Connect with us
agentie marketing politic

Breaking

EXPERIMENTE la Kremlin. Moscova dorește să să creeze un nou model antioccidental de relații internaționale: „Iranul, un partener ideal pentru Putin”

Publicat

pe

EXPERIMENTE la Kremlin. Moscova dorește să să creeze un nou model antioccidental de relații internaționale: „Iranul, un partener ideal pentru Putin”

Kremlinul percepe alianța sa antioccidentală cu Teheranul ca fiind un test esențial – un nou model de relații internaționale, în ultimă instanță – și nu vrea ca acesta să fie blocat. În ceea ce priveșțe planurile de politică externă ale președintelui ales al SUA, Donald Trump, informațiile de până acum sugerează că acesta va căuta un dialog cu Moscova și va intensifica presiunea asupra Teheranului.

„Ar putea acest tip de abordare să răstoarne unitatea antioccidentală, pusă la încercare de relațiile tot mai strânse dintre Rusia și Iran?”, se întreabă analistul Nikita Smagin, a cărui activitate se concentrează pe afacerile internaționale și, mai ales, pe Iran și politica dusă de Rusia în Orientul Mijlociu.

Într-o analiză publicată de Carnegie Endowment for International Peace, acesta amintește că a existat o cooperare militară semnificativă între Rusia și Iran, de la invadarea Ucrainei în luna februarie a anului 2022, debutul așa-zisei „operațiuni militare speciale”.

Cele două puteri și-au vândut reciproc armament și au desfășurat exerciții militare comune, de la Marea Caspică până în Golful Persic.

În același timp, au existat și pași majori către integrarea economică. Cel mai semnificativ a fost încheierea unui acord de liber schimb între Iran și Uniunea Economică Eurasiatică (EAEU), condusă de Moscova.

Urmând să intre în vigoare în anul 2025, acest acord va înregistra o reducere a tarifelor la 90% din mărfurile comercializate între Iran și statele membre EAEU –  Rusia, Armenia, Belarus, Kazahstan și Kârgâzstan. Acesta este primul astfel de acord de liber schimb pentru Iran și al doilea pentru EAEU.

Iranul a depus, de asemenea, o cerere pentru statutul de observator în EAEU. Moldova, Uzbekistanul și Cuba dețin deja acest statut, dar Iranul ar fi prima țară care îl va combina cu un acord de liber schimb”, scrie Nikita Smagin.

„Nu este prima dată când Rusia încearcă să folosească Iranul ca teren de testare”

În mod similar, continuă Smagin, Teheranul și Moscova și-au integrat sistemele naționale de plată, respectiv Shetab și Mir. Potrivit oficialilor iranieni, cardurile emise de băncile iraniene vor funcționa în bancomatele rusești până la sfârșitul anului 2024, iar cardurile rusești vor începe să funcționeze în bancomatele iraniene la începutul anului viitor.

Acesta este un pas fără precedent pentru Iran, care nici măcar nu are un astfel de acord cu bănci din China, Turcia sau Emiratele Arabe Unite.

Moscova face, de asemenea, eforturi pentru ca Iranul să fie inclus în mai multe organizații internaționale. Rusia a facilitat admiterea Iranului în Organizația de Cooperare de la Shanghai (SCO) în 2023 și în grupul BRICS al economiilor emergente majore în 2024.

  • Nu este vorba doar despre comerț. Rusia speră că zonele de liber schimb, sistemele financiare integrate și apartenența comună la grupuri internaționale pot consolida legături politice stabile. Relația Rusia-Iran este un experiment și, dacă are succes, Kremlinul ar dori să îl facă și cu alte țări.
  • Nu este prima dată când Rusia încearcă să folosească Iranul ca teren de testare. Este exact ceea ce s-a întâmplat, de exemplu, cu construcția centralei nucleare Bushehr, în anii 2000.

A fost prima dată când agenția nucleară de stat rusă Rosatom a lucrat cu succes în străinătate și a devenit un fel de model pentru proiectele ulterioare.

S-a dovedit o opțiune deosebit de convingătoare pentru statele din Orientul Mijlociu, iar contractorii ruși construiesc în prezent centrale nucleare în Turcia și Egipt”, mai scrie Nikita Smagin în analiza sa.

