Connect with us
agentie marketing politic

Breaking

Intrarea României în SCHENGEN terestru, una dintre marile realizări ale începutului de an 2025. Românii pot călători în orice stat UE FĂRĂ CONTROALE

Publicat

pe

Intrarea României în SCHENGEN terestru, una dintre marile realizări ale începutului de an 2025. Românii pot călători în orice stat UE FĂRĂ CONTROALE

Începând din 1 ianuarie 2025, România este stat-membru complet al spațiului Schengen. Controalele în punctele de trecere a frontierei terestre, la toate vămile, sunt ridicate, completând astfel circulația fără verificări în aeroporturi și porturile la Marea Neagră, care se aplică deja de nouă luni.  

Schengen este una dintre cele mai importante realizări ale proiectului european. Povestea spațiului Schengen începe de la numele unui mic sat din Luxemburg, situat la frontiera cu Germania și Franța, unde s-au semnat Acordul Schengen și Convenția Schengen, în 1985 și, respectiv, în 1990.

”Schengen a început în 1985, ca proiect interguvernamental între cinci țări ale UE – Franța, Germania, Belgia, Țările de Jos și Luxemburg – și s-a extins treptat pentru a deveni cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume”, potrivit informațiilor prezentate de Consiliul Europei.

A fi membru Schengen este sinonim cu apartenența la un spațiu fără controale la frontierele interne. Adică, țările nu efectuează verificări la frontierele lor interne, cu excepția cazurilor unor amenințări specifice și efectuează controale armonizate la frontierele lor externe, pe baza unor criterii clar definite.

Spațiul Schengen funcționează în baza unor norme reunite sub denumirea de Codul Frontierelor Schengen. Potrivit oficialilor Comisiei Europene, spațiul Schengen admite un număr limitat de vizitatori care să călătorească fără să fie controlați.

Spațiul Schengen permite unui număr de peste 400 de milioane de persoane să călătorească liber între țările membre fără a fi supuse controalelor la frontieră. În fiecare zi, aproximativ 3,5 milioane de persoane trec frontierele interne pentru a munci sau a studia, sau pentru a-și vizita familia și prietenii, iar aproape 1,7 milioane de persoane locuiesc într-o țară Schengen și lucrează în alta. Se estimează că europenii efectuează anual 1,25 miliarde de călătorii în interiorul spațiului Schengen, ceea ce aduce de asemenea beneficii considerabile turismului și sectorului cultural

Pentru România, aderarea la Schengen a început în 31 martie 2024, când s-au eliminat controalele la frontierele aeriene (aeroporturi) și maritime interne (porturi la Marea Neagră).

Integrarea deplină în Schengen, și cu frontierele terestre, va fi marcată la 1 ianuarie 2025. Eliminarea verificărilor asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu și dintre România și Bulgaria a fost aprobată în Consiliul Justiție și Afaceri Interne din 12 decembrie 2024.

Din 1 ianuarie 2025, persoanele se pot deplasa către sau dinspre alte state membre UE/SEE/CH (cu excepția Cipru și Irlanda) fără a fi supuse controalelor de frontieră.

Statele membre Schengen sunt: Austria, Bulgaria, Belgia, Cehia, Croația, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Regatul Țărilor de Jos, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria, România, precum și Elveția, Islanda, Norvegia și Liechtenstein.

Deși circulația între statele membre Schengen presupune eliminarea controalelor de la frontiere, acestea nu vor fi eliminate imediat și complet.

În continuare, sunt posibile verificări polițienești ale identității, pentru stabilirea situației legale a persoanelor. Toate persoanele au nevoie în continuare de un document de călătorie valabil, a precizat Ministerul Afacerilor Interne (MAI).

Beneficiul de a fi stat-membru Schengen

Aderarea completă la Schengen aduce o serie de avantaje statelor-membre, iar principalul dintre acestea îl reprezintă  ridicarea controalelor între frontierele interne, care aplică în întregime acquis-ul Schengen, fiind creată o singură frontieră externă, unde controalele se desfășoară conform unui set de reguli clare în materie de vize, migrație, azil, precum și măsuri referitoare la cooperarea polițienească, judiciară sau vamală. Pentru cetățeni, efectul este cel al călătoriilor în interiorul țării fără a fi supuși controalelor la frontieră, potrivit oficialilor MAI.

