Autoritățile elene sunt cu ochii pe șoferii care folosesc smartwatch-ul la volan. Doar o simplă privire la încheietura mâinii îi poate costa pe soferi o amendă de 350 de euro și pot primi o interdicție de a mai conduce timp de 30 de zile, anunță publicația Racing.nl.

Care este explicația autorităților din Grecia

Autoritățile elene vor să reducă actidentele rutiere, astfel că au implementat camere inteligente de ultimă generație, care pot identifica exact șoferii care folosec smartwatch-ul în timp ce conduc.

Sistemul dotat cu inteligență artificială vede exact tot interiorul mașinii, pot înregistra și depista acțiuni suspecte, după care un ofițer de poliție analizează imaginile și decide dacă a fost comisă o infracțiune.

De asemenea, sistemul poate detecta dacă un șofer folosește smartwatch-ul. Dacă acesta privește în mod regulat încheietura mâinii sau o ridică spre față, sistemul interceptează acest lucru ca fiind posibilă utilizarea gadgetului.

De ce s-a implementat această măsură

Smartwatch-urile nu sunt considerate smartphone-uri, însă funcțiile sunt apropiate, de aceea autoritățile elene iau în considerare echivalarea utilizării unui ceas inteligent în timpul conducerii cu utilizarea unui telefon mobil.

Chiar dacă egalizarea respectivă nu va fi în cele din urmă implementată pe deplin, autoritățile au deja la dispoziție articolul 16 din Codul Rutier elen, care impune șoferilor să își concentreze întreaga atenție asupra traficului.

UK, printre țările europene care sunt împotriva folosirii dispozitivele digitale la volan

Grecia nu este singura țară care se opune folosirii dispozitivelor inteligente în timpul șofatului. În Regatul Unit, legea a fost modificată ulterior, astfel încât ceasurile inteligente să se supună în mod explicit regulilor de utilizare a telefoanelor mobile.

Șoferii care își folosesc ceasul inteligent în timp ce conduc riscă o amendă de 200 de lire sterline, echivalentul a aproximativ 235 de euro, plus șase puncte de penalizare pe permisul de conducere.

Mai mult de atât, în Regatul Unit numărul de camere inteligente, dotate cu inteligentă artificială, a crescut semnificativ. La fel ca în Grecia, activitățile suspecte ale șoferilor sunt selectate automat de sisteme, iar mai apoi verificate de un ofițer de poliție.

Șefa Curții de Apel București (CAB), Liana Arsenie, îl pune la punct pe Ilie Bolojan, acuzându-l în mod direct că încearcă să controleze deciziile din instanțele de judecată. Este război pe față între magistrați și politicieni, după ce Congresul PNL a fost suspendat la tribunal, iar în județul Bihor, de unde provine premierul demis, se anchetează fapte petrecute la azilele de bătrâni patronate de afaceristul Viorel Pașca.

Liana Arsenie atrage atenția Executivului că exercită presiuni și lovește în independența justiției. Șefa CAB consideră că s-a depășit orice linie roșie a statului de drept prin folosirea instituțiilor publice în răfuieli politice.

Liana Arsenie: „Asistăm la un atac fără precedent”

„Da, asistăm, așa cum am asistat de la începutul mandatului domnului premier, la un atac fără precedent în istoria postdecembristă împotriva puterii judecătorești. Dacă până acum puteam să intuim, puteam să speculăm care ar putea să fie scopul urmărit și care să justifice astfel de acțiuni, după ultimele intervenții ale Partidului Național Liberal și intervențiile premierului, se pare că se conturează cu claritate care ar fi această nevoie și anume aceea de a controla soluțiile în dosarele deduse judecății în instanțele de judecată.

Acest atac public la puterea judecătorească iese din masca specifică a constituționalității, fiind în afara valorilor statului european, circumscriindu-se mai degrabă unui profil de stat de tip Rusia. Pentru că este nesocotit cu desăvârșire principiul separației puterilor în stat și principiul independenței puterii judecătorești.

Lipsa unei culturi a dialogului, a unei culturi interinstituționale, duce la derapaje care sunt străine statului de drept”, susține șefa Curții de Apel București.

