Breaking
Intrarea României în SCHENGEN terestru, una dintre marile realizări ale începutului de an 2025. Românii pot călători în orice stat UE FĂRĂ CONTROALE
Începând din 1 ianuarie 2025, România este stat-membru complet al spațiului Schengen. Controalele în punctele de trecere a frontierei terestre, la toate vămile, sunt ridicate, completând astfel circulația fără verificări în aeroporturi și porturile la Marea Neagră, care se aplică deja de nouă luni.
Schengen este una dintre cele mai importante realizări ale proiectului european. Povestea spațiului Schengen începe de la numele unui mic sat din Luxemburg, situat la frontiera cu Germania și Franța, unde s-au semnat Acordul Schengen și Convenția Schengen, în 1985 și, respectiv, în 1990.
”Schengen a început în 1985, ca proiect interguvernamental între cinci țări ale UE – Franța, Germania, Belgia, Țările de Jos și Luxemburg – și s-a extins treptat pentru a deveni cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume”, potrivit informațiilor prezentate de Consiliul Europei.
A fi membru Schengen este sinonim cu apartenența la un spațiu fără controale la frontierele interne. Adică, țările nu efectuează verificări la frontierele lor interne, cu excepția cazurilor unor amenințări specifice și efectuează controale armonizate la frontierele lor externe, pe baza unor criterii clar definite.
Spațiul Schengen funcționează în baza unor norme reunite sub denumirea de Codul Frontierelor Schengen. Potrivit oficialilor Comisiei Europene, spațiul Schengen admite un număr limitat de vizitatori care să călătorească fără să fie controlați.
Spațiul Schengen permite unui număr de peste 400 de milioane de persoane să călătorească liber între țările membre fără a fi supuse controalelor la frontieră. În fiecare zi, aproximativ 3,5 milioane de persoane trec frontierele interne pentru a munci sau a studia, sau pentru a-și vizita familia și prietenii, iar aproape 1,7 milioane de persoane locuiesc într-o țară Schengen și lucrează în alta. Se estimează că europenii efectuează anual 1,25 miliarde de călătorii în interiorul spațiului Schengen, ceea ce aduce de asemenea beneficii considerabile turismului și sectorului cultural
Pentru România, aderarea la Schengen a început în 31 martie 2024, când s-au eliminat controalele la frontierele aeriene (aeroporturi) și maritime interne (porturi la Marea Neagră).
Integrarea deplină în Schengen, și cu frontierele terestre, va fi marcată la 1 ianuarie 2025. Eliminarea verificărilor asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu și dintre România și Bulgaria a fost aprobată în Consiliul Justiție și Afaceri Interne din 12 decembrie 2024.
Din 1 ianuarie 2025, persoanele se pot deplasa către sau dinspre alte state membre UE/SEE/CH (cu excepția Cipru și Irlanda) fără a fi supuse controalelor de frontieră.
Statele membre Schengen sunt: Austria, Bulgaria, Belgia, Cehia, Croația, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Regatul Țărilor de Jos, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria, România, precum și Elveția, Islanda, Norvegia și Liechtenstein.
Deși circulația între statele membre Schengen presupune eliminarea controalelor de la frontiere, acestea nu vor fi eliminate imediat și complet.
În continuare, sunt posibile verificări polițienești ale identității, pentru stabilirea situației legale a persoanelor. Toate persoanele au nevoie în continuare de un document de călătorie valabil, a precizat Ministerul Afacerilor Interne (MAI).
Beneficiul de a fi stat-membru Schengen
Aderarea completă la Schengen aduce o serie de avantaje statelor-membre, iar principalul dintre acestea îl reprezintă ridicarea controalelor între frontierele interne, care aplică în întregime acquis-ul Schengen, fiind creată o singură frontieră externă, unde controalele se desfășoară conform unui set de reguli clare în materie de vize, migrație, azil, precum și măsuri referitoare la cooperarea polițienească, judiciară sau vamală. Pentru cetățeni, efectul este cel al călătoriilor în interiorul țării fără a fi supuși controalelor la frontieră, potrivit oficialilor MAI.
- La frontiera aeriană, eliminarea controalelor la frontierele interne are ca rezultat zboruri Schengen similare celor interne.