  •  La frontiera aeriană, eliminarea controalelor la frontierele interne are ca rezultat zboruri Schengen similare celor interne.
  • La frontierele terestre, infrastructura punctelor de trecere a frontierei va fi desființată, astfel că trecerea frontierelor interne va fi asemănătoare unei călătorii în interiorul țării.
  • Trecerea frontierei se poate realiza indiferent de oră și prin orice loc.
  • Cetățenii statelor membre care călătoresc în spațiul Schengen trebuie să aibă asupra lor un document de identitate valabil.

Controalele la frontierele interne Schengen pot fi introduse pentru o perioada limitată în timp, din motive de ordine publică sau securitate națională. Decizia este luată la nivelul fiecărui stat membru Schengen, în conformitate cu regulile uniforme prevăzute de Codul Frontierelor Schengen.

Acest fapt nu este scutit de eventuale evenimente nedorite, cum ar fi creșterea gradului de pericol în ceea ce privește securitatea internă a țărilor implicate. În acest caz, autoritățile recomandă o cooperarea transfrontalieră, în special prin înființarea serviciilor comune ale poliției, vămii și poliției de frontieră (în cadrul centrelor, birourilor, punctelor comune de contact) pentru toate statele contractante, care să aibă ca scop protecția propriilor cetățen.

Sistemul Informatic Schengen, asistența operativă reciprocă și schimbul direct de informații între forțele de poliție, precum și supravegherea și urmărirea transfrontalieră a infractorilor reprezintă mijloace de luptă împotriva terorismului, crimei organizate, traficului de ființe umane și a imigrației ilegale.

În același timp, a fost adoptat un set de reguli uniform care să asigure cetățenilor statelor membre protecția datelor cu caracter personal împotriva oricărei încălcări a drepturilor fundamentale.

Măsurile compensatorii ale statelor Schengen

Odată cu eliminarea controalelor la frontierele interne ale statelor membre, poate fi afectată securitatea internă a Uniunii Europene. Pentru prevenirea riscurilor aduse de eliminarea acestora, statele Schengen introduc un set de măsuri compensatorii, menite să contrabalanseze lipsa controalelor la frontierele interne. Acestea pot fi:

  • acțiuni polițienești de verificare a identității, efectuate în terminalele sau la cursele Schengen din aeroporturi și porturi, precum și pe întregul teritoriu național, asupra documentelor de identitate/călătorie, cu scopul prevenirii și combaterii migrației ilegale și infracționalității transfrontaliere, identificării eventualelor fraude și a persoanelor care nu au drept de a se afla în alte zone decât cele autorizate de situația lor specifică;
  • cooperarea polițienească: întâlniri periodice pentru stabilirea obiectivelor comune și a măsurilor necesare în legătură cu viitoarele măsuri compensatorii; patrule comune mixte, inclusiv în trenuri, pentru combaterea migrației ilegale și menținerea ordinii și liniștii publice;  rapoarte de analiză de risc comune strategice și operaționale, briefinguri zilnice; rapoarte de analiză comună (Poliția de Frontieră, Poliția, Vama) în zonele de frontieră, schimb de informații, operațiuni comune; operațiuni comune cu privire la potențialul suspecților de nivel înalt și a rețelelor criminale de mare risc; organizarea de operațiuni de urmărire și supraveghere transfrontalieră; colectarea de statistici periodice de-a lungul rutei de la toate statele participante;
  • cooperarea judiciară a statelor membre Schengen.

Chiar dacă au fost eliminate controalele la granițe, statele Schengen comunică prin anumite mijloace de informare, considerate „măsuri compensatorii”.

Cea mai semnificativă măsură compensatorie o reprezintă înființarea Sistemului de Informații Schengen, lansat pentru prima oară în anul 1995, dezvoltat ulterior pentru a ține pasul cu nevoile reieșite din provocările de natură operativă cu care se confruntă spațiul Schengen.

SIS este un sistem polițienesc esențial pentru schimbul de informații despre persoane și obiecte, pe baza de semnalări introduse de autoritățile statelor membre și de agențiile europene relevante. Începând cu anul 2023, SIS conține și deciziile de returnare emise de statele membre cetățenilor terți cu ședere ilegală.

