Breaking
A început votarea în străinătate la alegerile PARLAMENTARE. S-au înregistrat peste 167.000 de voturi
Alegerile parlamentare încep vineri, 29 noiembrie, la 20:00, ora locală, respectiv ora 07:00 în Auckland, Noua Zeelandă, prima dintre cele 950 de secții organizate de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), la propunerea Ministerului Afacerilor Externe.
Datele privind prezența la vot a alegătorilor din străinătate sunt disponibile în timp real prin intermediul unei noi funcționalități, dezvoltate de Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), pentru site-ul prezenta.roaep.ro.
UPDATE ORA 23:00
Un număr de 162.890 de persoane au votat, până la ora 23:00, la secţiile de votare din străinătate, numărul total al votanţilor fiind de 167.233.
UPDATE ORA 21:00
Până la ora 21:00, la secţiile din străinătate au votat 152.965 de persoane, numărul total al votanţilor fiind de 157.308.
UPDATE ORA 20:00
Până la ora 20:00, 140.743 de persoane au votat la secţiile deschise în străinate pentru alegerile parlamentare, numărul total al votanţilor ajungând la 145.086.
În Germania au votat 22.470 de persoane, în Marea Britanie – 24.904, iar în Italia – 23.115. De asemenea, un număr semnificativ de voturi s-a înregistrat în Republica Moldova, cu 14.367 de votanți, și în Spania, unde au fost 17.871 voturi.
UPDATE ORA 19:10
Până la ora 19:10, la secţiile din străinătate au votat 128.060 de persoane, numărul total al votanţilor fiind de 132.403.
Sursa: AEP
UPDATE ORA 18:00
Potrivit AEP, până la ora 18:00, 109.547 de persoane au votat la secţiile deschise în străinate pentru alegerile parlamentare, numărul total al votanţilor ajungând la 113.890.
În Germania au votat 17.745 de persoane, în Marea Britanie – 17.818, iar în Italia – 17.552. De asemenea, un număr semnificativ de voturi s-a înregistrat în Republica Moldova, cu 12.563 de votanți, și în Spania, unde au fost 12.209 voturi.
UPDATE ORA 17:10
Până la ora 17:10, la secţiile din afara ţării au votat 95.156 de persoane pe listele suplimentare, numărul total al votanţilor fiind de 99.499.
În Germania au fost peste 15.000 de voturi, în Italia şi Marea Britanie numărul votanţilor a depăşit 14.000, în timp ce Republica Moldova a trecut de 11.000 de votanţi, iar în Spania sunt peste 10.000.
UPDATE ORA 16:30
Potrivit AEP, până la ora 16:30, 83.694 de persoane au votat la secţiile deschise în străinate pentru alegerile parlamentare, numărul total al votanţilor ajungând la 88.037.
În Germania, numărul persoanelor care au votat a depășit 12.000. Pe locurile următoare, în ceea ce privește numărul mare de votanți, se află Italia și Marea Britanie, cu peste 11.000 fiecare.
UPDATE ORA 11:15: Potrivit AEP, până la ora aceasta, s-au înregistrat 20.423 de votanți. Sunt 4.343 de votanți pe listele de corespondență și 16.080 de votanți pe listele suplimentare.
- Votul se încheie duminică, 1 decembrie, la ora 21:00, în țară, și luni, 2 decembrie, la 07:00, ora României, pe Coasta de Vest a SUA.
- Toți românii care au 18 ani împliniți până în ziua alegerilor inclusiv au dreptul să voteze.
- Aproximativ 19 milioane de alegători sunt așteptați la urne, dintre care 989.230 sunt români cu domiciliul în străinătate.
- La alegerile parlamentare, românii care se află peste hotare pot să voteze doar dacă au documente care să demonstreze că sunt stabiliți în țara respectivă și aceștia aleg doar parlamentarii care reprezintă diaspora.