- La frontierele terestre, infrastructura punctelor de trecere a frontierei va fi desființată, astfel că trecerea frontierelor interne va fi asemănătoare unei călătorii în interiorul țării.
- Trecerea frontierei se poate realiza indiferent de oră și prin orice loc.
- Cetățenii statelor membre care călătoresc în spațiul Schengen trebuie să aibă asupra lor un document de identitate valabil.
Controalele la frontierele interne Schengen pot fi introduse pentru o perioada limitată în timp, din motive de ordine publică sau securitate națională. Decizia este luată la nivelul fiecărui stat membru Schengen, în conformitate cu regulile uniforme prevăzute de Codul Frontierelor Schengen.
Acest fapt nu este scutit de eventuale evenimente nedorite, cum ar fi creșterea gradului de pericol în ceea ce privește securitatea internă a țărilor implicate. În acest caz, autoritățile recomandă o cooperarea transfrontalieră, în special prin înființarea serviciilor comune ale poliției, vămii și poliției de frontieră (în cadrul centrelor, birourilor, punctelor comune de contact) pentru toate statele contractante, care să aibă ca scop protecția propriilor cetățen.
Sistemul Informatic Schengen, asistența operativă reciprocă și schimbul direct de informații între forțele de poliție, precum și supravegherea și urmărirea transfrontalieră a infractorilor reprezintă mijloace de luptă împotriva terorismului, crimei organizate, traficului de ființe umane și a imigrației ilegale.
În același timp, a fost adoptat un set de reguli uniform care să asigure cetățenilor statelor membre protecția datelor cu caracter personal împotriva oricărei încălcări a drepturilor fundamentale.
Măsurile compensatorii ale statelor Schengen
Odată cu eliminarea controalelor la frontierele interne ale statelor membre, poate fi afectată securitatea internă a Uniunii Europene. Pentru prevenirea riscurilor aduse de eliminarea acestora, statele Schengen introduc un set de măsuri compensatorii, menite să contrabalanseze lipsa controalelor la frontierele interne. Acestea pot fi:
- acțiuni polițienești de verificare a identității, efectuate în terminalele sau la cursele Schengen din aeroporturi și porturi, precum și pe întregul teritoriu național, asupra documentelor de identitate/călătorie, cu scopul prevenirii și combaterii migrației ilegale și infracționalității transfrontaliere, identificării eventualelor fraude și a persoanelor care nu au drept de a se afla în alte zone decât cele autorizate de situația lor specifică;
- cooperarea polițienească: întâlniri periodice pentru stabilirea obiectivelor comune și a măsurilor necesare în legătură cu viitoarele măsuri compensatorii; patrule comune mixte, inclusiv în trenuri, pentru combaterea migrației ilegale și menținerea ordinii și liniștii publice; rapoarte de analiză de risc comune strategice și operaționale, briefinguri zilnice; rapoarte de analiză comună (Poliția de Frontieră, Poliția, Vama) în zonele de frontieră, schimb de informații, operațiuni comune; operațiuni comune cu privire la potențialul suspecților de nivel înalt și a rețelelor criminale de mare risc; organizarea de operațiuni de urmărire și supraveghere transfrontalieră; colectarea de statistici periodice de-a lungul rutei de la toate statele participante;
- cooperarea judiciară a statelor membre Schengen.
Chiar dacă au fost eliminate controalele la granițe, statele Schengen comunică prin anumite mijloace de informare, considerate „măsuri compensatorii”.
Cea mai semnificativă măsură compensatorie o reprezintă înființarea Sistemului de Informații Schengen, lansat pentru prima oară în anul 1995, dezvoltat ulterior pentru a ține pasul cu nevoile reieșite din provocările de natură operativă cu care se confruntă spațiul Schengen.
SIS este un sistem polițienesc esențial pentru schimbul de informații despre persoane și obiecte, pe baza de semnalări introduse de autoritățile statelor membre și de agențiile europene relevante. Începând cu anul 2023, SIS conține și deciziile de returnare emise de statele membre cetățenilor terți cu ședere ilegală.