„Nu ne lăsăm intimidați”

Mai departe, Liana Arsenie îi transmite lui Ilie Bolojan că magistrații rămân hotărâți și nu vor putea fi intimidați în vreun fel.

„Nu ne lăsăm intimidați, așa cum nu ne-am lăsat nici până acum, în decursul acestui an dramatic pentru orice democrație, și nu ne vom lăsa nici de acum înainte, pentru că, în calitate de președinte al celei mai mari Curți de Apel din țară, cum atacurile au vizat două instanțe din circumscripția Curții de Apel București, și mă refer aici la Tribunalul Ilfov și la Tribunalul București, sunt nevoită să susțin independența puterii judecătorești și să afirm cu tărie și cu claritate că justiția se realizează de judecători, în sala de judecată.

Orice nemulțumire cu privire la o hotărâre judecătorească, oricare ar fi aceasta, se valorifică prin exercițiul legitim al căilor de atac prevăzute de codurile de procedură, fie civile, fie penale”, a mai spus Arsenie.

Magistrații pun lupa pe acțiunile „unui guvern demis”

Vorbind despre acțiunile premierului interimar Ilie Bolojan, președintele CAB pune lupa pe „capacitatea funcțională a unui guvern demis”. Iată ce remarcă Liana Arsenie:

„Demersul de care am aflat astăzi, inițiat de premierul Bolojan, ridică cel puțin două probleme.

Pe de o parte, mă gândesc la capacitatea funcțională a unui guvern demis, a unui premier demis, de a face altceva decât cele care sunt în funcțiunea administrației curente. Așa cum a spus și premierul, nu are capacitatea și nu are posibilitatea legală de a da curs, în măsura în care hotărârea judecătorească la care se referă și litigiul în care este parte cu Înalta Curte s-ar soluționa favorabil judecătorilor, fiind demis și neavând posibilitățile legale de a lua măsuri. Atunci cum are această capacitate funcțională să sesizeze Curtea Constituțională cu o chestiune care nu ține de administrarea curentă?

Pe de altă parte, până acum jurisprudența constantă a Curții Constituționale este în sensul că nu putem vorbi de un conflict de natură constituțională al unei părți cu o hotărâre judecătorească. Chiar dacă această parte în acel litigiu este o putere a statului, puterea executivă. Conflictul constituțional nu se naște între puterea executivă și puterea judecătorească. Hotărârile judecătorești, să ne placă sau să nu ne placă, definitive, sunt obligatorii”.

Tribunalul București a „pulverizat” Congresul PNL organizat de Bolojan

Miercuri, 1 iulie, judecătorii Secției a III-a Civilă a Tribunalului București au luat o decizie în privința legalității Consiliul Naţional Extraordinar PNL prin care a fost convocat Congresul liberalilor.

Magistrații Tribunalului București au analizat ordonanța președințială depusă de tabăra anti- Bolojan și au admis, în partea, cererea depusă de contestatarii din PNL. Cu alte cuvinte, Congresul organizat de Ilie Bolojan, prin care a urmărit să își întărească puterea asupra partidului și să-i excludă pe cei care s-au ridicat împotriva lui, a fost „pulverizat de magistrați.

Iată ce a decis Tribunalul București:

„Tip solutie – Admite in parte cererea

Solutia pe scurt:

• Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Bolojan Ilie-Gavril- preşedinte al Partidului Naţional Liberal şi Motreanu Dan-Ştefan- secretar general al Partidului Naţional Liberal, invocată de pârâtul Partidul Naţional Liberal prin preşedinte Bolojan Ilie-Gavril.
• Respinge cererea formulată de reclamanţi, în contradictoriu cu pârâţii Bolojan Ilie-Gavril- preşedinte al Partidului Naţional Liberal şi Motreanu Dan-Ştefan- secretar general al Partidului Naţional Liberal, ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
• Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanţi, în contradictoriu cu pârâtul Partidul Naţional Liberal prin preşedinte Bolojan Ilie-Gavril.
• Suspendă provizoriu executarea şi efectele Hotărârii Consiliului Naţional Extraordinar al PNL nr. 01/ 2026 din 19.06.2026, până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. 26127/3/2026 aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti – Secţia a V-a Civilă.
• Respinge în rest cererea formulată în contradictoriu cu pârâtul Partidul Naţional Liberal prin preşedinte Bolojan Ilie-Gavril, ca neîntemeiată.