„Moscova se află în discuții cu Egiptul și Emiratele Arabe Unite cu privire la acorduri de liber schimb similare”

Acum, Moscova se află în discuții cu Egiptul și Emiratele Arabe Unite cu privire la acorduri de liber schimb similare cu cele dezvoltate pentru Iran.

Indonezia este o altă națiune potențial interesată de o astfel de înțelegere.

Cu toate acestea, țări cu o economie puternică, precum India și China, nu au primit astfel de propuneri, deoarece Rusia vede EAEU –  Eurasian Economic Union – ca un grup în care Rusia ar trebui să rămână cel mai mare jucător economic.

Conectarea sistemelor de plată ale Rusiei și Iranului este, de asemenea, ceva care ar putea fi repetat, iar Teheranul a propus utilizarea acestui model ca bază pentru conectarea sistemelor de plată ale tuturor țărilor din BRICS. În același timp, Moscova face eforturi pentru extinderea unor grupuri precum BRICS și SCO.

La scurt timp după ce Iranul a fost admis în SCO, la fel s-a întâmplat și cu Belarus – cel mai apropiat aliat al Rusiei dintre statele post-sovietice. Egiptul, Etiopia și Emiratele Arabe Unite s-au alăturat BRICS concomitent cu Iranul, iar Azerbaidjanul și Turcia au spus, de asemenea, că vor să se alăture.

Un rol mai proeminent acordat Iranului pe scena mondială, în acest fel, este puțin probabil să mulțumească viitoarea administrație Trump. În timpul ultimei sale președinții, Trump a pus „presiune maximă” asupra Teheranului.

Retragerea SUA din acordul nuclear cu Iranul, în 2018, împreună cu înăsprirea sancțiunilor economice, a fost una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă Teheranul de zeci de ani”, amintește Nikita Smagin.

„Orice presiune suplimentară din partea Statelor Unite ar avea probabil același efect”

Cu toate acestea, consideră analistul Carnegie Endowment for International Peace, este puțin probabil ca Washingtonul să poată împinge în mod semnificativ în afara cursului continuarea integrării economice a Iranului și Rusiei.

Măsurile luate de Trump în timpul ultimei sale președinții au fost, probabil, cea mai mare durere economică posibilă pentru Iran.

„În plus, președintele Joe Biden a continuat, mai mult sau mai puțin, politicile predecesorului său. Printre altele, acest tip de presiune a accelerat încălzirea legăturilor Iranului cu Rusia. Orice presiune suplimentară din partea Statelor Unite ar avea probabil același efect.

Desigur, Trump ar putea veni cu ceva original, cum ar fi oferta de a ușura sancțiunile împotriva Rusiei dacă Kremlinul ar înceta să sprijine Iranul. Dar asta ar necesita o regândire radicală a politicii externe a SUA și este puțin probabil să genereze mult entuziasm la Moscova.

Pentru Rusia, Iranul este atât un partener major, cât și un teren de testare pentru o nouă formă de relații internaționale și este puțin probabil să vrea să-și vadă experimentul întrerupt.

Este adevărat că unele dintre imperativele politice de îmbunătățire a legăturilor cu Iranul au cauzat, de fapt, probleme economice Rusiei. De exemplu, reducerea tarifelor cu Iranul în acordul de liber schimb al EAEU este mult mai benefică pentru exportatorii iranieni decât pentru omologii lor ruși.

Dar este puțin probabil ca detaliile economice să distragă atenția Kremlinului de la obiectivele sale geopolitice.

În multe privințe, Iranul este un partener ideal pentru Putin, deoarece nu are nimic de pierdut când vine vorba de relațiile cu Occidentul. Și fiecare pas către legături mai strânse cu Iranul hrănește speranța Moscovei că va fi capabilă să creeze un nou model antioccidental de relații internaționale”, avertizează Nikita Smagin la finalul analizei sale.

