce a făcut în calitate de ministru al Sănătății
Fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, (PSD) comentează cazul companiei Pfizer, căreia statul român îi datorează peste 13 miliarde de euro, în urma contractării de vaccinuri în timpul pandemiei de Covid. Litigiul a fost readus în atenția publicului, după ce compania Romatsa a fost notificată cu privire la instituirea unei măsuri de poprire, în cadrul procedurii de executare silită inițiată de Pfizer împotriva statului român.
Alexandru Rogobete dezvăluie că, în timpul mandatului de ministru al Sănătății, a inițiat mai multe demersuri pentru a reduce impactul negativ al litigiului cu Pfizer asupra statului român. Fostul demnitar a precizat că, alături de actualul ministru interimar al Finanțelor, a început o serie de dialoguri la Washington, cu scopul găsirii unei soluții rezonabile pentru România.
„În perioada în care am fost ministrul Sănătății, am considerat că România trebuie să încerce toate variantele legale și diplomatice pentru a reduce impactul acestui contract asupra bugetului public. Din acest motiv, împreună cu ministrul Finanțelor, am început o primă rundă de negocieri și am avut inclusiv discuții la Washington pentru identificarea unei soluții”, transmite Alexandru Rogobete.
„România nu trebuie să renunțe niciodată la dialog și la negociere”
Acesta menționează, însă, că, din momentul în care s-a retras din funcția de ministru al Sănătății nu mai are acces la informații despre evoluția negocierilor pe tema Pfizer. Rogobete subliniază importanța continuării acestui demers.
„Nu știu ce pași au fost făcuți, dacă au continuat, dacă au fost întrerupte sau dacă s-a schimbat strategia. Tocmai de aceea nu voi face nicio speculație.
Cred însă, și spun acest lucru cu toată convingerea, că România nu trebuie să renunțe niciodată la dialog și la negociere atunci când există șansa de a apăra interesul public”, mai adaugă Rogobete.
„Văd din nou persoane care încearcă să împartă vina exclusiv într-o singură direcție politică”
Totodată, fostul ministru atrage atenția că, în contexul tensiunilor de pe scena politică, există riscul ca litigiul dintre Pfizer și statul român să fie transformat într-un instrument de luptă între partide.
„În același timp, văd din nou persoane care încearcă să împartă vina exclusiv într-o singură direcție politică. Nu cred că acesta este modul în care ar trebui purtată această dezbatere”, precizează Alexandru Rogobete.
Conturile ROMATSA ar putea fi blocate după ce Pfizer a câștigat procesul cu EUROCONTROL
Executarea este pusă în aplicare prin intermediul EUROCONTROL, organismul european care gestionează fluxurile financiare aferente serviciilor de navigație aeriană.
Procedura vizează recuperarea a peste 3,4 miliarde de lei, reprezentând creanța și dobânzile solicitate de Pfizer, precum și a aproximativ 18,5 milioane de euro, reprezentând cheltuieli de judecată. Surse ROMATSA au explicat pentru Gândul că, până în acest moment, conturile companiei nu au fost blocate.
România, dată în judecată de Pfizer pentru un contract de 28 de milioane de doze de vaccin Pfizer
Pfizer a dat în judecată statul român, la Bruxelles, în ianuarie 2024, pentru că ar fi încălcat contractul pentru achiziția de vaccinuri anti-Covid încheiat în pandemie.
Statul român a contractat 28 de milioane de doze de vaccin de la Pfizer, în valoare de aproximativ 550 de milioane de euro. Autoritățile din țara noastră nu au mai comandat aceste doze, prevăzute în contract, deoarece pandemia de COVID se terminase.
Breaking
Doru Bușcu: Bolojan se întărește în Parlament
Președintele reales al PNL, Ilie Bolojan, racolează noi membri, inclusiv de la formațiunile politice pe care oficial partidul brătienilor le-a etichetat drept „extremiste”, deci nefrecventabile. Ionuț Cristache și invitatul său în emisiunea Ai Aflat! de joi, Doru Bușcu, au comentat această practică, o dublă măsură a partidelor când vine vorba de interese. Un alt subiect cheie abordat a fost strategia premierului care, deși a fost demis, continuă să-și consolideze poziția în Parlament. Urmăriți integral emisiunea pe canalul de Youtube.
