Actualitate
Ne „vinde” Trump Rusiei? Soluțiile României: „Să ne asigurăm că suntem la masă, nu în meniu”
Mai mulți analiști politici din Europa și SUA, de regulă apropiați ai democraților, au acreditat ideea că Trump și-ar putea abandona aliații din Est, inclusiv România, la cheremul Rusiei. Experții chestionați de „Adevărul” sunt însă de altă părere și vin cu argumente în acest sens.
Vladimir Putin şi Donald Trump la summit-ul G20 din 2019, din Japonia. FOTO: Profimedia
Vestea
că Donald Trump, odată revenit la Casa Albă, va decide încă din
2025 sistarea ajutorului acordat Ucrainei a creat o adevărată
isterie. Ideea a fost cultivată, răspândită și amplificată de
analiști apropiați de regulă democraților din SUA și a prins
repede. Apoi, o declarație dată de Trump în acest an, scoasă din
context, în care acesta spunea că nu va interveni dacă Rusia va
ataca țări NATO care nu își respectă angajamentul de a cheltui
cel puțin 2% pentru apărare, a provocat din nou panică. Între
timp, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat joi că
țara sa este deschisă să discute cu viitoarea administraţie
americană, după victoria republicanului Donald Trump în alegerile
prezidenţiale.
Dar
în ce măsură ar fi dispus orgoliosul Trump să pună capăt
oricărui sprijin pentru Ucraina sau chiar mai mult, să cedeze
estul Europei Federației Ruse ori pur și simplu să dezangajeze SUA
față de NATO, ceea ce ar reprezenta finalmente tot o invitație la
acțiune pentru ruși, este greu de anticipat. Există însă un precedent, iar până la urmă,
Donald Trump nici măcar nu ar fi primul președinte american care
abandonează Europa de Est. Istoria amintește, negru pe alb, că în
1945, la Ialta, un alt președinte american, Franklin Roosevelt, i-a
pus pe tavă lui Stalin jumătate din Europa, inclusiv România. Așa
a devenit România, dar și cea mai mare parte a estului
continentului, cu excepția Greciei și a Turciei, un adevărat lagăr
roșu pentru aproape o jumătate de secol.
Arc
peste timp, opt decenii mai târziu, în ce măsură există și acum
acest risc, vor încerca să explice, pentru „Adevărul”, doi
cunoscuți experți.
Ucraina ar putea avea soarta Coreei
Politologul
Alin Fumurescu, profesor la Houston University, în SUA, și Ioana
Constantin Bercean, expertă în relații internaționale,
specializată pe analiza informațiilor și sociololgie politică în
SUA și în zona Orientului Mijlociu, au ridicat mănușa și au
acceptat o discuție pe marginea întrebării care macină un
continent întreg.
Alin
Fumurescu nu crede în totalitate în acest scenariu, însă admite
că Trump ar putea fi tentat să se înțeleagă cu omologul său rus
în privința Ucrainei. În opinia sa, marea problemă a lui Donald
Trump ține de faptul că este imprevizibil, motiv pentru care este
greu de anticipat ce s-ar putea decide să facă la un moment
dat.
„Totul depinde de felul în care se va poziționa în
raport cu Rusia lui Putin. Dacă, Doamne ferește, se ajunge la o
înțelegere mai mult sau mai puțin făcută pe sub masă între
Donald Trump și Putin, pe baza teritoriului ucrainean, ceva cedare
de teritorii, poate o variantă de genul celei din Coreea, cu
împărțirea în Coreea de Sud și Coreea de Nord, nu ar trebui să
fim neapărat foarte surprinși. Poate că ultima variantă ar fi cât
de cât acceptabilă pentru Zelenski, în cazul în care nu mai are
nimic de pierdut”, spune profesorul român.