Cu drept de apel în termen de 5 zile de la pronunţare. Cererea de apel se depune la Tribunalul Bucuresti – Sec?ia a III-a Civilă. Pronunţată, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, 01.07.2026”.

Hotărârile Consiliului Naţional Extraordinar al PNL, anulate

Potrivit unor surse, magistrații Tribunalului București ar fi anulat și actele subsecvente Hotărârii Consiliului Naţional Extraordinar al PNL, în speță organizarea și desfășurarea Congresului liberalilor din 21 iunie 2026. Contestatarii lui Ilie Bolojan au cerut prin ordonanță președințială depusă la instanță să se suspende provizoriu efectele hotărârii Consiliului Naţional Extraordinar PNL prin care a fost convocat Congresul PNL.

Reclamanții sunt: Monica Anisie, Andrei Baciu, Lucian Bode, Rareș Bogdan, Sorin Câmpeanu, Alina Gorghiu, Ion Iordache, Aneta Matei, Ciprian Pandea, Nicoleta Pauliuc, Sorin Prișcă, Rusu Sebastian, George Scarlat, Dragoș Soare, Ionuț Stroe, Thuma Hubert, Adrian Veștea și Mihail Veștea.

Pârâții sunt: PNL prin Ilie Bolojan, Ilie Bolojan, președinte PNL și Dan Motreanu, secretar general PNL.

Printre măsurile preventive impuse de Tribunalul București, în dosarul „azilului groazei” din Bihor, este interdicția ca liderul grupării, Viorel Pașca, să ia legătura cu cei trei fii ai săi. De asemenea, nici copiii lui Pașca nu au voie să comunice între ei.

După mai multe ore, în care judecătorul de drepturi și libertăți a analizat dosarul prezentat de procurorii DIICOT, magistratul i-a interzis lui Viorel Pașca să comunice cu cei trei fii. De asemenea, nici copiii soților Pașca nu au voie să ia legătura între ei.

Inculpatului nu i s-au impus interdicții în ceea ce privește relația cu soția.

Membrii familiei Pașca urmează să-și recupereze actele de identitate de la secția de Poliție, unde au fost reținuți, iar în cursul zilei de vineri aceștia vor pleca pleca spre Oradea, cu o cursă aeriană.

Lotul Pașca, sub control judiciar. DIICOT a contestat decizia Tribunalului București

Toți cei șase membri ai grupării, care se ocupau cu îngrijirea inadecvată a bătrânilor din Bihor, respectiv Viorel Pașca, soția și fiii, împreună cu șefa asociației Dumbrava, au fost plasați joi seară sub control judiciar de Tribunalul București.

Procurorii DIICOT au contestat decizia Tribunalului. Solicitarea va fi judecată la Curtea de Apel București.

Cum se apără Viorel Pașca

De-a lungul zilei, Viorel Pașca a oferit mai multe declarații în fața presei aflate în fața Tribunalului București, cu privire la acuzațiile care i se aduc. La ieșirea de la Tribunalul București, acesta a explicat de ce nu avea autorizație pentru azilele pe care le avea în subordine.

„Era imposibil să mă autorizez, pentru că noi, când am început, nu am crezut că activitatea va lua o asemenea amploare. Noi ne-am gândit că îngrijim 4-5 bolnavi care n-au unde sta. Când am început, am văzut un reportaj că au murit doi oameni în România de frig și am spus: „Uite că au murit doi oameni de frig pe stradă. Hai să-i ținem, că noi avem două camere goale.” Ne-am gândit să ajutăm doi bolnavi. N-am știut că ne va suna spitalul: „Hai că mai am unul, încă unul, încă unul.”, a afirmat Viorel Pașca.