Un alt sistem de informații relevant și necesar pentru autoritățile statelor membre este Sistemul de Informații privind Vizele (VIS), care a fost dezvoltat începând cu anul 2011 și vizează înregistrarea datelor cetățenilor care aplică pentru viză în oricare din statele membre Schengen și a datelor biometrice ale cetățenilor terți supuși obligației de a deține o viză la trecerea frontierelor externe.
În perspectivă, noi sisteme europene de informații vor fi operaționalizate pentru scopuri bine individualizate în bazele legale europene, iar accesul autorităților de poliție la aceste sisteme va furniza un sprijin esențial activității specifice, potrivit reprezentanților MAI.
România a demarat procesul aderării la Schengen în anul 1993, prin semnarea Acordului European care instituie o asociere a țării cu Comunitățile Europene și Statele Membre ale acestora.
Cronologia evenimentelor care au precedat aderarea deplină a României în Schengen:
- 1993 – Copenhaga: statele membre au decis că țările asociate din Europa Centrală și de Est pot deveni state membre al Uniunii Europene în momentul în care îndeplinesc criteriile economice și politice necesare;
- 22 iunie 1995: depunerea de către România a cererii de aderare la Uniunea Europeană, la câteva luni după intrarea în vigoare a Acordului European (1 februarie 1995);
- decembrie 1999: decizia Consiliului European de la Helsinki de a deschide negocierile de aderare cu România;
- februarie 2000: lansarea oficială a procesului de negociere a aderării României la Uniunea Europeană;
- 2002 – 2004: Consiliile Europene de la Copenhaga (decembrie 2002), Salonic (iunie 2003), Bruxelles (decembrie 2003 si iunie 2004) reconfirmă sprijinul statelor membre ale Uniunii Europene pentru finalizarea negocierilor în 2004, semnarea Tratatului de Aderare cât mai curând posibil în 2005 și aderarea efectivă în ianuarie 2007;
- decembrie 2004: încheierea negocierilor de aderare, confirmând-se totodată calendarul de aderare, în cadrul Consiliului European de la Bruxelles;
- 3 aprilie 2005: România primește avizul conform al Parlamentului European;
- 25 aprilie 2005: la Luxemburg are loc semnarea Tratatului de Aderare;
- 26 septembrie 2006: Raportul Comisiei Europene a subliniat atât aspectele pozitive, cât și aspectele asupra cărora România trebuia să se concentreze în următoarea perioada;
- 1 ianuarie 2007: România a aderat la Uniunea Europeana;
- 28 iunie 2007: România a transmis Declarația de pregătire pe trei domenii: protecția datelor cu caracter personal, cooperare polițieneasca și vize;
- 24-25 ianuarie 2008: în marja reuniunii Consiliului Justiție şi Afaceri Interne, România şi Bulgaria au semnat Declarația comună privind aderarea la spațiul Schengen în cursul anului 2011;
- 2 iunie 2008: a fost transmisă a doua Declarație de pregătire, incluzând toate domeniile de evaluare;
- 10 noiembrie 2008: România a transmis oficial Secretariatului General al Consiliului răspunsurile sale la chestionarul Schengen;
- 2009-2010: pe parcursul celor doi ani au fost organizate vizite de evaluare Schengen, pentru verificarea, în teren, a stadiului implementării acquis-ului Schengen: cooperare polițienească (23-29 martie 2009), protecția datelor personale (29 aprilie – 1 mai 2009), vize (2 – 11 iunie 2009), frontiere maritime (3-7 septembrie 2009), frontiere aeriene (15-18 noiembrie 2009), frontiere terestre (26 martie – 1 aprilie 2010), reevaluare frontiere aeriene și terestre (15-17 noiembrie 2010) și Sistemul de Informații Schengen/SIRENE (6-10 decembrie 2010);
- toate rapoartele de evaluare Schengen, aferente misiunilor desfășurate, au fost aprobate în cadrul grupului de lucru Evaluare Schengen al Consiliului Uniunii Europene, principala concluzie a celor 8 rapoarte de evaluare Schengen fiind că România a ajuns într-un stadiu avansat în ceea ce privește implementarea acquis-ului Schengen și este pregătită să adere la spațiul Schengen;
- 9 iunie 2011: în cadrul reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne au fost aprobate Concluziile Consiliului cu privire la finalizarea procesului de evaluare a stadiului de pregătire a României și Bulgariei pentru aplicarea integrală a prevederilor acquis-ului Schengen, care a reprezentat o recunoaștere oficială din partea tuturor statelor membre a îndeplinirii condițiilor pentru aderare;
- 2022: În perioadele 9-12 octombrie și 15-18 noiembrie 2022, s-au desfășurat, în teren, vizite asumate voluntar de România, sub coordonarea Comisiei Europene. Obiectivul acestor vizite voluntare a fost acela de a permite statelor membre, în deplină transparență, să constate modul de aplicare a celor mai recente piese ale acquis-ului Schengen în România și faptul că România îndeplinește în continuare cerințele pentru a adera la spațiul Schengen;
- 30 decembrie 2023: Consiliul UE a adoptat Decizia privind aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în România(Decizia Consiliului nr. 2024/210).