„Mai mare și mai puternic”
Cu toate acestea,
este de amintit și că după 2014, anul în care Ucraina a fost
pentru prima dată agresată de Rusia și i-a fost luată Crimeea,
Donald Trump a fost primul care a aprobat oferirea unui sprijin
consistent pentru Kiev și nu democratul Barack Obama. Pe de altă
parte, același Trump a surprins în 2018, pe vremea primului său
mandat la Casa Albă, când l-a ironizat pe omologul său
nord-coreean Kim Jong-Un, afirmând că are un buton nuclear „mai
mare şi mai puternic” decât acesta. Episodul a fost rememorat și
de Alin Fumurescu. Acest lucru arată cât de impredicitibil poate să
fie Trump și că nimeni nu poate anticipa ce va urma – nici cei care
se tem de ceea ce ar putea să facă, nici cei care spun că va fi un
președinte responsabil.
„Pe de altă parte, văd că deja
Zelenski a știut cum să înceapă să îl perieze, aș putea spune,
pe Trump, cu o mare victorie. «Great victory, you are the greatest».
Rămâne de văzut, încă o dată, în ce îl privește pe Trump.
Dictatorii au fost întotdeauna imprevizibili, iar Trump are unele
tendințe. Ne amintim și când a fost prima dată la Casa Albă.
Atunci a fost, folosind ghilimele de rigoare «nebun». Iar un om ca
el se teme doar de unul care e mai «nebun» decât el și are un
buton nuclear mai mare. Așa i-a și spus lui Kim Jong-Un, butonul
meu nuclear e mai mare. Trump folosește acest stil infantil, dar
care în lumea, cum să zic eu, a gangsterilor, a underlorzilor din
mafie se folosește. În acestă lume se folosesc genul ăsta și de
glume și se merge pe o astfel de abordare în care nu mai știi când
omul vorbește serios și când nu. Poate să îți fac o surprinză
și acum să prefacă și să înceapă să râdă după ce te-a
amenințat moartea sau poate chiar să te împuște fără
avertisment”, mai spune Fumurescu.
„E un scenariu imposibil”
În
schimb, Alin Fumurescu este categoric atunci când vine vorba despre
cedarea întregii Europe de est rușilor. Trump nu va face acest
lucru, dar chiar dacă prin absurd ar fi tentat să o facă, ar fi
oprit, consideră profesorul român din Houston.
„E
un scenariu imposibil să cedeze tot estul lui Putin! Plus că asta nu
depinde doar de Trump, depinde și de NATO. Și NATO nu poate
face aceste scenarii falsasmagorice. Deci aici
există și frâna NATO. Pe de altă parte, aici trebuie văzut și
un alt detaliu. Donald Trump, ca președinte, are puterea executivă
în relațiile internaționale. Senatul are și el putere executivă,
iar deja este în mâinile lui Trump. Dar, cu toate acestea,
președintele nu poate face chiar tot ce vrea. De exemplu, în
materie de alocare de bani pentru Ucraina, președintele poate lua
decizii până la un punct, dar nu o poate face la nesfârșit pentru
că punga, așa cum se spune aici, the power of the purse, depinde de
Camera Reprezentanților. Și acum va trebui să așteptăm câteva
zile bune până vom vedea dacă și Camera Reprezentanților va
cădea sub controlul republicanilor și cu ce, la ce distanță.
Pentru că și asta va fi foarte important. Pentru că sunt foarte
mulți factori care trebuie luați în considerare și e foarte greu
de spus de acum”, explică Fumurescu.
În
loc de concluzie, Alin Fumurescu are un citat din Oliver Cromwell,
fostul lider englez care a transformat Anglia într-o republică
federală, pentru scurt timp, în Evul Mediu. Mai exact, Europa ar trebui să se pregătească pentru orice, chiar dacă este puțin probabil să se ajungă la un război.
„În
timpul războiului civil din Anglia, în care partida parlamentară
se bătea cu partida pro-loialistă, pro-regală, și a câștigat
până la urmă partida pro-parlamentară, condusă de către
Cromwell. Și atunci a fost și decapitat regele Charles I. Și el
spunea în timpul războiului: «Rugați-vă, cerului, dar țineți
praful de pușcă uscat». Adică, ideea e să sperăm la ce e mai
bun, dar să ne pregătim pentru ce e mai rău, ca să putem evita un
deznodământ nefericit”, conchide Alin Fumurescu.
