Breaking
Distrugerea României în doar 20 de ani și cu doar 2 președinți
Venirea lui Traian Băsescu la Cotroceni a însemnat aducerea populismului din zona exotică (Vadim Tudor) în mainstream. Dacă revolta și reacția electoratului din 2000, care l-au trimis pe „tribun” în finală, își puteau găsi explicația în situația economică de după guvernarea CDR, în 2004 lucrurile începuseră să meargă spre bine. Astăzi, după 20 de ani, România este o țară cu nivel de trai mult mai bun, PIB-ul este aproape de 5 ori mai mare, în ciuda disparităților majore dintre sat si oraș ori dintre diferite regiuni. Chiar și așa, dezvoltarea economică și perspectivele sunt mai încurajatoare decât oricând în istoria noastră.
Și totuși, cum se explică finala (actuală) între doi populiști? Între un personaj cel puțin excentric, cu un discurs frizând cămașa de forță, amestec de motive și prostii sămănătorist-fascist-ignorante și unul necalificat, dar cu un discurs motivațional superficial-incult-zglobiu, lipsit de orice substanță și soluție? Singura diferență majoră dintre cei doi este viziunea asupra poziției noastre euro-atlantice. Unul o contestă, în numele unui bizar delir autohtonist, rostit doct și cu emfază, altul o susține mimetic în mod necondiționat, mestecând lozinci al căror sens nu îl pricepe.
Prin comparație, ipotetica finală Ciolacu-Simion ne-ar părea azi o dezbatere academică, între monștri sacri ai intelectualității si enciclopedismului.
Cum am ajuns aici? La asemenea incapacitate instituțională, la așa probleme sistemice, la renumărarea voturilor, la convocări de CSAT, la constatări ale atacurilor cibernetice, ale războiului hibrid, la incertitudine si instabilitate, la afectarea burselor și la isteria generală, toate conducând la compromiterea ideii democratice? Cum am ajuns, în fond, la o generalizare a lipsei gândirii critice și capacității de a discerne?
Dacă turnătorul Petrov a folosit serviciile ca să își aresteze adversarii și să își protejeze camarila care jefuia România, toate s-au întâmplat pe fondul învrăjbirii românilor și adâncirii clivajelor din societate. Mediocrul provincial care l-a urmat a continuat rețeta, doar că securitatea s-a ocupat să îi asigure avioane și vacanțe de lux, în timp ce lucra la demonizarea PSD și aducerea PNL la guvernare. În tot acest timp, în toată elita politică au promovat eșaloanele 3 și 4, oameni slabi si incompetenți, iar profesioniștii din mediul privat și antreprenorii erau deja alungați de la orice tentativă de implicare în viața publică prin spectacolul cătușelor. Pe scurt, profesionalismul și meritocrația au fost scoase cu miliția de pe prima scenă, direct sau indirect, la comanda locatarilor din Deal.
În ultimii 3 ani, stabilitatea guvernării a adus recorduri de investiții în toate domeniile, echilibru și coerență decizională. În ciuda problemelor precum datoria externă și deficitul bugetar, perspectiva era una bună. Ideea vehiculată, a candidaturilor comune, și-a dovedit viabilitatea pe 9 iunie.
Peste jumătate din mandatele de europarlamentari au revenit PSD și PNL. Circa 90% din primari tot lor. Comasarea a salvat PNL de la un scor lamentabil, care i-ar fi redus șansele în localele care ar fi trebuit să se desfășoare în septembrie. PSD a apreciat că alianța e pe termen lung, iar un PNL devastat ar fi complicat o viitoare majoritate. Așa că a făcut din nou compromisul. România avea șansa la încă 4 ani de stabilitate, dezvoltare și performanță economică, poate chiar la o clarificare constituțională și o reformă administrativ-teritorială. Până când…
Până când PNL a decis să răspundă, conform deciziei de la Cotroceni – nu cred că se așteaptă cineva ca Nicolae Ciucă să fi hotărât ceva de unul singur – cu un scandal. După ce stăpânul Iohannis nu a mai devenit diasporez, negăsindu-și serviciu în străinătate, „liberalii” n-au mai vrut prezidențiale în septembrie, forțând intercalarea parlamentarelor între cele două tururi. Iar după ce legea dedicată găsirii unui job la Senat pentru același impostor a fost respinsă de PSD, PNL a început scandalul. Care scandal a distrus imaginea stabilității, ca și cum conflictul nu mai era la graniță, ca și cum Rusia nu mai era periculoasă, iar războiul hibrid ar fi dispărut ca prin minune.