- Astfel, începând cu data de 31 martie 2024, controalele la frontierele aeriene și maritime au fost eliminate;
- 12 decembrie 2024: Consiliul UE a adoptat Decizia privind stabilirea datei pentru eliminarea verificarilor asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu si dintre Republica Bulgaria si România. Astfel, din 1 ianuarie 2025, controalele la frontierele terestre interne cu Bulgaria si Ungaria au fost eliminate.
CITEȘTE ȘI:
România închide 33 de puncte de trecere a frontierei, din 1 ianuarie, când intră complet în SCHENGEN. Ce se întâmplă cu angajații de la graniță
Victor Negrescu, despre intrarea în SCHENGEN și evenimentele care au marcat anul 2024: „Europei îi trebuie un plan pentru a evita criza”
România în SCHENGEN: Controalele la frontierele terestre eliminate din 1 ianuarie 2025, cu posibilitatea reintroducerii în cazuri excepționale
Breaking
Donald Trump a folosit AI pentru a se costuma în Elvis în pragul comemorării a 49 de ani de la moartea regelui rock’n’roll
Donald Trump a postat mai multe imagini generate cu inteligența artificială pe The Truth Social, inclusiv cu el îmbrăcat în costumul cântărețului american de rock’n’roll. În alte imagini generate cu AI apare în postura de cuceritor al Venezuelei așa cum fusese ilustrat Theodore Roosevelt într-o caricatură, de comandant militar din timpul Războiului American de Independență, într-un tablou cu președinții George Washington și Abraham Lincoln. Președintele a postat și un afiș în care sugerează că ar putea candida la alegerile din 2028 sau că va anexa Groenlanda.
Postarea în care președintele american în costumul pe care l-a purtat Elvis Presley la concertul Aloha from Hawaii din 1973 a atras aproape 20.000 de aprecieri și 2.500 de comentarii, dar și critici. Trump s-a mai comparat cu Elvis și în trecut.
- „Este o insultă pentru toți cei care l-au iubit pe Elvis”.
- „Trump tot repetă că America a fost cândva de râsul lumii, dar acum că el este președinte, țara nu a fost niciodată mai respectată. Ca australian, pot confirma 100% că Donald Trump este de râsul lumii aici”.
- „Spre deosebire de Trump, Elvis a servit cu adevărat națiunea noastră cu onoare, distincție și rock and roll”
- „Nu doar că tânjește după lumina reflectoarelor, ci se crede chiar Elvis în perioada de glorie. Ego-ul lui a depășit orice limită”.
- „Singurul lucru pe care Trump și Elvis îl au în comun este înclinația lor către fete minore” (o referire la legăturile lui Trump cu Epstein și presupusele acte sexuale cu minore, precum și la faptul că Elvis Presley a cunoscut-o pe Priscilla Beaulieu când avea 14 ani)
În ultimele zile, liderul de la Casa Albă a publicat imagini în care s-a ilustrat cu șepci inscripționate cu mesajul „Trump 2028”, alimentând speculațiile privind intenția sa de a obține și cel de-al treilea mandat prezidențial, deși Constituția SUA nu-i permite unui președinte să aibă mai mult de două mandate.