Ioana
Constantin Bercean nu crede că vor exista modificări importante de
politică externă. Ea amintește că republicanii și democrații au
avut în ultimele decenii o politică externă comună. Practic,
Trump a continuat politica externă a lui Barack Obama, în timp ce
Joe Biden nu a schimbat absolut nimic la acest capitol, după ce a
ajuns la Casa Albă.
„Americanii își protejează oamenii și investițiile”
Totuși,
asta nu înseamnă că România nu poate și nu trebuie să tindă
spre mai bine. România este un important aliat pentru SUA, iar
americanii nu își vor abandona aliații, indiferent de președinții
care se vor succeda la Casa Albă.
„România trebuie să joace
inteligent. România trebuie să-și folosească resursele umane,
educate și informate. România trebuie în primul rând să se
asigure că este la masă și nu în meniu. România trebuie să
învețe să ceară ceea ce are nevoie pentru că americanii mereu
spun asta și trebuie să ieșim puțin din paradigma aceasta de a
merge cu valul și să avem propriile noastre păreri. Suntem pe
frontul estic al Alianței Nord-Atlantice. Suntem un partener de
încrederea al Statelor Unite. Întotdeauna a fost așa, au fost
politici foarte bune în România, asumate de toate administrații
prezidențiale. Dar trebuie să începem să ne folosim resursa umană
educată care înțelege ce se întâmplă în lume, care înțelege
politica externă și o resursă umană care nu are teama aceasta
constantă de a nu vorbi pentru a nu greși”, spune Ioana
Constantin Bercean.
Pe
de altă parte, adaugă experta, Statele Unite nu vor „vinde”
Estul Europei Federației Ruse, așa cum au încercat să acrediteze
ideea anumite voci apropiate democraților.
„Acestea
sunt investiții nu doar militare, ci și economice. Și dacă, până
la urmă, spunem că Donald Trump este un personaj care gândește în
paradigmă din aceasta de afacere tranzacțională, pentru el orice
investiție americană în România este un obiectiv care trebuie
protejat, care trebuie apărat. Și asta este, de fapt, pentru toate
administrațiile americane. Ei își protejează oamenii, interesele
financiare și interesele strategice. Iar România este un punct de
interes strategic pentru Statele Unite”, explică Ioana Constantin
Bercean.
Ce are de făcut România
Asta
înseamnă că România va trebui să fie mai proactivă, iar
diplomația românească mai ambițioasă și cu o mai mare stimă de
sine.
„Aici
trebuie să fim și noi deștepti și să jucăm inteligenți, să ne
punem pe masă ceea ce avem de oferit. Pentru că dacă mergi la
piață și ai cele mai frumoase mere din piață, dar nu știi să
le vinzi, nimeni nu va cumpăra de la tine sau va cumpăra ocazional.
Dar dacă mă duc la piață și spun că am cele mai frumoase mere
și am și resursa umană din spate ca să îmi fac publicitate și
reclamă pentru acele mere, toată lumea le va cumpăra de la mine.
Adică așa am făcut lucrurile. Asta depinde doar de noi”, mai
arată Ioana Constantin Bercean.
Nu
în ultimul rând, România trebuie să se asigure că va fi la masa
negocierilor și nu în meniu, așa cum s-a întâmplat de multe ori în cazul țărilor mici.
„Să
mergem, repet, să mergem, să știm, în primul rând, să învățăm
ceea ce suntem, să învățăm și să ne acceptăm potențialul pe
care îl avem geopolitic, geostrategic și apoi cu acest potențial
și cu toate aceste elemente pozitive sau toate aceste avantaje, să
mergem să le punem pe masă și să negocem în jurul lor. Pentru că
până la urmă, fie că-i Donald Trump, fie că-i altcineva,
americanilor le plac astfel de discuții, astfel de negocieri. Dar
trebuie să mergi cu ceva în mână. Repet, foarte important să ne
asigurăm că suntem la masă, nu în meniu. Pentru că dacă ești
la masă, ai posibilitatea de a vorbi numele tău de a susține
cauza. Dacă ești în meniu, vor decide alții pentru tine”,
încheie Ioana Constantin Bercean.