„Mi-au trimis oameni în comă, mi-au trimis oameni pe moarte. Pot să vă spun că mi-au trimis un om cu cancer în ultima fază. Am avut un om, a murit acum vreo două luni, nu avea jumătate din față, nu-l puteai privi. L-am trimis la spital și, ce credeți, nu l-au ținut nici măcar o zi, nu l-au internat. Dacă spitalul l-a refuzat, spunând că n-are ce să-i facă, ce puteam eu să fac?”, a mai adăugat Pașca.

Viorel Pașca ar fi fost sprijinit de către șefii DGASPC Bihor în derularea operațiunii

Surse judiciare au declarat, în exclusivitate pentru Gândul, că, după ce procurorii și polițiștii au descins și la sediul DGASPC Bihor și trei primării din județ, mai mulți funcționari publici ar fi vorbit cu anchetatorii despre legăturile pe care Viorel Pașca le avea cu oamenii-cheie din conducerea DGASPC Bihor.

În acest sens, Pașca ar fi avut conexiuni cu directorul DGASPC Bihor, Călin Puia, adjunctul acestuia, Mirela Abrudan dar și Livia Țepele, șefa Serviciului Evaluare Complexă a Persoanelor Adulte cu Handicap. Mai multe detalii AICI.

Stenograme. Viorel Pașca: “Amu pentru epilepsie, ce, se cheamă ambulanța?!”

Într-o discuție purtată de Viorel Pașca cu o persoană pe nume Dănuț, i se aduce la cunoștință că o persoană de sex feminin adăpostită într-una din casele deținute de inculpat a căzut în timp ce se afla la baie.

Pașca îi cere interlocutorului să ”pună femeia în pat și gata” și se interesează dacă e conștientă. Acesta îi spune că în acel moment femeia are crize de epilepsie, Pașca reacționează cu indiferență: „No, las că îi trece! Bine!”

“ În aceeași zi, la ora 21:18:01, cei doi au o altă discuție, în cadrul căreia Dănuț îl informează pe Pașca Vasile-Teodor, că persoana în cauză nu este bine și că are din nou crize de epilepsie.

“În acest context, reacția lui Pașca este următoarea: “Amu pentru epilepsie, ce, să cheamă ambulanța?! Doar …”(se întrerupe)/: “Că i-o trece!” “Cu toate că interlocutorul insistă cu privire la starea gravă a persoanei, Pașca Viorel continuă să aibă aceeași atitudine pasivă: “„Păi o să îi treacă iar! „/„ce o fi, o fi!”, notează anchetatorii. Mai multe detalii AICI.

Ilie Bolojan ar fi știut de „azilul groazei” al lui Viorel Pașca

Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor, în perioada 2020-2024, ar fi știut despre „azilul groazei”, administrat de Viorel Pașca. Mai mult, premierul demis chiar a lăudat de două ori centrul, unde procurorii DIICOT au descoperit persoane vulnerabile ținute în condiții precare, transmite Antena 3 CNN.

Este vorba despre două rapoarte, din 2021 și 2023, în care Ilie Bolojan menționează „buna colaborare” dintre Consiliul Județean Bihor și Asociația D.P.G. din Dumbrava. Detalii AICI.

Premierul demis a respins orice legătură cu Viorel Pașca și centrul pe care îl administra, în cadrul unei conferințe desfășurate la sediul Guvernului.

Azilele Groazei la Bihor

În iulie 2026, DIICOT a deschis o anchetă în care îl acuză pe Viorel Pașca și pe apropiați ai săi că ar fi folosit o asociație cu aparență umanitară ca paravan pentru exploatarea unor persoane vulnerabile: bătrâni, persoane bolnave, persoane cu dizabilități psihice sau fără sprijin. Procurorii susțin că oamenii erau recrutați, primiți și adăpostiți în imobile din Bihor, iar veniturile lor — pensii, indemnizații, ajutoare sociale și donații — ar fi fost controlate sau folosite de grupare.

În dosar au fost reținute șase persoane, între care Viorel Pașca, soția sa, fiii săi și Delia Păcală, o persoană descrisă de presă ca având rol de coordonare în cadrul asociației.

Aceștia sunt acuzați de constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane în formă continuată și complicitate la trafic de persoane, după ce ar fi exploatat împreună sute de persoane vârstnice, lipsite de apărare.