- Sunt deja 4.343 de români care au votat prin corespondență, cu mult înainte de deschiderea urnelor.
UPDATE ORA 20:35: S-au înregistrat primele două voturi la secție din diaspora, conform datelor în timp real privind prezența publicate de AEP.
Votarea în străinătate la alegerile parlamentare începe vineri, la 20:00, ora României, la Auckland, și se încheie peste 59 de ore, luni, ora 07:00, în vestul Americii de Nord. În turul I al alegerilor prezidențiale, românii au votat pe parcursul a 78 de ore, votul începând vineri, la 01:00, ora României.
După Auckland se deschid secțiile din Australia, Japonia, Coreea, China, Thailanda, Singapore, Hong Kong, Malaysia, Filipine, Vietnam și Uzbekistan, potrivit Ministerului Afacerilor Externe.
Ultimele secții unde se va încheia votarea în străinătate sunt cele organizate în Vancouver, Canada, și în localitățile de pe Coasta de Vest a SUA (San Francisco, Los Angeles, Anaheim, Las Vegas, Portland, Sacramento, San Diego, Seattle).
Scrutinul este organizat de sâmbătă, 30 noiembrie, în secțiile din afara granițelor și duminică, 1 decembrie, și în cele din țară, între orele 07:00 și 21:00.
Românii aleg 469 de senatori și deputați prin scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale, în circumscripții electorale la nivelul celor 41 de județe, în circumscripția din București și în circumscripția pentru cetățenii cu domiciliul sau reședința în afara țării.
Alegătorii cu domiciliul sau reședința în străinătate votează în cadrul alegerilor parlamentare pentru senatorii și deputații circumscripției electorale pentru cetățenii din afara țarii, Circumscripția nr. 43, reprezentată de 4 deputați și 2 senatori.
Cum se poate vota în străinătate la alegerile parlamentare 2024
Toți românii care au 18 ani împliniți, inclusiv în ziua alegerilor din 1 decembrie, au dreptul să voteze, la secțiile organizate de Autoritatea Electorală Permanentă în țară și la cele deschise la propunerea Ministerului Afacerilor Externe în străinătate.
Totuși, nu au dreptul de vot debilii sau alienații mintal, puși sub interdicție, şi nici persoanele cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă.
Alegătorii care au reședința în străinătate trebuie să prezinte, pentru a-și exercita dreptul de vot, pe lângă un document de identitate românesc valabil, și un document eliberat de autoritățile statului de reședință, care atestă dreptul legal de ședere în străinătate pe o perioadă mai mare de 90 de zile.
Documentul care atestă reședința în străinătate poate fi prezentat membrilor biroului electoral al unei secții de votare din străinătate în copie sau în format electronic.
Pot vota în străinătate şi:
- personalul misiunilor diplomatice şi al oficiilor consulare, secţiilor consulare şi institutelor culturale din străinătate;
- membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare şi operatorii de calculator, dacă au domiciliul sau reşedinţa în străinătate;
- militarii, poliţiştii şi personalul civil român din instituţiile sistemului de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională trimişi în misiune în teatre de operaţiuni din străinătate;
- candidaţii, dacă aceştia candidează în circumscripţia electorală pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara țării.
La alegerile parlamentare, românii din străinătate nu pot vota prin intermediul urnei mobile.
Numărul și adresa exactă a secției de votare se poate afla prin accesarea Registrului electoral, la adresa www.registrulelectoral.ro, după introducerea datelor personale (Codul Numeric Personal și numele de familie).
Lista documentelor care atestă reședința în străinătate, stabilită prin ordin al ministrului Afacerilor Externe, poate fi consultată pe site-ul MAE.
Cum se poate vota după ora 21:00
Cetățenii români cu drept de vot care au domiciliul sau reședința legal stabilite în străinătate au la dispoziție două variante de exercitare a dreptului de vot: prin corespondență sau în cadrul secției de votare din țara de domiciliu sau reședință.