Despre Elvis Presley
Elvis Presley s-a născut pe 8 ianuarie 1935, în Tupelo, Mississppi. A copilărit în Memphis, Tennessee, după ce familia lui a decis să se mute când el avea 13 ani. Cariera muzicală a lui Presley a început în 1954, când a cântat pentru Sun Records, avându-l ca producător pe Sam Phillips.
După doi ani, el a devenit numărul 1 în SUA și a vândut 10 milioane de albume. Considerat „regele rock’n’roll”, Elvis a avut simultan și o carieră în cinematografie după ce a jucat în filmul „Love Me Tender”, „Jailhouse Rock”, „Blue Hawaii” și „Viva Las Vegas”. Elvis a efectuat serviciul militar în Germania de Vest în 1958 și și-a relansat cariera muzicală în 1960.
A continuat să concerteze în Las Vegas, iar în 1973, a devenit primul artist solo care a cântat la primul concert muzical transmis la nivel global.
S-a căsătorit cu Priscilla Beaulieu în 1967. Un an mai târziu, Priscilla a născut-o pe Lisa Marie Presley. Faimosul cuplu a divorțat în 1973.
După ce a consumat droguri și a făcut abuz de mâncare nesănătoasă, sănătatea artistului s-a deteriorat. Elvis a decedat la 42 de ani, pe 16 august 1977, la reședința sa din Graceland. Lisa Marie Presley a devenit cântăreață ca tatăl ei și a fost căsătorită între 1968 și 1994 cu Michael Jackson, considerat regele muzicii pop. Lisa Presley a murit în 2023 din cauza unui infarct cauzat de complicațiile unei operații bariatrice, la 54 de ani.
Sursa Foto: The Truth Social/Hepta
Breaking
De ce vinde România energie ieftină Bulgariei
Fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, susține că România ajunge să vândă ziua energie Bulgariei și să o cumpere seara la prețuri de până la 7 ori mai mari din cauza capacităților insuficiente de stocare. Potrivit acestuia, Bulgaria a investit în baterii, în timp ce România a rămas în urmă.
Într-o postare pe rețelele sociale, Burduja spune că România vinde energie ziua, când producția e mare, și cumpără seara, atunci când producția din țară e mică și consumul mare.
„De ce Bulgaria face bani din energia României? Simplu și dureros: la prânz, când soarele arde, vindem energia vecinilor bulgari la preț mic, pentru că producția e mare și consumul mic. Seara cumpărăm energie de la bulgari de 7 ori mai scump, pentru că producția noastră e mică și consumul mare”, a transmis Sebastian Burduja.
De ce vinde România energie ieftină Bulgariei și pierde milioane de euro
Conform fostului ministru, numai în luna aprilie România a dat Bulgariei pentru energie 33 de milioane de euro și a încasat doar 5. Sebastian Burduja spune că una dintre principalele explicații este aceea că Bulgaria a investit masiv în baterii de stocare.
„De ce? Pentru că ei deja au baterii și noi avem (deocamdată) prea puține”.
Burduja susține că diferența dintre cele două țări vine și din modul în care au fost alocate fondurile europene prin Planurile Naționale de Redresare și Reziliență.
„Bulgarii au pus acum cinci ani 600 de milioane de euro în PNRR-ul lor pentru baterii. Cei care au scris PNRR-ul României au alocat doar 80 de milioane de euro pentru baterii, de peste 7 ori mai puțin. Bulgaria a investit în baterii, România a promis că închide cărbunele”, a adaugat Burduja.
Burduja: România avea doar 14 MWh stocare în 2023
Acesta mai spune că, în 2023, când a început mandatul la Ministerul Energiei, România avea doar 14 MWh stocare, și că a lăsat în șantiere sau finalizate mai multe proiecte în acest sens.
„Cu situația asta am plecat la drum în iunie 2023, când am început mandatul la Ministerul Energiei, și cu doar 14 MWh stocare, practic zero”, a afirmat acesta.
Fostul ministru susține că, în perioada în care s-a aflat la conducerea Ministerului Energiei, a fost salvată finanțarea din PNRR destinată bateriilor și au fost pregătite mai multe proiecte de stocare.