Un alt sistem de informații relevant și necesar pentru autoritățile statelor membre este Sistemul de Informații privind Vizele (VIS), care a fost dezvoltat începând cu anul 2011 și vizează înregistrarea datelor cetățenilor care aplică pentru viză în oricare din statele membre Schengen și a datelor biometrice ale cetățenilor terți supuși obligației de a deține o viză la trecerea frontierelor externe.

În perspectivă, noi sisteme europene de informații vor fi operaționalizate pentru scopuri bine individualizate în bazele legale europene, iar accesul autorităților de poliție la aceste sisteme va furniza un sprijin esențial activității specifice, potrivit reprezentanților MAI. 

România a demarat procesul aderării la Schengen în anul 1993, prin semnarea Acordului European care instituie o asociere a țării cu Comunitățile Europene și Statele Membre ale acestora.

Cronologia evenimentelor care au precedat aderarea deplină a României în Schengen:

  • 1993 – Copenhaga: statele membre au decis că țările asociate din Europa Centrală și de Est pot deveni state membre al Uniunii Europene în momentul în care îndeplinesc criteriile economice și politice necesare;
  • 22 iunie 1995: depunerea de către România a cererii de aderare la Uniunea Europeană, la câteva luni după intrarea în vigoare a Acordului European (1 februarie 1995);
  • decembrie 1999: decizia Consiliului European de la Helsinki de a deschide negocierile de aderare cu România;
  • februarie 2000: lansarea oficială a procesului de negociere a aderării României la Uniunea Europeană;
  • 2002 – 2004: Consiliile Europene de la Copenhaga (decembrie 2002), Salonic (iunie 2003), Bruxelles (decembrie 2003 si iunie 2004) reconfirmă sprijinul statelor membre ale Uniunii Europene pentru finalizarea negocierilor în 2004, semnarea Tratatului de Aderare cât mai curând posibil în 2005 și aderarea efectivă în ianuarie 2007;
  • decembrie 2004: încheierea negocierilor de aderare, confirmând-se totodată calendarul de aderare, în cadrul Consiliului European de la Bruxelles;
  • 3 aprilie 2005: România primește avizul conform al Parlamentului European;
  • 25 aprilie 2005: la Luxemburg are loc semnarea Tratatului de Aderare;
  • 26 septembrie 2006: Raportul Comisiei Europene a subliniat atât aspectele pozitive, cât și aspectele asupra cărora România trebuia să se concentreze în următoarea perioada;
  • 1 ianuarie 2007: România a aderat la Uniunea Europeana;
  • 28 iunie 2007: România a transmis Declarația de pregătire pe trei domenii: protecția datelor cu caracter personal, cooperare polițieneasca și vize;
  • 24-25 ianuarie 2008: în marja reuniunii Consiliului Justiție şi Afaceri Interne, România şi Bulgaria au semnat Declarația comună privind aderarea la spațiul Schengen în cursul anului 2011;
  • 2 iunie 2008: a fost transmisă a doua Declarație de pregătire, incluzând toate domeniile de evaluare;
  • 10 noiembrie 2008: România a transmis oficial Secretariatului General al Consiliului răspunsurile sale la chestionarul Schengen;
  • 2009-2010: pe parcursul celor doi ani au fost organizate vizite de evaluare Schengen, pentru verificarea, în teren, a stadiului implementării acquis-ului Schengen: cooperare polițienească (23-29 martie 2009), protecția datelor personale (29 aprilie – 1 mai 2009), vize (2 – 11 iunie 2009), frontiere maritime (3-7 septembrie 2009), frontiere aeriene (15-18 noiembrie 2009), frontiere terestre (26 martie – 1 aprilie 2010), reevaluare frontiere aeriene și terestre (15-17 noiembrie 2010) și Sistemul de Informații Schengen/SIRENE (6-10 decembrie 2010);
  • toate rapoartele de evaluare Schengen, aferente misiunilor desfășurate, au fost aprobate în cadrul grupului de lucru Evaluare Schengen al Consiliului Uniunii Europeneprincipala concluzie a celor 8 rapoarte de evaluare Schengen fiind că România a ajuns într-un stadiu avansat în ceea ce privește implementarea acquis-ului Schengen și este pregătită să adere la spațiul Schengen;
  • 9 iunie 2011: în cadrul reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne au fost aprobate Concluziile Consiliului cu privire la finalizarea procesului de evaluare a stadiului de pregătire a României și Bulgariei pentru aplicarea integrală a prevederilor acquis-ului Schengen, care a reprezentat o recunoaștere oficială din partea tuturor statelor membre a îndeplinirii condițiilor pentru aderare;
  •  2022: În perioadele 9-12 octombrie și 15-18 noiembrie 2022, s-au desfășurat, în teren, vizite asumate voluntar de România, sub coordonarea Comisiei Europene. Obiectivul acestor vizite voluntare a fost acela de a permite statelor membre, în deplină transparență, să constate modul de aplicare a celor mai recente piese ale acquis-ului Schengen în România și faptul că România îndeplinește în continuare cerințele pentru a adera la spațiul Schengen;
  • 30 decembrie 2023: Consiliul UE a adoptat Decizia privind aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în România(Decizia Consiliului nr. 2024/210).
  • Astfel, începând cu data de 31 martie 2024, controalele la frontierele aeriene și maritime au fost eliminate;
  • 12 decembrie 2024: Consiliul UE a adoptat Decizia privind stabilirea datei pentru eliminarea verificarilor asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu si dintre Republica Bulgaria si RomâniaAstfel, din 1 ianuarie 2025, controalele la frontierele terestre interne cu Bulgaria si Ungaria au fost eliminate.