Alegătorii din țară și din străinătate care în 1 decembrie, ora 21:00, se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care așteaptă la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra pot să îşi exercite dreptul de vot până cel mult la ora 23:59.
Sursa foto: MAE – Români la vot în dispora, la alegerile prezidențiale
CITEȘTE ȘI:
Tot ce trebuie să știi despre votarea la alegerile PARLAMENTARE. Cine candidează pentru Senat și Camera Deputaților
Unde votezi duminică la alegerile PARLAMENTARE. Care este PROGRAMUL secțiilor de votare din țară
Sorry, there are no polls available at the moment.
Breaking
Doru Bușcu: Bolojan se întărește în Parlament
Președintele reales al PNL, Ilie Bolojan, racolează noi membri, inclusiv de la formațiunile politice pe care oficial partidul brătienilor le-a etichetat drept „extremiste”, deci nefrecventabile. Ionuț Cristache și invitatul său în emisiunea Ai Aflat! de joi, Doru Bușcu, au comentat această practică, o dublă măsură a partidelor când vine vorba de interese. Un alt subiect cheie abordat a fost strategia premierului care, deși a fost demis, continuă să-și consolideze poziția în Parlament. Urmăriți integral emisiunea pe canalul de Youtube.
Concesiile lui Ilie Bolojan
Ionuț Cristache: Nu ți se pare că Bolojan face orice ca să-și întărească efectivele din Parlament?
Doru Bușcu: Dar e normal pentru fiecare partid. Orice partid are această logică. Și USR–ul, cred că dacă ar putea să racoleze, ar lua oameni. Și PSD-ul face asta, a făcut-o.
Președintele PNL, Ilie Bolojan (C), participă la Congresul Extraordinar al Partidului Național Liberal, organizat la Romexpo în București, duminică, 21 iunie 2026. IOANA PADURARU / MEDIAFAX FOTO
Ionuț Cristache: Dar cum se împacă ideea de racolare cu ideea de spălare a acestor indivizi?
Doru Bușcu: Doar maghiarii nu pot lua… Am examen în limba maghiară la admitere.
Partidele își reevaluează „cordonul sanitar”
Ionuț Cristache: Tu, PNL, PSD și alții, Nicușor (Dan), mi-ai spus în tot răstimpul ăsta că ești apărătorul valorilor occidentale și nu trebuie să calci linia roșie pe care ai impus-o cu anumite partide de sorginte putinistă, extremistă, xenofob șamd. Păi bine, bine. Dar partidele alea sunt compuse din oameni și văd că cu oamenii nu au o problemă. Adică ce facem? Lipim eticheta lor la intrare în sediu? În rest, oamenii care compun acel partid nu sunt extremiști, xenofobi și așa mai departe?
Sloganuri de conjunctură
Doru Bușcu: Erau sloganuri pentru momentul ăla electoral.
Ionuț Cristache: Asta vreau. Eu vreau să demantelăm ipocrizia asta lor. Că de fapt nu a fost nimeni putinist, a fost o chestie de conjunctură.
Jocul de-a narațiunea
Doru Bușcu: Exact. În anumite momente să spui, să sprijini Rusia, poți părea putinist. În alte momente, cum ar fi fost înainte de conflictul (din Ucraina), era un lucru rațional să redeschizi relații comerciale cu Rusia, e folositor pentru economia românească. Poate că peste 5 ani, Rusia va fi invitată să adere la Uniunea Europeană. Și atunci ai fi pro-european dacă ai fi pro-rus. Sunt declarații de context. Sigur că nu rămâne nimic, dacă iei a puricat termenul de pro-occidental sau pro-european, când te referi la partide
Ionuț Cristache: E vorba de o impostură pe care unii au transformat-o în armă politică.
Doru Bușcu: Da, și au oferit un pretext pe care populația l-a acceptat, pentru că era nevoie de o narațiune.