„Ministerul propunea în vara lui 2023 să arunce la coș singurii bani de baterii din PNRR-ul României. N-am permis asta, am negociat cu Comisia Europeană și am salvat apelul. Azi banii sunt în șantiere și în proiecte finalizate, cum e cea mai mare baterie din Banat, 200 MWh, la Iaz, Caraș-Severin”, a transmis Burduja.
„Bulgarii au câștigat o etapă. Cursa o vom câștiga noi”
În finalul postării, Sebastian Burduja susține că România poate recupera decalajul față de Bulgaria și critică faptul că anumite teme din sectorul energetic sunt abordate abia acum.
„Bulgarii au câștigat o etapă. Cursa o vom câștigă noi, chiar dacă astăzi suntem în urmă din cauza erorilor din trecut. Important e că începem să construim, după ani de «secetă» în sectorul energetic. Unii politiceni descoperă acum hidrocentralele blocate de decenii, stocarea, gazul din Marea Neagră, reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă”, mai spune fostul ministru.
Breaking
Răspunsul lui Bolojan pentru Grindeanu, după ce după ce președintele PSD a cerut repornirea centralelor pe cărbune
Premierul demis Ilie Bolojan cataloghează drept „propunere de tip populist” iniţiativa anunţată luni de PSD privind menţinerea în funcţiune a capacităţilor de producţie a energiei electrice pe bază de cărbune. Bolojan a atras atenţia asupra faptului că, dacă România încalcă ceea ce şi-a asumat prin jalonul din PNRR privind decarbonizarea, riscă să piardă sume mari din banii europeni.
Bolojan, replică pentru Grindeanu
Premierul interimar Ilie Bolojan a precizat luni, întrebat de Gândul, că problema centralelor pe cărbune trebuie analizată atât din perspectivă politică, cât și prin prisma angajamentelor asumate de România prin PNRR. Sorin Grindeanu i-a cerut public premierului demis să meargă de urgență la Bruxelles pentru a negocia amânarea termenului de 31 august privind închiderea centralelor electrice pe bază de cărbune, în contextul discuțiilor despre securitatea energetică a României.
„Problema centralelor pe cărbune ţine, într-adevăr, de zona de energie şi aici sunt două aspecte: cele de natură politică şi cele care ţin de angajamentele României, de realităţi, de absorbţia de fonduri europene, de analize de rentabilitate şi de sustenabilitate. Or, aşa cum ştiţi, România a semnat un angajament prin PNRR prin care, în schimbul unor finanţări importante pe care România le-a primit atât sub formă de granturi, cât şi sub formă de împrumuturi, s-a angajat să reducă producţia pe cărbune înlocuind-o cu alte forme de producţie: producţie pe gaz, producţie pe fotovoltaic sau pe eolian. Din păcate, din 2021 şi până în 2025 când am avut termenele în care trebuia să facem aceste schimbări nu s-a făcut mare lucru şi nici la Craiova, nici în Valea Jiului şi nici în judeţul Gorj şi în întârziere, în două oraşe, Constanţa şi Arad nu s-au realizat lucrurile, la Arad şi la Constanţa cele două centrale care înlocuiesc grupurile pe cărbune sunt într-o stare avansată de lucrări şi din această toamnă vor funcţiona”, a declarat Bolojan.
Prim-ministrul Romaniei, Ilie Bolojan (in imagine), si prim-ministrul Republicii Moldova, Vasile Tofan, sustin declaratii de presa comune la Palatul Victoria din Bucuresti, joi, 30 iulie 2026. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO
Premierul demis a arătat că România va îndeplini parţial clauzele din jalonul privind decarbonizarea, precizând că, în calitate de şef al Guvernului, a obţinut maximum posibil în renegocierile cu Comisia Europenă privind acest jalon.
