Autoritățile elene sunt cu ochii pe șoferii care folosesc smartwatch-ul la volan. Doar o simplă privire la încheietura mâinii îi poate costa pe soferi o amendă de 350 de euro și pot primi o interdicție de a mai conduce timp de 30 de zile, anunță publicația Racing.nl.

Care este explicația autorităților din Grecia

Autoritățile elene vor să reducă actidentele rutiere, astfel că au implementat camere inteligente de ultimă generație, care pot identifica exact șoferii care folosec smartwatch-ul în timp ce conduc.

Sistemul dotat cu inteligență artificială vede exact tot interiorul mașinii, pot înregistra și depista acțiuni suspecte, după care un ofițer de poliție analizează imaginile și decide dacă a fost comisă o infracțiune.

De asemenea, sistemul poate detecta dacă un șofer folosește smartwatch-ul. Dacă acesta privește în mod regulat încheietura mâinii sau o ridică spre față, sistemul interceptează acest lucru ca fiind posibilă utilizarea gadgetului.

De ce s-a implementat această măsură

Smartwatch-urile nu sunt considerate smartphone-uri, însă funcțiile sunt apropiate, de aceea autoritățile elene iau în considerare echivalarea utilizării unui ceas inteligent în timpul conducerii cu utilizarea unui telefon mobil.

Chiar dacă egalizarea respectivă nu va fi în cele din urmă implementată pe deplin, autoritățile au deja la dispoziție articolul 16 din Codul Rutier elen, care impune șoferilor să își concentreze întreaga atenție asupra traficului.

UK, printre țările europene care sunt împotriva folosirii dispozitivele digitale la volan

Grecia nu este singura țară care se opune folosirii dispozitivelor inteligente în timpul șofatului. În Regatul Unit, legea a fost modificată ulterior, astfel încât ceasurile inteligente să se supună în mod explicit regulilor de utilizare a telefoanelor mobile.

Șoferii care își folosesc ceasul inteligent în timp ce conduc riscă o amendă de 200 de lire sterline, echivalentul a aproximativ 235 de euro, plus șase puncte de penalizare pe permisul de conducere.

Mai mult de atât, în Regatul Unit numărul de camere inteligente, dotate cu inteligentă artificială, a crescut semnificativ. La fel ca în Grecia, activitățile suspecte ale șoferilor sunt selectate automat de sisteme, iar mai apoi verificate de un ofițer de poliție.

Șefa Curții de Apel București (CAB), Liana Arsenie, îl pune la punct pe Ilie Bolojan, acuzându-l în mod direct că încearcă să controleze deciziile din instanțele de judecată. Este război pe față între magistrați și politicieni, după ce Congresul PNL a fost suspendat la tribunal, iar în județul Bihor, de unde provine premierul demis, se anchetează fapte petrecute la azilele de bătrâni patronate de afaceristul Viorel Pașca.

Liana Arsenie atrage atenția Executivului că exercită presiuni și lovește în independența justiției. Șefa CAB consideră că s-a depășit orice linie roșie a statului de drept prin folosirea instituțiilor publice în răfuieli politice.

Liana Arsenie: „Asistăm la un atac fără precedent”

„Da, asistăm, așa cum am asistat de la începutul mandatului domnului premier, la un atac fără precedent în istoria postdecembristă împotriva puterii judecătorești. Dacă până acum puteam să intuim, puteam să speculăm care ar putea să fie scopul urmărit și care să justifice astfel de acțiuni, după ultimele intervenții ale Partidului Național Liberal și intervențiile premierului, se pare că se conturează cu claritate care ar fi această nevoie și anume aceea de a controla soluțiile în dosarele deduse judecății în instanțele de judecată.

Acest atac public la puterea judecătorească iese din masca specifică a constituționalității, fiind în afara valorilor statului european, circumscriindu-se mai degrabă unui profil de stat de tip Rusia. Pentru că este nesocotit cu desăvârșire principiul separației puterilor în stat și principiul independenței puterii judecătorești.

Lipsa unei culturi a dialogului, a unei culturi interinstituționale, duce la derapaje care sunt străine statului de drept”, susține șefa Curții de Apel București.

„Nu ne lăsăm intimidați”

Mai departe, Liana Arsenie îi transmite lui Ilie Bolojan că magistrații rămân hotărâți și nu vor putea fi intimidați în vreun fel.

„Nu ne lăsăm intimidați, așa cum nu ne-am lăsat nici până acum, în decursul acestui an dramatic pentru orice democrație, și nu ne vom lăsa nici de acum înainte, pentru că, în calitate de președinte al celei mai mari Curți de Apel din țară, cum atacurile au vizat două instanțe din circumscripția Curții de Apel București, și mă refer aici la Tribunalul Ilfov și la Tribunalul București, sunt nevoită să susțin independența puterii judecătorești și să afirm cu tărie și cu claritate că justiția se realizează de judecători, în sala de judecată.