Breaking
Ucraina a atacat cu drone una dintre cele mai mari rafinării de petrol ale Rusiei, situată pe Volga
Forțele armate ucrainene au atacat noaptea trecută una dintre cele mai mari rafinării de petrol ale Rusiei, Lukoil-Nizhegorodnefteorgsintez din Kstovo, un pod important și alte ținte secundare, a anunțat Statul Major General de la Kiev, relatează Kyiv Post.
În urma atacului asupra rafinăriei a izbucnit un incendiu masiv, iar instalația de prelucrare a petrolului a fost direct afectată. Lukoil-Nizhegorodnefteorgsintez este una dintre cele mai mari întreprinderi de rafinare a petrolului din Rusia, cu o capacitate proiectată de aproximativ 15 milioane de tone metrice de țiței pe an și produce aproximativ 5 milioane de tone de benzină, furnizând combustibil regiunii Moscova. Aceasta se clasează pe locul patru în Rusia în ceea ce privește capacitatea de procesare la general și pe locul doi la producția de benzină.
Uzina de procesare a țițeiului a mai fost vizată anterior de atacurile cu drone ale Ucrainei și în aprilie, mai și iunie anul acesta.
Rafinăria producea benzină, motorină, combustibil pentru aviație, lubrifianți și alte produse utilizate, în mod special, pentru a satisface nevoile forțelor armate ale Rusiei.
De asemenea, Ucraina a bombardat și podul feroviar aflat peste râul Siverski Doneț, în apropiere de Stanîcino-Luhanske, pe care Rusia îl folosește pentru logistică militară și pentru mișcarea de personal pe frontul din Ucraina.
Rusia se confruntă cu o penurie de combustibil
În urma atacurilor constante ale Ucrainei asupra rafinăriilor din Rusia, țara se confruntă acum cu o criză de carburanți. Cu toate că Moscova deține printre cele mai mari rezerve de petrol din lume, bombardamentele constante ale ucrainenilor asupra rafinăriilor au afectat capacitatea de procesare a țițeiului.
Din cauza atacurilor cu drone asupra infrastructurii energetice, producția de benzină a Rusiei, al doilea cel mai mare exportator de țiței și al treilea cel mai mare exportator de produse petroliere rafinate din lume, a scăzut cu aproximativ 25% față de perioada similară a anului trecut. În același timp, repararea rafinăriilor distruse de dronele ucrainene este îngreunată și de sancțiunile impuse de Occident, care au blocat accesul la piese de schimb.
În aceste condiții, Rusia se gândește să readucă pe piață producția de benzină și motorină cu standard de emisii interzise încă din 2013 pentru a face față cererii. Locuitorii din 85 de regiuni se confruntă cu o penurie de combustibil iar autoritățile au început să raționalizeze benzina pentru cetățenii de rând.
Breaking
Bacalaureat 2026. Elevii susțin astăzi proba la alegere a profilului
Absolvenții de liceu susțin, astăzi, 2 iulie, cea de-a treia probă din cadrul examenului național de Bacalaureat 2026, respectiv proba la alegere a profilului. Aceasta este ultima probă pentru majoritatea elevilor, cu excepția celor care aparțin minorităților naționale, care mai au de susținut vineri proba la Limba și literatura maternă.
În această sesiune a Bacalaureatului sunt înscriși aproape 131.000 de elevi, potrivit datelor publicate de Ministerul Educației. Elevii susține examenul, la alegere, în funcție de profil și specializare, la una dintre următoarele discipline:
- Anatomie și fiziologie umană;
- Biologie vegetală și animală;
- Chimie;
- Economie;
- Fizică;
- Geografie;
- Informatică;
- Logică, argumentare și comunicare;
- Psihologie;
- Sociologie;
- Filosofie;
Bacalaureat 2026. Reguli pentru candidați
Accesul candidaților în sălile de examen este permis până la ora 08:30, iar proba începe la ora 09:00. Elevii vor avea la dispoziție trei ore pentru rezolvarea subiectelor, timpul fiind calculat din momentul încheierii distribuirii acestora în sălile de examen.