Actualitate
SUA reiau negocierile cu Iranul. Emisarii lui Trump, Steve Witkoff şi Jared Kushner, pleacă în Pakistan
Emisarii președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff şi Jared Kushner, vor călători sâmbătă în Pakistan pentru a relua negocierile menite să pună capăt războiului cu Iran, a declarat vineri purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt.
Witkoff și Kushner merg sâmbătă în Pakistan FOTO EPA-EFE
Vicepreședintele JD Vance, care s-a alăturat lui Witkoff și Kushner în discuțiile de pace cu oficiali iranieni la începutul acestei luni, în Islamabad, nu va merge în Pakistan, dar va „rămâne în așteptare” pentru a se alătura negocierilor.
„Steve și Jared vor pleca mâine în Pakistan pentru a asculta poziția iranienilor”, le-a spus Leavitt jurnaliștilor la Casa Albă, potrivit POLITICO. „Președintele, vicepreședintele și secretarul de stat vor rămâne aici, în Statele Unite, pentru a primi actualizări, iar vicepreședintele, din câte înțeleg, este în așteptare și este pregătit să plece în Pakistan dacă vom considera că este o utilizare necesară a timpului său.”
Leavitt a sugerat că Statele Unite și Iranul sunt mai aproape de un acord, însă a refuzat să ofere detalii atunci când a fost întrebată dacă administrația Donald Trump a primit o propunere de pace din partea liderilor iranieni.
„Cu siguranță am văzut unele progrese din partea iraniană în ultimele zile”, a spus ea.
Disponibilitatea Iranului de a relua negocierile cu SUA marchează o schimbare de poziție față de începutul săptămânii, când Teheranul a refuzat să-și trimită echipa de negociere la Islamabad, în semn de protest față de blocada americană asupra Strâmtoarea Ormuz. La câteva ore după aceea, Trump a prelungit blocada pe termen nedeterminat, fiind de acord totodată să extindă armistițiul dintre cele două țări.
Noile discuții au loc în contextul în care Trump și oficialii administrației sale indică faptul că războiul ar putea dura mai mult decât sugerase inițial președintele, atunci când a început în februarie. Întrebat despre calendarul încheierii conflictului, Trump le-a spus jurnaliștilor joi: „Nu mă grăbiți.”
Trump a mai sugerat că ar fi dispus să tolereze, „pentru o perioadă”, creșterea prețurilor la combustibil provocată de conflict, în schimbul împiedicării Iranului de a obține o armă nucleară. Deja, benzina este cu aproximativ un dolar pe galon mai scumpă decât înainte de izbucnirea conflictului, un semnal îngrijorător pentru republicani înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului din noiembrie, notează publicația.
Mai devreme, vineri, secretarul Apărării, Pete Hegseth, a continuat să amenințe cu noi lovituri asupra țintelor iraniene și a declarat că SUA au „tot timpul din lume” pentru a-și atinge obiectivele în Iran.
Vizita anterioară a lui Vance la Islamabad a reprezentat negocierile la cel mai înalt nivel între liderii SUA și Iran de la Revoluția Islamică din 1979. Totuși, Vance s-a întors din acea deplasare fără rezultate concrete, insistând că orice acord trebuie să includă un angajament din partea Iranului de a nu urmări capacitatea de a construi o armă nucleară.
Actualitate
Vladimir Putin pierde teren în sondaje. Popularitatea liderului rus scade pentru a șaptea săptămână consecutiv
Indicatorii de popularitate ai președintelui rus Vladimir Putin sunt în scădere pentru a șaptea săptămână la rând, pe fondul nemulțumirilor legate de războiul din Ucraina, restricțiilor de internet și problemelor economice, potrivit unui nou sondaj.
Vladimir Putin. FOTO: Profimedia
Datele arată că rata de aprobare a liderului de la Kremlin a coborât la aproximativ 65,6%, cel mai scăzut nivel de dinaintea invaziei din 2022, în timp ce nivelul de încredere a scăzut la circa 71%, potrivit sondajului realizat de institutul rus VTSIOM și citat de Agerpres. În același timp, aproximativ un sfert dintre ruși declară că nu au încredere în Putin sau nu îi aprobă activitatea.