CITEȘTE ȘI:

România închide 33 de puncte de trecere a frontierei, din 1 ianuarie, când intră complet în SCHENGEN. Ce se întâmplă cu angajații de la graniță

Victor Negrescu, despre intrarea în SCHENGEN și evenimentele care au marcat anul 2024: „Europei îi trebuie un plan pentru a evita criza”

România în SCHENGEN: Controalele la frontierele terestre eliminate din 1 ianuarie 2025, cu posibilitatea reintroducerii în cazuri excepționale

A absolvit studii superioare de jurnalism și are o experiență de peste 15 ani în mai multe redacții de presă scrisă și TV, din România. vezi toate
articolele

Comentarii Facebook
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Breaking

Ciprian Ciucu dă vina pe sistemul administrativ al Primăriei Capitalei, după furtuna care a măturat Bucureștiul: „Acest stat inert și incompetent”

Publicat

pe

Ciprian Ciucu dă vina pe sistemul administrativ al Primăriei Capitalei, după furtuna care a măturat Bucureștiul: „Acest stat inert și incompetent”

Edilul Ciprian Ciucu a dat vina pe sistemul administrativ din cadrul instituției pe care o conduce, adică Primăria Capitalei, în ceea ce privește implementarea unor soluții, care ar permite o gestionare eficientă a condițiilor meteo extreme. Acesta a precizat, miercuri seara, în cadrul unei intervenții la B1 TV, că demararea proiectelor ar fi îngreunată de birocrație.

Ciucu a recunoscut că există un risc foarte mare ca Primăria Capitalei chiar să piardă sumele de bani, pe care le-ar obține din fonduri europene, din cauza unui management precar la nivel administrativ.

„Problema pe care o avem, că vreau ca să fiu realist, cum am fost întotdeauna, sper că așa mă percep bucureștenii, e că avem o slabă capacitate administrativă la nivelul Primăriei Capitalei. Capacitatea de a aduce proiecte de investiții mari este foarte, foarte scăzută, de a atrage fondurile europene fără să pierzi după aceea banii. Capacitate foarte, foarte scăzută”, a subliniat Ciprian Ciucu.

„Este enorm de mult de muncă”

Edilul a precizat că a adus specialiști în cadrul Primăriei Capitalei pentru gestionarea unor investiții majore, însă demersul a fost blocat la nivel birocratic.

„Este enorm de mult de muncă. Am apucat să aduc oameni în Primărie, competenți, oameni care să poată să gestioneze astfel de proiecte și mi-au blocat organigrama. Adică trebuie să mă lupt cu niște mori de vânt fabuloase. Nu mă dau bătut, dar va trebui să aducem foarte mult know-how din alte state, companii mari care au mai făcut astfel de lucrări”, a afirmat Ciprian Ciucu.

„Acest stat este extrem de inert și de incompetent”

Potrivit primarului, derularea unor proiecte importante în Capitală este blocată de un cadru administrativ deficitar. „Acest stat este extrem de inert și incompetent”, subliniază edilul.