Foto – Profimedia Images


CITEȘTE ȘI:

Putin, între Teheran și Tel Aviv. Trocul militar cu Iranul nu a distrus, încă, PRIETENIA cu Netanyahu

De ce a trimis Coreea de Nord trupe în sprijinul lui Putin? „Un dictator, ca un miner aflat în mină, nu poate face decât o singură GREȘEALĂ”

Moscova nu a declanșat PETRECEREA după victoria lui Trump. Cum s-a ajuns de la „omul nostru de la Casa Albă” la „o oarecare dezamăgire”



Comentarii Facebook
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Breaking

Rogobete intervine în scandalul Pfizer. Ce a făcut în calitate de ministru al Sănătății

Publicat

pe

Rogobete intervine în scandalul Pfizer. Ce a făcut în calitate de ministru al Sănătății

Fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, (PSD) comentează cazul companiei Pfizer, căreia statul român îi datorează peste 13 miliarde de euro, în urma contractării de vaccinuri în timpul pandemiei de Covid. Litigiul a fost readus în atenția publicului, după ce compania Romatsa a fost notificată cu privire la instituirea unei măsuri de poprire, în cadrul procedurii de executare silită inițiată de Pfizer împotriva statului român.

Alexandru Rogobete dezvăluie că, în timpul mandatului de ministru al Sănătății, a inițiat mai multe demersuri pentru a reduce impactul negativ al litigiului cu Pfizer asupra statului român. Fostul demnitar a precizat că, alături de actualul ministru interimar al Finanțelor, a început o serie de dialoguri la Washington, cu scopul găsirii unei soluții rezonabile pentru România.

„În perioada în care am fost ministrul Sănătății, am considerat că România trebuie să încerce toate variantele legale și diplomatice pentru a reduce impactul acestui contract asupra bugetului public. Din acest motiv, împreună cu ministrul Finanțelor, am început o primă rundă de negocieri și am avut inclusiv discuții la Washington pentru identificarea unei soluții”, transmite Alexandru Rogobete.

„România nu trebuie să renunțe niciodată la dialog și la negociere”

Acesta menționează, însă, că, din momentul în care s-a retras din funcția de ministru al Sănătății nu mai are acces la informații despre evoluția negocierilor pe tema Pfizer. Rogobete subliniază importanța continuării acestui demers.

„Nu știu ce pași au fost făcuți, dacă au continuat, dacă au fost întrerupte sau dacă s-a schimbat strategia. Tocmai de aceea nu voi face nicio speculație.

Cred însă, și spun acest lucru cu toată convingerea, că România nu trebuie să renunțe niciodată la dialog și la negociere atunci când există șansa de a apăra interesul public”, mai adaugă Rogobete.

„Văd din nou persoane care încearcă să împartă vina exclusiv într-o singură direcție politică”

Totodată, fostul ministru atrage atenția că, în contexul tensiunilor de pe scena politică, există riscul ca litigiul dintre Pfizer și statul român să fie transformat într-un instrument de luptă între partide.

„În același timp, văd din nou persoane care încearcă să împartă vina exclusiv într-o singură direcție politică. Nu cred că acesta este modul în care ar trebui purtată această dezbatere”, precizează Alexandru Rogobete.

Conturile ROMATSA ar putea fi blocate după ce Pfizer a câștigat procesul cu EUROCONTROL

Executarea este pusă în aplicare prin intermediul EUROCONTROL, organismul european care gestionează fluxurile financiare aferente serviciilor de navigație aeriană.

Procedura vizează recuperarea a peste 3,4 miliarde de lei, reprezentând creanța și dobânzile solicitate de Pfizer, precum și a aproximativ 18,5 milioane de euro, reprezentând cheltuieli de judecată. Surse ROMATSA au explicat pentru Gândul că, până în acest moment, conturile companiei nu au fost blocate.

România, dată în judecată de Pfizer pentru un contract de 28 de milioane de doze de vaccin Pfizer

Pfizer a dat în judecată statul român, la Bruxelles, în ianuarie 2024, pentru că ar fi încălcat contractul pentru achiziția de vaccinuri anti-Covid încheiat în pandemie.