Scăderea este pusă pe seama mai multor factori, inclusiv oboseala populației față de conflictul din Ucraina și lipsa unor progrese semnificative pe front, dar și a restricțiilor privind accesul la internet și a presiunilor economice resimțite la nivel intern.
Tot mai puțini ruși îl mai indică pe Putin drept politician preferat, proporția acestora reducându-se semnificativ față de anii anteriori. În paralel, sondajele arată că atât electoratul moderat, cât și cel naționalist îl percep din ce în ce mai mult ca pe un lider mai slab.
Nemulțumirea este amplificată și de restricțiile asupra platformelor online, inclusiv blocarea unor rețele sociale, măsuri pe care Kremlinul le justifică prin motive de securitate. Liderul rus a susținut recent că aceste limitări sunt necesare pentru prevenirea atentatelor și protejarea populației.
În plus, reducerea aparițiilor publice ale lui Putin și contextul internațional tensionat contribuie la percepția unei conduceri mai rezervate, în timp ce presa de opoziție susține că autoritățile au intensificat măsurile de securitate în jurul liderului de la Kremlin.
Cine îl apreciază pe Vladimir Putin în Europa
Un sondaj global al Gallup International realizat în perioada octombrie-decembrie 2025, a analizat opinia publicului din 61 de țări despre cinci lideri politici și o personalitate religioasă: Donald Trump, Vladimir Putin, Xi Jinping, Benjamin Netanyahu și Papa Leon.
Sprijinul pentru președintele rus Vladimir Putin rămâne extrem de limitat pe continent. Singura țară europeană în care liderul de la Kremlin are sprijin pozitiv este Serbia.
Actualitate
Un val polar aduce o nouă răcire în România. De când se instalează asupra țării noastre și cum va fi vremea de 1 Mai
Un val de aer rece asociat unui jet polar va afecta România începând de luni, 27 aprilie, când țara noastră va ajunge într-o zonă de interacțiune între un ciclon activ și un anticiclon, anunță ANM. Meteorologii avertizează că urmează o perioadă cu vreme schimbătoare, intensificări ale vântului și oscilații termice până la începutul lunii mai. Până atunci, valorile termice vor fi în creștere în sudul, sud-estul și parțial în centrul țării.
Un val de aer rece asociat unui jet polar va afecta România. FOTO: Freepik
Potrivit specialiștilor, vineri, 24 aprilie, vântul se mai domolește, însă vor continua intensificările locale, cu viteze de 45–55 km/h în Maramureș, Transilvania, Moldova și Oltenia.
Valorile termice vor fi în creștere în sudul, sud-estul și parțial în centrul țării, în timp ce în restul regiunilor vor rămâne apropiate de cele înregistrate în ziua anterioară. Cerul va fi variabil pe parcursul zilei, iar ploile vor apărea izolat și vor fi slabe. La altitudini mari sunt posibile precipitații mixte, cu șanse mai ridicate în nordul Carpaților Orientali, potrivit Administrația Națională de Meteorologie.
Situația se schimbă din nou în weekend. „La sol ne vom afla la zona de contact dintre un activ ciclon și un anticiclon”, transmit meteorologii.
Cum va fi vremea în weekendul 25-26 aprilie
Astfel, din noaptea de sâmbătă spre duminică până luni dimineață, gradientul baric și termic se va intensifica, pe fondul unui ciclon care traversează Câmpia Rusă și al unui anticiclon poziționat în zona Arhipelagului Britanic, concomitent cu coborârea jetului polar peste estul Europei.
În aceste condiții, duminică, 26 aprilie, vântul va sufla din nou cu putere în toată țara, cu rafale de 45–60 km/h și local 70–80 km/h, în special în Transilvania și Moldova. La munte, viteza vântului va ajunge la 80–120 km/h.