„Prin urmare, de când sunt premier, am renegociat jalonul de decarbonizare, am obţinut, din punctul meu de vedere, maximul posibil din ceea ce se putea obţine în condiţiile pe care România şi le-a asumat prin guvernele noastre în anii anteriori şi suntem în situaţia în care până la sfârşitul lunii august avem nişte clauze de îndeplinit pe care, dacă România le îndeplineşte, şi le vom îndeplini parţial, corecţiile vor fi mai mici, iar pentru ceea nu îndeplinim vom primi, probabil, nişte corecţii. Ceea ce vreau să spun este că sunt acţiuni pe care le poţi desfăşura în condiţii normale (…) şi decizii pe care le putem lua într-un stil populist privind încălcarea înţelegerilor pe care le-am făcut şi dacă luăm astfel de decizii, inclusiv în domeniul energetic, ceea ce se poate rostogoli în spaţiul public într-o perioadă de genul acesta, înseamnă nu doar că vom pierde nişte bani, ci corecţiile pe PNRR vor fi foarte mari pentru că se declanşează un angajament de ireversibilitate care însemană corecţii imediate de peste un miliard de euro şi posibilitatea de a bloca finanţările viitoare din ultimele tranşe pe care le avem de acesat din PNRR”, a mai spus el.
Bolojan a adăugat că, în primăvara acestui an, în mandatul ministrului PSD Bogdan Ivan, s-a decis ca CET Govora, din judeţul Vâlcea, să se închidă luna aceasta, Bolojan arătând că modificarea acestei decizii implică corecţii foarte mari.
El a mai spus că proiectul PSD este ceva care „sună foarte bine”, dar care aduce costuri enorme pentru România”.
Mai mult, Bolojan a spus că pentru ca grupurile de producţie a energiei electrice pe bază de cărbune să fie repornite este nevoie de mai multe condiţii, inclusiv de cărbune.
„Tot ce s-a putut porni în condiţiile în care există rezerve funcţionează în condiţii normale atât timp cât au capacitatea de a funcţiona ca urmare a resurselor de cărbune pe care le au la dispoziţie”, a mai spus el.
Grindeanu îi cere lui Bolojan să meargă de urgență la Bruxelles
Liderul PSD, Sorin Grindeanu, anunţat luni că parlamentarii fomaţiunii vor depune un proiect de lege care să prevadă că autorităţile nu vor mai putea închide capacităţi de producţie în sectorul energetic decât dacă există noi capacităţi care să suplinească energia pe care cele închise o produceau. De asemenea, el îi cere public premierului demsi Ilie Bolojan să meargă la Bruxelles pentru pentru a negocia amânarea termenului de 31 august privind închiderea centralelor electrice pe bază de cărbune.
Un deputat USR respinge declarațiile lui Grindeanu față de modificarea legii ANI, după consultările de la Cotroceni „Inventează un scenariu imposibil”
-
Actualitateacum 22 de oreDe ce doi oameni cu venituri asemănătoare trăiesc inflații complet diferite?
-
Uncategorizedacum 3 zileLaser CO2 după 3 ședințe: rezultatul nu se judecă în primele zile
-
Uncategorizedacum 3 zileCreatina pentru concentrare: sprijin energetic, nu buton de pornire
-
Comunicateacum 8 oreProiectul “ACHIZIȚIONARE MICROBUZE NEPOLUANTE (ZERO EMISII GAZE DE EȘAPAMENT) PENTRUUTILIZAREA ÎN SCOP COMUNITAR PENTRU COMUNELE DUMBRĂVENI ȘI SIMINICEA”, cod proiect C10‐I1.1‐182
-
Sanatateacum 18 oreTestarea moleculară în ITS. Un rezultat obținut mai devreme poate susține o conduită medicală mai rapidă
-
Comunicateacum 8 oreU.A.T. Comuna Dumbrăveni, în calitate de beneficiar, anunță finalizarea implementăriiproiectului cu titlul “DEZVOLTAREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT LOCAL PRINIMPLIMENTAREA UNUI ~SISTEM DE MONITORIZARE ȘI SIGURANȚĂ ASPAȚIULUI PUBLIC~ LA NIVELUL COMUNEI DUMBRAVENI, JUDETULSUCEAVA”, contract de finanțare nr. 145443 / 21.12.2022 – cod proiect C10‐I1.2‐1023
-
Comunicateacum 10 oreAurul galben își recâștigă locul în inelul de logodnă — trei creații Blanco’s Diamonds de la Sabrini
-
Sanatateacum 7 oreTratament chirurgical pentru coxartroză: soluții moderne pentru durere de șold și alte afecțiuni ortopedice