Orice nemulțumire cu privire la o hotărâre judecătorească, oricare ar fi aceasta, se valorifică prin exercițiul legitim al căilor de atac prevăzute de codurile de procedură, fie civile, fie penale”, a mai spus Arsenie.

Magistrații pun lupa pe acțiunile „unui guvern demis”

Vorbind despre acțiunile premierului interimar Ilie Bolojan, președintele CAB pune lupa pe „capacitatea funcțională a unui guvern demis”. Iată ce remarcă Liana Arsenie:

„Demersul de care am aflat astăzi, inițiat de premierul Bolojan, ridică cel puțin două probleme.

Pe de o parte, mă gândesc la capacitatea funcțională a unui guvern demis, a unui premier demis, de a face altceva decât cele care sunt în funcțiunea administrației curente. Așa cum a spus și premierul, nu are capacitatea și nu are posibilitatea legală de a da curs, în măsura în care hotărârea judecătorească la care se referă și litigiul în care este parte cu Înalta Curte s-ar soluționa favorabil judecătorilor, fiind demis și neavând posibilitățile legale de a lua măsuri. Atunci cum are această capacitate funcțională să sesizeze Curtea Constituțională cu o chestiune care nu ține de administrarea curentă?

Pe de altă parte, până acum jurisprudența constantă a Curții Constituționale este în sensul că nu putem vorbi de un conflict de natură constituțională al unei părți cu o hotărâre judecătorească. Chiar dacă această parte în acel litigiu este o putere a statului, puterea executivă. Conflictul constituțional nu se naște între puterea executivă și puterea judecătorească. Hotărârile judecătorești, să ne placă sau să nu ne placă, definitive, sunt obligatorii”.

Tribunalul București a „pulverizat” Congresul PNL organizat de Bolojan

Miercuri, 1 iulie, judecătorii Secției a III-a Civilă a Tribunalului București au luat o decizie în privința legalității Consiliul Naţional Extraordinar PNL prin care a fost convocat Congresul liberalilor.

Magistrații Tribunalului București au analizat ordonanța președințială depusă de tabăra anti- Bolojan și au admis, în partea, cererea depusă de contestatarii din PNL. Cu alte cuvinte, Congresul organizat de Ilie Bolojan, prin care a urmărit să își întărească puterea asupra partidului și să-i excludă pe cei care s-au ridicat împotriva lui, a fost „pulverizat de magistrați.

Iată ce a decis Tribunalul București:

„Tip solutie – Admite in parte cererea

Solutia pe scurt:

• Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Bolojan Ilie-Gavril- preşedinte al Partidului Naţional Liberal şi Motreanu Dan-Ştefan- secretar general al Partidului Naţional Liberal, invocată de pârâtul Partidul Naţional Liberal prin preşedinte Bolojan Ilie-Gavril.
• Respinge cererea formulată de reclamanţi, în contradictoriu cu pârâţii Bolojan Ilie-Gavril- preşedinte al Partidului Naţional Liberal şi Motreanu Dan-Ştefan- secretar general al Partidului Naţional Liberal, ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
• Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanţi, în contradictoriu cu pârâtul Partidul Naţional Liberal prin preşedinte Bolojan Ilie-Gavril.
• Suspendă provizoriu executarea şi efectele Hotărârii Consiliului Naţional Extraordinar al PNL nr. 01/ 2026 din 19.06.2026, până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. 26127/3/2026 aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti – Secţia a V-a Civilă.
• Respinge în rest cererea formulată în contradictoriu cu pârâtul Partidul Naţional Liberal prin preşedinte Bolojan Ilie-Gavril, ca neîntemeiată.

Cu drept de apel în termen de 5 zile de la pronunţare. Cererea de apel se depune la Tribunalul Bucuresti – Sec?ia a III-a Civilă. Pronunţată, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, 01.07.2026”.

Hotărârile Consiliului Naţional Extraordinar al PNL, anulate

Potrivit unor surse, magistrații Tribunalului București ar fi anulat și actele subsecvente Hotărârii Consiliului Naţional Extraordinar al PNL, în speță organizarea și desfășurarea Congresului liberalilor din 21 iunie 2026. Contestatarii lui Ilie Bolojan au cerut prin ordonanță președințială depusă la instanță să se suspende provizoriu efectele hotărârii Consiliului Naţional Extraordinar PNL prin care a fost convocat Congresul PNL.

Reclamanții sunt: Monica Anisie, Andrei Baciu, Lucian Bode, Rareș Bogdan, Sorin Câmpeanu, Alina Gorghiu, Ion Iordache, Aneta Matei, Ciprian Pandea, Nicoleta Pauliuc, Sorin Prișcă, Rusu Sebastian, George Scarlat, Dragoș Soare, Ionuț Stroe, Thuma Hubert, Adrian Veștea și Mihail Veștea.

Pârâții sunt: PNL prin Ilie Bolojan, Ilie Bolojan, președinte PNL și Dan Motreanu, secretar general PNL.