„Tare mi-e teamă, pe sistemul nostru administrativ, în care să faci o nenorocită de licitație îți ia un an de zile pentru un proiect mare de investiții, că până ne mișcăm noi cu acest stat, care este extrem de inert și de incompetent și de mare, ca să zic așa, și asta v-o zic ca primar, tare mi-e teamă că până să avem aceste soluții implementate o să mă treacă ceva timp”, a declarat Ciprian Ciucu.

O persoană a murit în timpul furtunii

Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a scris, miercuri, pe pagina sa de Facebook, că furtuna de marți noapte a fost cel mai puternic fenomen meteorologic din București din ultimii 30 de ani.  O persoană a murit în timpul furtunii care a lovit și localitatea Găneasa, din județul Ilfov.

„Bucureștiul s-a confruntat noaptea trecută cu unul dintre cele mai extreme fenomene meteorologice: am discutat despre acest aspect cu reprezentanții ISU și, pe baza experienței acestei instituții din ultimii 30 de ani, acest fenomen a fost cel mai puternic. Pagubele au fost produse din cauza vântului foarte puternic, cumulat cu foarte multe precipitații extreme. Avem două categorii mari de probleme: (1) inundațiile și (2) arborii rupți sau desprinși din rădăcini”, a scris Ciprian Ciucu, miercuri.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Breaking

Ilie Bolojan continuă “modernizarea” PNL. Încă un parlamentar SOS trece la partidul Brătienilor. Al patrulea într-o săptămână

Publicat

pe

Ilie Bolojan continuă “modernizarea” PNL. Încă un parlamentar SOS trece la partidul Brătienilor. Al patrulea într-o săptămână

Senatorul Dorin Silviu Petrea, ales pe listele SOS România în 2024 și proaspăt intrat în Partidul Național Liberal, a fost numit miercuri, 1 iulie, președintele interimar al Organizației Municipale PNL Brăila. Acesta al patrulea parlamentar SOS, care migrează spre Partidul Național Liberal.

Fostul membru SOS, Dorin Silviu Petrea, a ajuns la șefia Organizației Municipale Brăila, după ce conducerea PNL Brăila a decis să-l înlocuiască pe Marius Mitescu, consilier județean și până de curând, lider al liberalilor din municipiu.

Dorin-Silviu Petrea a intrat în PNL în urmă cu câteva zile, după ce luni a anunțat, în plenul Senatului, că părăsește grupul parlamentar „PACE – Întâi România” și se alătură grupului parlamentar al PNL. Petrea fusese ales senator de Brăila pe listele SOS România, partidul condus de Diana Șoșoacă, dar a fost exclus din formațiune în urmă cu aproximativ un an.

Adrian Peiu, fost membru SOS, a ajuns șef al PNL Ialomița

Recent, Adrian Peiu, un alt fost membru SOS, a fost numit de Ilie Bolojan în funcția de președinte interimar al organizației PNL Ialomița. Peiu a figurat ca senator pe listele partidului Dianei Șoșoacă în 2024.

Noul șef interimar al PNL Ialomița a fost, de asemenea, și unul dintre politicienii care au votat moțiunea de cenzură pentru demiterea actualului său șef, Ilie Bolojan.

„Aici e tot win-win (n.r. – la PNL). Eu îmi văd de treaba mea politică, domnul Bolojan îşi vede de treaba lui politică. Dacă sunt bun, m-au solicitat să preiau organizaţia Ialomița”, a declarata Adrian Peiu.

Adrian Peiu, fost membru SOS, a ajuns șef al PNL Ialomița

La PNL au aderat și alți doi foști deputați SOS: Iosif Jianu și Alexandrin Moiseev, a căror carieră este caracterizată de traseism politic.

Iosif Jianu, de la SOS, la PSD și, într-un final, la PNL

În 2024, Iosif Jianu a intrat în Parlament pe listele SOS, ca apoi să se alăture grupului parlamentar PSD, ca afiliat. În mai 2026, acesta și-a anunțat plecarea din grupul social-democraților, pentru a intra în tabăra Partidului Național Liberal din Parlament.