Astăzi, pe lângă haosul prezidențialelor, perspectiva guvernamentală e sumbră: PNL s-a aliniat în spatele USR, cel mai vechi partid al Europei devenind partenerul junior al lui Drulă, Armand, Ghinea sau Lasconi. Împreună au șansa la 30-35%. Cu UDMR și minoritățile tot nu pot face majoritate. Probabil AUR și SOS pot depăși, împreună, 30%. Astfel, singura șansă a stabilității ar însemna un scor de cel puțin 30% pentru PSD, care să dea un guvern ori cu USR, ori cu PNL și UDMR. Deși cea mai bună și înțeleaptă decizie ar fi opoziția. Social-democrații au mai salvat o dată situația acum 3 ani. Iar mulțumirea partenerilor și oamenilor s-a văzut. Așa că voința poporului care l-a reales pe Klaus Iohannis cu 66% merită respectată: un guvern „de dreapta” AUR-USR-PNL ar fi desăvârșirea procesului început acum 20 de ani. Până la anticipatele din 2026, după care social-democrații vor avea șansa unui Cabinet monocolor, la fel cum ar fi avut și la anticipatele din 2022, dacă nu dădeau calculul cinic pe responsabilitate.
PS: Observ că nici protestele nu mai sunt ce-au fost. Se vede că nu le-a convocat tripleta securitate-ONG-uri-multinaționale. Sper doar că nu va fi „nevoie să moară oameni”. Ultima dată a ajuns Cioloș premier. De data asta poate ajunge Iohannis la Palatul Victoria.
CITIȚI ȘI:
AMR 7 zile – de ce prezidențialele de duminică nu au nicio legătură cu cele din anul 2000?
Bunelu’ și Hăndelu’, față în față cu reacțiunea
Ostașul Nicu și Poznașul Nicușor, pe autostrada suspendată
Sorry, there are no polls available at the moment.
Breaking
Doru Bușcu: Bolojan se întărește în Parlament
Președintele reales al PNL, Ilie Bolojan, racolează noi membri, inclusiv de la formațiunile politice pe care oficial partidul brătienilor le-a etichetat drept „extremiste”, deci nefrecventabile. Ionuț Cristache și invitatul său în emisiunea Ai Aflat! de joi, Doru Bușcu, au comentat această practică, o dublă măsură a partidelor când vine vorba de interese. Un alt subiect cheie abordat a fost strategia premierului care, deși a fost demis, continuă să-și consolideze poziția în Parlament. Urmăriți integral emisiunea pe canalul de Youtube.
Concesiile lui Ilie Bolojan
Ionuț Cristache: Nu ți se pare că Bolojan face orice ca să-și întărească efectivele din Parlament?
Doru Bușcu: Dar e normal pentru fiecare partid. Orice partid are această logică. Și USR–ul, cred că dacă ar putea să racoleze, ar lua oameni. Și PSD-ul face asta, a făcut-o.
Președintele PNL, Ilie Bolojan (C), participă la Congresul Extraordinar al Partidului Național Liberal, organizat la Romexpo în București, duminică, 21 iunie 2026. IOANA PADURARU / MEDIAFAX FOTO
Ionuț Cristache: Dar cum se împacă ideea de racolare cu ideea de spălare a acestor indivizi?
Doru Bușcu: Doar maghiarii nu pot lua… Am examen în limba maghiară la admitere.
Partidele își reevaluează „cordonul sanitar”
Ionuț Cristache: Tu, PNL, PSD și alții, Nicușor (Dan), mi-ai spus în tot răstimpul ăsta că ești apărătorul valorilor occidentale și nu trebuie să calci linia roșie pe care ai impus-o cu anumite partide de sorginte putinistă, extremistă, xenofob șamd. Păi bine, bine. Dar partidele alea sunt compuse din oameni și văd că cu oamenii nu au o problemă. Adică ce facem? Lipim eticheta lor la intrare în sediu? În rest, oamenii care compun acel partid nu sunt extremiști, xenofobi și așa mai departe?
Sloganuri de conjunctură
Doru Bușcu: Erau sloganuri pentru momentul ăla electoral.