Statul român a contractat 28 de milioane de doze de vaccin de la Pfizer, în valoare de aproximativ 550 de milioane de euro. Autoritățile din țara noastră nu au mai comandat aceste doze, prevăzute în contract, deoarece pandemia de COVID se terminase.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Breaking

Doru Bușcu: Bolojan se întărește în Parlament

Publicat

pe

Doru Bușcu: Bolojan se întărește în Parlament

Președintele reales al PNL, Ilie Bolojan, racolează noi membri, inclusiv de la formațiunile politice pe care oficial partidul brătienilor le-a etichetat drept extremiste”, deci nefrecventabile. Ionuț Cristache și invitatul său în emisiunea Ai Aflat! de joi, Doru Bușcu, au comentat această practică, o dublă măsură a partidelor când vine vorba de interese. Un alt subiect cheie abordat a fost strategia premierului care, deși a fost demis, continuă să-și consolideze poziția în Parlament. Urmăriți integral emisiunea pe canalul de Youtube. 

Concesiile lui Ilie Bolojan

Ionuț Cristache: Nu ți se pare că Bolojan face orice ca să-și întărească efectivele din Parlament?

Doru Bușcu: Dar e normal pentru fiecare partid. Orice partid are această logică. Și USR–ul, cred că dacă ar putea să racoleze, ar lua oameni. Și PSD-ul face asta, a făcut-o.

Președintele PNL, Ilie Bolojan (C), participă la Congresul Extraordinar al Partidului Național Liberal, organizat la Romexpo în București, duminică, 21 iunie 2026. IOANA PADURARU / MEDIAFAX FOTO

Ionuț Cristache: Dar cum se împacă ideea de racolare cu ideea de spălare a acestor indivizi?

Doru Bușcu: Doar maghiarii nu pot lua… Am examen în limba maghiară la admitere. 

Partidele își reevaluează „cordonul sanitar”

Ionuț Cristache: Tu, PNL, PSD și alții, Nicușor (Dan), mi-ai spus în tot răstimpul ăsta că ești apărătorul valorilor occidentale și nu trebuie să calci linia roșie pe care ai impus-o cu anumite partide de sorginte putinistă, extremistă, xenofob șamd. Păi bine, bine. Dar partidele alea sunt compuse din oameni și văd că cu oamenii nu au o problemă. Adică ce facem? Lipim eticheta lor la intrare în sediu? În rest, oamenii care compun acel partid nu sunt extremiști, xenofobi și așa mai departe?

Sloganuri de conjunctură

Doru Bușcu: Erau sloganuri pentru momentul ăla electoral. 

Ionuț Cristache: Asta vreau. Eu vreau să demantelăm ipocrizia asta lor. Că de fapt nu a fost nimeni putinist, a fost o chestie de conjunctură.

Jocul de-a narațiunea

Doru Bușcu: Exact. În anumite momente să spui, să sprijini Rusia, poți părea putinist. În alte momente, cum ar fi fost înainte de conflictul (din Ucraina), era un lucru rațional să redeschizi relații comerciale cu Rusia, e folositor pentru economia românească. Poate că peste 5 ani, Rusia va fi invitată să adere la Uniunea Europeană. Și atunci ai fi pro-european dacă ai fi pro-rus. Sunt declarații de context. Sigur că nu rămâne nimic, dacă iei a puricat termenul de pro-occidental sau pro-european, când te referi la partide

Ionuț Cristache: E vorba de o impostură pe care unii au transformat-o în armă politică.

Doru Bușcu: Da, și au oferit un pretext pe care populația l-a acceptat, pentru că era nevoie de o narațiune.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Breaking

Ucraina a atacat cu drone una dintre cele mai mari rafinării de petrol ale Rusiei, situată pe Volga

Publicat

pe

Ucraina a atacat cu drone una dintre cele mai mari rafinării de petrol ale Rusiei, situată pe Volga

Forțele armate ucrainene au atacat noaptea trecută una dintre cele mai mari rafinării de petrol ale Rusiei, Lukoil-Nizhegorodnefteorgsintez din Kstovo, un pod important și alte ținte secundare, a anunțat Statul Major General de la Kiev, relatează Kyiv Post.

În urma atacului asupra rafinăriei a izbucnit un incendiu masiv, iar instalația de prelucrare a petrolului a fost direct afectată. Lukoil-Nizhegorodnefteorgsintez este una dintre cele mai mari întreprinderi de rafinare a petrolului din Rusia, cu o capacitate proiectată de aproximativ 15 milioane de tone metrice de țiței pe an și produce aproximativ 5 milioane de tone de benzină, furnizând combustibil regiunii Moscova. Aceasta se clasează pe locul patru în Rusia în ceea ce privește capacitatea de procesare la general și pe locul doi la producția de benzină.