Din punct de vedere termic, vremea se va încălzi treptat până duminică, atunci când în sud și sud-est temperaturile vor atinge frecvent 23–24 de grade și izolat 25 de grade în Lunca Dunării. De luni, însă, pătrunderea unei mase de aer polar dinspre nord va aduce o nouă răcire.
Prognoza de 1 Mai: ploi și temperaturi sub normal
Pentru perioada 30 aprilie – 3 mai, care coincide cu minivacanța de 1 Mai, vremea va fi instabilă, caracterizată de un blocaj de tip Omega în troposfera medie. Acesta favorizează transportul aerului umed dinspre Marea Mediterană către România.
În aceste condiții, sunt așteptate ploi în cea mai mare parte a țării și temperaturi diurne modeste, sub valorile normale pentru această perioadă, cu maxime cuprinse între 10 și 17 grade.
Meteorologii atrag însă atenția că prognozele pe termen mai lung de 5–7 zile au un grad ridicat de incertitudine, astfel că evoluția vremii în minivacanța de 1 Mai poate suferi modificări, existând șanse pentru condiții mai favorabile.
SUA reiau negocierile cu Iranul. Emisarii lui Trump, Steve Witkoff şi Jared Kushner, pleacă în Pakistan
Emisarii președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff şi Jared Kushner, vor călători sâmbătă în Pakistan pentru a relua negocierile menite...
Vladimir Putin pierde teren în sondaje. Popularitatea liderului rus scade pentru a șaptea săptămână consecutiv
Indicatorii de popularitate ai președintelui rus Vladimir Putin sunt în scădere pentru a șaptea săptămână la rând, pe fondul nemulțumirilor...
Un val polar aduce o nouă răcire în România. De când se instalează asupra țării noastre și cum va fi vremea de 1 Mai
Un val de aer rece asociat unui jet polar va afecta România începând de luni, 27 aprilie, când țara noastră...
Bancherul putred de bogat care a devenit arhitectul Europei moderne. Era un geniu al diplomației și a schimbat destinul cultural al continentului
Un bancher italian, pasionat de artă și cu o inteligență ieșită din comun, este considerat arhitectul din umbră al Europei...
Un copil de 12 ani a fost izbit de o mașină după ce a căzut dintr-o căruță aflată în mers
Un accident grav a avut loc joi seară pe DJ 106S, în localitatea Daia din județul Sibiu. Un băiat de...
Cum recreezi atmosfera Bridgerton acasă – ghid practic și reguli de etichetă
Dragă cititorule… aranjarea mesei poate schimba complet experiența de servire, fie că vorbim despre o masă festivă acasă, un brunch...
Este oficial: PSD iese de la guvernare. Demisiile miniștrilor DOCUMENT
Miniștrii PSD și-au dat joi, la ora 14.00, demisiile din Guvernul condus de Ilie Bolojan. PSD a deținut șase portofolii în...
-
Breakingacum 2 zileDupă 12 ore de chin politic, ziua de ieri se închide fără nicio concluzie. Nicușor Dan îndeamnă la răbdare, partidele se bat pentru putere
-
Actualitateacum 3 zilePensionarii primesc primele bilete de tratament din 2026. Plecarea are loc în câteva zile, iar prețurile au explodat
-
Breakingacum 2 zilePolitico: Criză de eficiență în UE. Cum au ajuns summiturile liderilor europeni să fie tot mai greu de gestionat, mai ales în situații critice
-
Actualitateacum 3 zileSindicaliștii de la Azomureș protestează la Ministerul Energiei. Temeri privind închiderea combinatului
-
Actualitateacum 2 zileLamine Yamal s-a accidentat și poate rata Cupa Mondială. Starul Barcelonei l-a învins pe Ionuț Radu din penalty
-
Actualitateacum 2 zileCe este cancerul de pancreas și de ce e atât de periculos
-
Actualitateacum 2 zileTensiuni în Strâmtoarea Ormuz: Trei nave au fost atacate în serie. Gardienii Revoluției iraniene, suspectați de deschiderea focului
-
Breakingacum 2 zileDan Dungaciu: „Germania își învălui tancurile în steagul UE pentru a ascunde intenția de înarmare care va declanșa toate alarmele la nivel mondial”