Ionuț Cristache: Asta vreau. Eu vreau să demantelăm ipocrizia asta lor. Că de fapt nu a fost nimeni putinist, a fost o chestie de conjunctură.
Jocul de-a narațiunea
Doru Bușcu: Exact. În anumite momente să spui, să sprijini Rusia, poți părea putinist. În alte momente, cum ar fi fost înainte de conflictul (din Ucraina), era un lucru rațional să redeschizi relații comerciale cu Rusia, e folositor pentru economia românească. Poate că peste 5 ani, Rusia va fi invitată să adere la Uniunea Europeană. Și atunci ai fi pro-european dacă ai fi pro-rus. Sunt declarații de context. Sigur că nu rămâne nimic, dacă iei a puricat termenul de pro-occidental sau pro-european, când te referi la partide
Ionuț Cristache: E vorba de o impostură pe care unii au transformat-o în armă politică.
Doru Bușcu: Da, și au oferit un pretext pe care populația l-a acceptat, pentru că era nevoie de o narațiune.
Breaking
Ucraina a atacat cu drone una dintre cele mai mari rafinării de petrol ale Rusiei, situată pe Volga
Forțele armate ucrainene au atacat noaptea trecută una dintre cele mai mari rafinării de petrol ale Rusiei, Lukoil-Nizhegorodnefteorgsintez din Kstovo, un pod important și alte ținte secundare, a anunțat Statul Major General de la Kiev, relatează Kyiv Post.
În urma atacului asupra rafinăriei a izbucnit un incendiu masiv, iar instalația de prelucrare a petrolului a fost direct afectată. Lukoil-Nizhegorodnefteorgsintez este una dintre cele mai mari întreprinderi de rafinare a petrolului din Rusia, cu o capacitate proiectată de aproximativ 15 milioane de tone metrice de țiței pe an și produce aproximativ 5 milioane de tone de benzină, furnizând combustibil regiunii Moscova. Aceasta se clasează pe locul patru în Rusia în ceea ce privește capacitatea de procesare la general și pe locul doi la producția de benzină.
Uzina de procesare a țițeiului a mai fost vizată anterior de atacurile cu drone ale Ucrainei și în aprilie, mai și iunie anul acesta.
Rafinăria producea benzină, motorină, combustibil pentru aviație, lubrifianți și alte produse utilizate, în mod special, pentru a satisface nevoile forțelor armate ale Rusiei.
De asemenea, Ucraina a bombardat și podul feroviar aflat peste râul Siverski Doneț, în apropiere de Stanîcino-Luhanske, pe care Rusia îl folosește pentru logistică militară și pentru mișcarea de personal pe frontul din Ucraina.
Rusia se confruntă cu o penurie de combustibil
În urma atacurilor constante ale Ucrainei asupra rafinăriilor din Rusia, țara se confruntă acum cu o criză de carburanți. Cu toate că Moscova deține printre cele mai mari rezerve de petrol din lume, bombardamentele constante ale ucrainenilor asupra rafinăriilor au afectat capacitatea de procesare a țițeiului.
Din cauza atacurilor cu drone asupra infrastructurii energetice, producția de benzină a Rusiei, al doilea cel mai mare exportator de țiței și al treilea cel mai mare exportator de produse petroliere rafinate din lume, a scăzut cu aproximativ 25% față de perioada similară a anului trecut. În același timp, repararea rafinăriilor distruse de dronele ucrainene este îngreunată și de sancțiunile impuse de Occident, care au blocat accesul la piese de schimb.
În aceste condiții, Rusia se gândește să readucă pe piață producția de benzină și motorină cu standard de emisii interzise încă din 2013 pentru a face față cererii. Locuitorii din 85 de regiuni se confruntă cu o penurie de combustibil iar autoritățile au început să raționalizeze benzina pentru cetățenii de rând.
Breaking
Bacalaureat 2026. Elevii susțin astăzi proba la alegere a profilului
Absolvenții de liceu susțin, astăzi, 2 iulie, cea de-a treia probă din cadrul examenului național de Bacalaureat 2026, respectiv proba la alegere a profilului. Aceasta este ultima probă pentru majoritatea elevilor, cu excepția celor care aparțin minorităților naționale, care mai au de susținut vineri proba la Limba și literatura maternă.