Iosif Jianu

Alexandrin Moiseev, fost deputat SOS, îl laudă pe Bolojan: „Cel mai competent premier”

Fost deputat SOS, Alexandrin Moiseev a demisionat din partidul Dianei Șoșoacă în 2025 și a ales să activeze ca independent. Pe 2 iunie 2025, Moiseev s-a alăturat grupului PSD din Camera Deputaților. În luna aprilie 2026, acesta a anunțat că demisionează din grupul parlamentar al social-democraților și își continuă activitatea ca deputat afiliat Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal.

Alexandrin Moiseev

La moțiunea de cenzură pentru demiterea lui Bolojan, proaspătul deputat PNL a declarat că refuză să voteze „împotriva celui mai competent premier pe care România l-a avut de la Revoluție până în prezent”.

„Nu am cum să votez moțiunea de cenzură împotriva celui mai competent premier pe care România l-a avut de la Revoluție până în prezent.

Amintim că premierul demis, Ilie Bolojan, și-a construit imaginea politică printr-un discurs bazat pe valori pro-occidentale. Totodată, Partidul Național Liberal se autodeclară a fi un partid pro-european.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Breaking

Prisada (ANMDMR): Uniformizarea europeană a legislației farmaceutice va accelera accesul pacienților la tratamente inovatoare

Publicat

pe

Prisada (ANMDMR): Uniformizarea europeană a legislației farmaceutice va accelera accesul pacienților la tratamente inovatoare

România ocupă o poziție importantă în procesul de armonizare a legislației farmaceutice europene, iar noile reguli adoptate la nivelul Uniunii Europene vor reduce termenele de autorizare și evaluare a medicamentelor inovatoare, a declarat Răzvan Mihai Prisada, președintele Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR), în cadrul celei de-a patra ediții Gândul Health EU Summit, eveniment din seria Europa Connect. Oficialul a atras însă atenția că noile reglementări europene trebuie implementate cu echilibru, pentru a nu afecta accesul pacienților la tratamente esențiale.

Răzvan Mihai Prisada a subliniat că, dincolo de ritmul modificărilor legislative la nivel național, România beneficiază de procesul amplu de armonizare a legislației farmaceutice europene.

„Începând cu 2030 vom avea, practic, un cadru aproape complet uniformizat la nivel european în domeniile reglementate de Agenția Națională a Medicamentului. Este un avantaj major, deoarece permite tuturor statelor membre să funcționeze după aceleași reguli și să avanseze într-un ritm comun”, a declarat acesta.

Potrivit președintelui ANMDMR, unul dintre cele mai importante exemple îl reprezintă domeniul studiilor clinice, unde legislația este deja armonizată la nivelul Uniunii Europene.

„Zona studiilor clinice este deja complet uniformizată, atât din perspectiva legislației, cât și a termenelor și procedurilor. Acest lucru face ca Uniunea Europeană să fie mai competitivă în raport cu alte regiuni ale lumii și permite României să participe activ la această competiție”, a explicat Prisada.

Prisada (ANMDMR), la Gândul Health EU Summit

Evaluarea comună a medicamentelor va reduce timpul de acces la terapii

Președintele ANMDMR a evidențiat că regulamentul european privind evaluarea clinică comună a tehnologiilor medicale produce deja primele rezultate concrete.

„Pe 9 iunie a fost publicat primul raport european de evaluare clinică comună pentru un medicament destinat oncologiei pediatrice. Este primul dintr-o serie de dosare aflate deja în lucru și reprezintă o etapă importantă în implementarea noului regulament european”, a precizat el.

În opinia sa, acest mecanism va elimina duplicarea evaluărilor realizate separat în fiecare stat membru și va accelera accesul pacienților la medicamente inovatoare.

„Nu vom mai face aceeași evaluare de 27 de ori pentru aceeași moleculă. Vom beneficia de expertiza comună a statelor membre, iar acest lucru va conduce la termene mai scurte și la un proces mult mai eficient”, a afirmat Prisada.

Acesta a adăugat că până la finalul anului este așteptată publicarea mai multor rapoarte de evaluare clinică, iar din 2028 vor începe să fie implementate și modificările aduse noului pachet legislativ farmaceutic european.

Prisada (ANMDMR), la Gândul Health EU Summit

România, un actor respectat în deciziile europene

Răzvan Miha Prisada consideră că România și-a consolidat în ultimii ani poziția în structurile europene care coordonează politica farmaceutică.

„Suntem într-o poziție foarte bună și suntem consultați atunci când sunt propuse schimbări importante de paradigmă la nivel european. Este o poziție câștigată prin muncă și trebuie să o păstrăm”, a declarat președintele ANMDMR.