Concesiile lui Ilie Bolojan
Ionuț Cristache: Nu ți se pare că Bolojan face orice ca să-și întărească efectivele din Parlament?
Doru Bușcu: Dar e normal pentru fiecare partid. Orice partid are această logică. Și USR–ul, cred că dacă ar putea să racoleze, ar lua oameni. Și PSD-ul face asta, a făcut-o.
Președintele PNL, Ilie Bolojan (C), participă la Congresul Extraordinar al Partidului Național Liberal, organizat la Romexpo în București, duminică, 21 iunie 2026. IOANA PADURARU / MEDIAFAX FOTO
Ionuț Cristache: Dar cum se împacă ideea de racolare cu ideea de spălare a acestor indivizi?
Doru Bușcu: Doar maghiarii nu pot lua… Am examen în limba maghiară la admitere.
Partidele își reevaluează „cordonul sanitar”
Ionuț Cristache: Tu, PNL, PSD și alții, Nicușor (Dan), mi-ai spus în tot răstimpul ăsta că ești apărătorul valorilor occidentale și nu trebuie să calci linia roșie pe care ai impus-o cu anumite partide de sorginte putinistă, extremistă, xenofob șamd. Păi bine, bine. Dar partidele alea sunt compuse din oameni și văd că cu oamenii nu au o problemă. Adică ce facem? Lipim eticheta lor la intrare în sediu? În rest, oamenii care compun acel partid nu sunt extremiști, xenofobi și așa mai departe?
Sloganuri de conjunctură
Doru Bușcu: Erau sloganuri pentru momentul ăla electoral.
Ionuț Cristache: Asta vreau. Eu vreau să demantelăm ipocrizia asta lor. Că de fapt nu a fost nimeni putinist, a fost o chestie de conjunctură.
Jocul de-a narațiunea
Doru Bușcu: Exact. În anumite momente să spui, să sprijini Rusia, poți părea putinist. În alte momente, cum ar fi fost înainte de conflictul (din Ucraina), era un lucru rațional să redeschizi relații comerciale cu Rusia, e folositor pentru economia românească. Poate că peste 5 ani, Rusia va fi invitată să adere la Uniunea Europeană. Și atunci ai fi pro-european dacă ai fi pro-rus. Sunt declarații de context. Sigur că nu rămâne nimic, dacă iei a puricat termenul de pro-occidental sau pro-european, când te referi la partide
Ionuț Cristache: E vorba de o impostură pe care unii au transformat-o în armă politică.
Doru Bușcu: Da, și au oferit un pretext pe care populația l-a acceptat, pentru că era nevoie de o narațiune.
-
Breakingacum 3 zileMiliardarul român care a acuzat-o pe Miss Europa că l-a otrăvit intră în război cu cazinourile. Îi bănuiește pe angajați că l-au intoxicat cu mercur, înainte de a pierde 4 milioane de euro
-
Breakingacum 2 zileAngajații companiei care dezvoltă Grand Theft Auto VI vor să-și creeze sindicat după concedierile în masă de anul trecut
-
Breakingacum 2 zileAvertismentul dur al Iranului înaintea negocierilor cu SUA: „Prioritatea este dialogul, dar suntem pregătiți de război”
-
Breakingacum o ziCiprian Ciucu dă vina pe sistemul administrativ al Primăriei Capitalei, după furtuna care a măturat Bucureștiul: „Acest stat inert și incompetent”
-
Breakingacum 20 de oreBacalaureat 2026. Elevii susțin astăzi proba la alegere a profilului
-
Actualitateacum 3 zile
„Nu vreau să ne jucăm de-a prim-ministrul”. Cum explică Nicușor Dan blocajul politic
-
Actualitateacum 3 zileEconomia de proximitate: rolul tichetelor de masă în susținerea afacerilor locale din orașele mici și medii
-
Actualitateacum 3 zile
Olanda, eliminată de la Mondial! Maroc s-a calificat în optimi după ce a produs șocul la penalty-uri. Ratări incredibile