Candidații pot intra în centrele de examen între orele 7.30 și 8.30, pe baza unui act de identitate valid. În intervalul 8.30 – 9.00, profesorii asistenți le vor explica regulile de desfășurare a probei. În sălile de examen, candidații vor fi așezați câte unul în bancă, în ordine alfabetică, iar proba este monitorizată audio-video.
Elevii nu au voie să intre în sala de examen cu telefoane mobile, manuale, dicționare, culegeri, notițe, ghiozdane, rucsacuri, poșete sau orice mijloace electronice de calcul, stocare ori comunicare. Obiectele interzise trebuie lăsate în sala special amenajată pentru depozitare. Candidații care refuză să le depoziteze nu pot susține examenul.
Calendar Bac 2026 – sesiunea iunie-iulie
Potrivit calendarului examenului de Bacalaureat 2026, ultima probă din sesiunea iunie-iulie va avea loc vineri, 3 iulie, când absolvenții care au urmat studiile într-o limbă a minorităților naționale vor susține examenul la Limba și literatura maternă.
- 29 iunie 2026 – Limba și literatura română – probă scrisă
- 30 iunie 2026 – Proba obligatorie a profilului – probă scrisă
- 2 iulie 2026 – Proba la alegere a profilului și specializării – probă scrisă
- 3 iulie 2026 – Limba și literatura maternă – probă scrisă
- 7 iulie 2026 – Afișarea rezultatelor inițiale la probele scrise (până la ora 12:00), vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor (în intervalul orar 14:00–18:00)
- 8-9 iulie 2026 – Vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor
- 9-10 iulie 2026 – Soluționarea contestațiilor
- 13 iulie 2026 – Afișarea rezultatelor finale
Rezultatele inițiale vor fi publicate în data de 7 iulie, până la ora 12:00. În aceeași zi, între orele 14:00 și 18:00, dar și pe 8 și 9 iulie, se pot depune cereri de vizualizare a lucrărilor și de contestații. Contestațiile sunt soluționate între 9 și 10 iulie, iar rezultatele finale vor fi publicate pe 13 iulie. Pentru ca un elev să promoveze examenul de Bacalaureat, el trebuie să obțină cel puțin nota 5 la fiecare probă, iar media generală trebuie să fie cel puțin 6.
-
Breakingacum 3 zileMiliardarul român care a acuzat-o pe Miss Europa că l-a otrăvit intră în război cu cazinourile. Îi bănuiește pe angajați că l-au intoxicat cu mercur, înainte de a pierde 4 milioane de euro
-
Breakingacum 3 zileVictor Ponta ironizează Consiliul Superior de Apărare a Țării la Marius Tucă Show: „Au convocat CSAT că o judecătoare de la CAB a interzis zborurile deasupra României”
-
Breakingacum 2 zileAngajații companiei care dezvoltă Grand Theft Auto VI vor să-și creeze sindicat după concedierile în masă de anul trecut
-
Actualitateacum 3 zile
Un tânăr încătușat a bătut doi polițiști care încercau să aplaneze un scandal. Un agent s-a ales cu un cap în gură
-
Breakingacum o ziAvertismentul dur al Iranului înaintea negocierilor cu SUA: „Prioritatea este dialogul, dar suntem pregătiți de război”
-
Breakingacum 16 oreCiprian Ciucu dă vina pe sistemul administrativ al Primăriei Capitalei, după furtuna care a măturat Bucureștiul: „Acest stat inert și incompetent”
-
Breakingacum 11 oreBacalaureat 2026. Elevii susțin astăzi proba la alegere a profilului
-
Actualitateacum 2 zile
„Nu vreau să ne jucăm de-a prim-ministrul”. Cum explică Nicușor Dan blocajul politic