El a amintit că România este reprezentată în Consiliul de Administrație al Agenției Europene pentru Medicamente atât prin Agenția Națională a Medicamentului, cât și prin reprezentantul Parlamentului European, ceea ce oferă țării o influență sporită în procesul decizional.

Noile reglementări de mediu pot afecta disponibilitatea unor medicamente

În intervenția sa, Răzvan Miha Prisada a atras atenția și asupra unor riscuri generate de suprapunerea legislației farmaceutice cu cea de mediu.

Potrivit acestuia, unele propuneri europene privind tratarea apelor uzate și evaluarea impactului asupra mediului al substanțelor medicamentoase pot conduce la creșterea costurilor de producție și chiar la retragerea unor medicamente utilizate de zeci de ani, fără existența unor alternative terapeutice.

„Protecția mediului este esențială, însă măsurile trebuie adoptate în urma unor evaluări complete. Nu putem elimina din terapie molecule utilizate pe scară largă fără să analizăm dacă există alternative pentru pacienți și care sunt consecințele asupra actului medical”, a avertizat președintele ANMDMR.

Acesta a precizat că autoritățile de reglementare, instituțiile europene și industria farmaceutică trebuie să colaboreze pentru identificarea unor soluții care să protejeze atât mediul, cât și accesul pacienților la tratamente.

Partenerii celei de-a IV-a conferințe Gândul Health EU Summit, eveniment din seria Europa Connect, au fost: Sanador, Regina Maria, MSD, Braun, Clinicile Affidea, Roche România.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Stiri calde

Actualitateacum 6 ore

2 iulie: Ziua în care a dispărut Amelia Earhart. Misterul care încă nu a fost rezolvat

Pe 2 iulie 1504 a murit Ștefan cel Mare, domnitorul Moldovei. Tot într-o zi de 2 iulie, Guglielmo Marconi a...

Actualitateacum 12 ore

Bucureștiul, vizat din nou de furtuni. Cod roșu de ploi torențiale în mai multe județe

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis miercuri, 1 iulie, trei avertizări de Cod roșu de furtună pentru București și...

Actualitateacum 19 ore

Cât ar trebui să coste motorina dacă benzinarii ar avea un profit de numai 10%. Cele trei scenarii care explică prețurile de la pompă

Expirarea măsurilor de criză pe piața carburanților s-a văzut imediat la pompă: motorina s-a scumpit cu până la 38 de...

Actualitateacum o zi

Avertisment fără precedent al unui general NATO: „Ucraina doboară 600-700 de drone pe seară. Fără pregătire, nu am face față unui astfel de atac”

Amenințarea dronelor a devenit una dintre cele mai mari provocări de securitate pentru flancul estic al NATO, iar România trebuie...

Actualitateacum o zi

Bacalaureat 2026. Elevii dau miercuri proba la Matematică sau Istorie, cu o zi mai târziu față de calendarul inițial

Examenul de Bacalaureat 2026 continuă miercuri cu proba scrisă obligatorie a profilului, amânată din cauza caniculei. Elevii de la Real...

Actualitateacum 2 zile

„Nu vreau să ne jucăm de-a prim-ministrul”. Cum explică Nicușor Dan blocajul politic

Preşedintele Nicuşor Dan a declarat, marţi, 30 iunie, de ce, de această dată, nu dorește să desemneze un candidat înainte...

Economia de proximitate: rolul tichetelor de masă în susținerea afacerilor locale din orașele mici și medii Economia de proximitate: rolul tichetelor de masă în susținerea afacerilor locale din orașele mici și medii
Actualitateacum 2 zile

Economia de proximitate: rolul tichetelor de masă în susținerea afacerilor locale din orașele mici și medii

Pentru un angajat dintr-un oraș mic, un beneficiu este cu adevărat util doar dacă îl poate folosi aproape de casă...

Publicitate

Parteneri

Citește și:

Top Stiri Nationalul.ro

Copyright © 2025 - ZIARUL NATIONALUL Toate drepturile rezervate. Răspunderea juridică, civilă și penală, pentru conținutul materialelor publicate pe site-ul nationalul.ro este purtată exclusiv de către autorul acestora. CONTACT: contact@nationalul.ro