În această sesiune a Bacalaureatului sunt înscriși aproape 131.000 de elevi, potrivit datelor publicate de Ministerul Educației. Elevii susține examenul, la alegere, în funcție de profil și specializare, la una dintre următoarele discipline:
- Anatomie și fiziologie umană;
- Biologie vegetală și animală;
- Chimie;
- Economie;
- Fizică;
- Geografie;
- Informatică;
- Logică, argumentare și comunicare;
- Psihologie;
- Sociologie;
- Filosofie;
Bacalaureat 2026. Reguli pentru candidați
Accesul candidaților în sălile de examen este permis până la ora 08:30, iar proba începe la ora 09:00. Elevii vor avea la dispoziție trei ore pentru rezolvarea subiectelor, timpul fiind calculat din momentul încheierii distribuirii acestora în sălile de examen.
Candidații pot intra în centrele de examen între orele 7.30 și 8.30, pe baza unui act de identitate valid. În intervalul 8.30 – 9.00, profesorii asistenți le vor explica regulile de desfășurare a probei. În sălile de examen, candidații vor fi așezați câte unul în bancă, în ordine alfabetică, iar proba este monitorizată audio-video.
Elevii nu au voie să intre în sala de examen cu telefoane mobile, manuale, dicționare, culegeri, notițe, ghiozdane, rucsacuri, poșete sau orice mijloace electronice de calcul, stocare ori comunicare. Obiectele interzise trebuie lăsate în sala special amenajată pentru depozitare. Candidații care refuză să le depoziteze nu pot susține examenul.
Calendar Bac 2026 – sesiunea iunie-iulie
Potrivit calendarului examenului de Bacalaureat 2026, ultima probă din sesiunea iunie-iulie va avea loc vineri, 3 iulie, când absolvenții care au urmat studiile într-o limbă a minorităților naționale vor susține examenul la Limba și literatura maternă.
- 29 iunie 2026 – Limba și literatura română – probă scrisă
- 30 iunie 2026 – Proba obligatorie a profilului – probă scrisă
- 2 iulie 2026 – Proba la alegere a profilului și specializării – probă scrisă
- 3 iulie 2026 – Limba și literatura maternă – probă scrisă
- 7 iulie 2026 – Afișarea rezultatelor inițiale la probele scrise (până la ora 12:00), vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor (în intervalul orar 14:00–18:00)
- 8-9 iulie 2026 – Vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor
- 9-10 iulie 2026 – Soluționarea contestațiilor
- 13 iulie 2026 – Afișarea rezultatelor finale
Rezultatele inițiale vor fi publicate în data de 7 iulie, până la ora 12:00. În aceeași zi, între orele 14:00 și 18:00, dar și pe 8 și 9 iulie, se pot depune cereri de vizualizare a lucrărilor și de contestații. Contestațiile sunt soluționate între 9 și 10 iulie, iar rezultatele finale vor fi publicate pe 13 iulie. Pentru ca un elev să promoveze examenul de Bacalaureat, el trebuie să obțină cel puțin nota 5 la fiecare probă, iar media generală trebuie să fie cel puțin 6.
-
Breakingacum 3 zileMiliardarul român care a acuzat-o pe Miss Europa că l-a otrăvit intră în război cu cazinourile. Îi bănuiește pe angajați că l-au intoxicat cu mercur, înainte de a pierde 4 milioane de euro
-
Breakingacum 3 zileVictor Ponta ironizează Consiliul Superior de Apărare a Țării la Marius Tucă Show: „Au convocat CSAT că o judecătoare de la CAB a interzis zborurile deasupra României”
-
Breakingacum 2 zileAngajații companiei care dezvoltă Grand Theft Auto VI vor să-și creeze sindicat după concedierile în masă de anul trecut
-
Actualitateacum 3 zile
Un tânăr încătușat a bătut doi polițiști care încercau să aplaneze un scandal. Un agent s-a ales cu un cap în gură
-
Breakingacum 2 zileAvertismentul dur al Iranului înaintea negocierilor cu SUA: „Prioritatea este dialogul, dar suntem pregătiți de război”
-
Breakingacum 16 oreCiprian Ciucu dă vina pe sistemul administrativ al Primăriei Capitalei, după furtuna care a măturat Bucureștiul: „Acest stat inert și incompetent”
-
Breakingacum 11 oreBacalaureat 2026. Elevii susțin astăzi proba la alegere a profilului
-
Actualitateacum 2 zile
„Nu vreau să ne jucăm de-a prim-ministrul”. Cum explică Nicușor Dan blocajul politic