Uzina de procesare a țițeiului a mai fost vizată anterior de atacurile cu drone ale Ucrainei și în aprilie, mai și iunie anul acesta.

Rafinăria producea benzină, motorină, combustibil pentru aviație, lubrifianți și alte produse utilizate, în mod special, pentru a satisface nevoile forțelor armate ale Rusiei.
De asemenea, Ucraina a bombardat și podul feroviar aflat peste râul Siverski Doneț, în apropiere de Stanîcino-Luhanske, pe care Rusia îl folosește pentru logistică militară și pentru mișcarea de personal pe frontul din Ucraina.

Rusia se confruntă cu o penurie de combustibil

În urma atacurilor constante ale Ucrainei asupra rafinăriilor din Rusia, țara se confruntă acum cu o criză de carburanți. Cu toate că Moscova deține printre cele mai mari rezerve de petrol din lume, bombardamentele constante ale ucrainenilor asupra rafinăriilor au afectat capacitatea de procesare a țițeiului.

Din cauza atacurilor cu drone asupra infrastructurii energetice, producția de benzină a Rusiei, al doilea cel mai mare exportator de țiței și al treilea cel mai mare exportator de produse petroliere rafinate din lume, a scăzut cu aproximativ 25% față de perioada similară a anului trecut. În același timp, repararea rafinăriilor distruse de dronele ucrainene este îngreunată și de sancțiunile impuse de Occident, care au blocat accesul la piese de schimb.

În aceste condiții, Rusia se gândește să readucă pe piață producția de benzină și motorină cu standard de emisii interzise încă din 2013 pentru a face față cererii. Locuitorii din 85 de regiuni se confruntă cu o penurie de combustibil iar autoritățile au început să raționalizeze benzina pentru cetățenii de rând.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Stiri calde

Actualitateacum 31 de minute

Obiceiul care distruge financiar o întreaga generație de bărbați tineri

Un expert financiar avertizează că tinerii adulți sunt tot mai expuși unor comportamente financiare riscante, în special pariurilor sportive și...

Actualitateacum 7 ore

Un brașovean a dat în judecată PNL, USR și UDMR și cere dizolvarea celor trei partide. Cine este bărbatul care a intervenit și în procesele lui Traian Băsescu

Un bărbat din Brașov a deschis trei procese la Tribunalul București prin care cere dizolvarea PNL, USR și UDMR, susţinând...

Actualitateacum 13 ore

Aparatul de aer condiționat pe care îl porți pe corp: gadgetul care promite răcorire direct pe piele în zilele de caniculă

În fața valurilor de caniculă tot mai frecvente și a verilor care depășesc constant pragurile obișnuite de confort termic, producătorii...

Actualitateacum 20 de ore

Danny Glover, starul din „Arma mortală”, a dezvăluit că suferă de Alzheimer: „Pot trăi cu asta”

Actorul american Danny Glover, cunoscut pentru rolul său din seria de filme „Arma mortală”, a dezvăluit că suferă de boala...

Actualitateacum o zi

2 iulie: Ziua în care a dispărut Amelia Earhart. Misterul care încă nu a fost rezolvat

Pe 2 iulie 1504 a murit Ștefan cel Mare, domnitorul Moldovei. Tot într-o zi de 2 iulie, Guglielmo Marconi a...

Actualitateacum o zi

Bucureștiul, vizat din nou de furtuni. Cod roșu de ploi torențiale în mai multe județe

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis miercuri, 1 iulie, trei avertizări de Cod roșu de furtună pentru București și...

Actualitateacum 2 zile

Cât ar trebui să coste motorina dacă benzinarii ar avea un profit de numai 10%. Cele trei scenarii care explică prețurile de la pompă

Expirarea măsurilor de criză pe piața carburanților s-a văzut imediat la pompă: motorina s-a scumpit cu până la 38 de...

Publicitate

Parteneri

Citește și:

Top Stiri Nationalul.ro

Copyright © 2025 - ZIARUL NATIONALUL Toate drepturile rezervate. Răspunderea juridică, civilă și penală, pentru conținutul materialelor publicate pe site-ul nationalul.ro este purtată exclusiv de către autorul acestora. CONTACT: contact@nationalul.ro