Actualitate
Cât a ajuns să coste un apartament la țară, în cea mai mare comună a României. „Du-te frate și te tratează cu prețurile astea de Miami și Monaco”
Piața imobiliară din România naște situații ilare în marile orașe și nu numai, unde prețurile unor proprietăți rivalizează cu cele din marile metropole occidentale. Prețuri precum la Cluj și București apar în ultima vreme și în alte localități.
Florești e cea mai mare și cea mai scumpă comună din țară. FOTO: Captură video
Un
anunț cu privire la punerea în vânzare a unui apartament
în comuna clujeană Florești a devenit viral și a atras mii de
reacții pe rețelele sociale.
„Apartament
vânzare 3 camere central, Bulevardul Eroilor. Preț 330.000 de euro.
Parcare inclusă în preț. Boxă inclusă în preț, recent
renovat”, se menționează în anunțul publicat pe un grup de
Facebook destinat vânzărilor de proprietăți imobiliare din
Florești.
Reacțiile
nu au întâziat, iar multe dintre ele au fost acide, în timp ce
altele au fost mai degrabă ironice. „La
banii ăia ridici casă de la 0”, a scris cineva. „Case. La
plural”, l-a corect imediat altul.
„80
000 e un preț corect. Restul sunt doar impresii și figuri fără
legătură cu realitatea”, a fost o părere. „Hai sa zicem
100.000, dar la prețul ăsta deja… Măcar dacă era ceva luxos cu
mobilă calitativă”, a scris altcineva. „Cu 80.000 nici cu 2
camere nu îți iei in Iași”, a intervenit altul în discuție.
„Cu banii ăștia trăiesc o viață fără să muncesc”
„Cu
banii ăia faci două case cu etaj și 3 dormitoare…”, a scris
cineva. „Și îți rămân bani să trăiești încă jumătate din
viață”, l-a completat altcineva.
„Camerele
au la 3,5 – 4 metri tavanul, trebuie să chemi pompierii să schimbi
becurile. (Să nu mai vorbim despre costul cu încălzirea)”, a
comentat un internaut. „La 330.000, se apropie de un apartament în
Londra, zona 3-4… deci se presupune că ai bani și nu îți faci
griji la costul de încălzire”, a fost o observație. „Cu banii
ăștia trăiesc o viață fără să muncesc”, a scris altcineva.
„S-a
fǎcut Las Vegas din Florești sau ce e cu prețurile astea?”, a
observat cineva. „Du-te cu prețul tău de Monaco. Nu mai fuma
legale”, a scris altul.
„Du-te
frate și te tratează cu prețurile astea de Miami și Monaco”, a fost alt comentariu.
Polemici absurde
Alții
s-au luat între ei la harță din motive greu de înțeles.
„La
banii ăștia îți cumperi 3 camere la one Cotroceni în București
(dacă nu știi Cotroceni este acolo unde are reședința
președintele țării pe timpul mandatului). Deci ceva central, nu în
cătunul vostru. P.S: renovat, dar foarte kitchos”, a scris cineva.
„Ai vrea tu să locuiești intr-un „cătun” ca
Brașovul!”, l-a atacat cineva.
„E
vorba despre un apartament din Florești, comuna Florești și nici
Brașov nu e vreun mare oraș. Adică nu se compara cu o capitală,
cred că doar blocul meu are populație cât cartierul în care stai
tu din Iașov”, a replicat cel vizat.
„Cine
a comparat Brașovul cu mizeria de capitală? Despre blocul tău…
dacă sunt mulți așa că tine sunteți non-valori! Și ce dracu
căutați în Brașov dacă tot nu vă place? Stați acolo la voi la
minunata capitală!”, au sărit alții.
A
fost momentul în care cineva le-a explicat cu subiect și predicat
că Florești, localitatea despre care era vorba în anunț, e de
fapt o comună în Cluj și nu are legătură cu rivalitatea
București – Brașov. „Florești e o comună din Cluj doamnă, nu e
în Brașov” și „Ai rămas repetentă la geografie. Și, oricum, Brașovul e tot un cătun de la marginea Bucureștiului”, au fost
ironiile inutile.
„În ce zona din Monaco se află apartamentul?”
„Valoarea
nu o stabilește proprietarul. Dacă se va găsi cineva dispus să
dea suma asta, ok. Dar dacă îi arată 200.000 de euro, îi ia și
cu două mâini”, a spus altcineva.
„Nu
vă supărați… în ce zona din Monaco se află apartamentul?”, a
fost o ironie. „Sunt super acri strugurii, așa-i?”, l-a apărat
cineva pe pe autorul anunțului.
„Nici
în Madrid nu e așa de scump”, a punctat altul. „Cu banii ăia
chiar iți iei și în Monaco”, l-a completat altcineva.
„Nu
cred ca este în Monaco. E prea scump… Poate în palatul reginei
Angliei”, a comentat un internaut. „Voi sunteți întregi la cap?
Cotețul ăla, atâția bani? Pe ce lume trăiți? Nu mai aveți
noțiunea banului. Din păcate”, s-a înfuriat cineva.
Alții
au dat dovadă că au simțul umorului. „Din 2,3 rinichi buni o
luăm”, „E chilipir! La banii ăștia aș vrea să cumpăr două.
Aveți?” și „E tot blocul la banii ăștia?”, au fost doar
trei dintre zecile de astfel de mesaje.
„Paris
sau Londra?” și „Cu prețul acesta îți cumperi casă în
Florida. Nu înțeleg aroganța acestui vânzător. A luat-o lumea
raza rău de tot”, au fost alte câteva dintre miile de mesaje.
Nu este singurul apartament scump din Florești
Nu este însă singurul apartament din Florești care se vinde la un preț atât de mare. O simplă căutare pe internet arată că agențiile imobiliare au numeroase astfel de anunțuri. „Apartament de Lux cu Interior de 98mp si Terasa de 120mp – Floresti, Muzeul Apei – 369.000 de euro”, e un alt anunț, postat de această dată pe Imobiliare.ro. Și tot aici se vinde un alt apartament cu 374.000 de euro. Nu și cel mai scump din Florești. Tot pe acest site apare anunțul unui alt apartament cotat la 390.000 de euro.
Pe site-ul unei alte agenții imobiliare, Blitz.ro, se găsește anunțul unui apartament care se vinde cu 269.000 de euro, echivalentul a 3.000 de euro pentru metru pătrat. „Apartament deosebit, 3 camere, Lux, 90mp, zona Terra, Florești”, se precizează în anunț. Și tot pe Blitz.ro este anunțul unui apartament ce se vinde cu 375.000 de euro, adică 3.826 de euro / metru pătrat. Evident, există și alte oferte similare, la prețuri care par să sfideze logica, dacă se pornește de la ideea că Floreștiul este, totuși, o comună.
De ce e așa de scump Floreștiul
Cunoscut drept „cartierul-dormitor” al celui mai scump oraș din România, Cluj, Florești este, în realitate, cea mai mare comună din România și se află la doar câțiva kilometri de acest oraș. Deși prețurile proprietăților imobiliare din Florești sunt la doar jumătate din cele ale Clujului, apartamentele puse în vânzare în comună sunt de regulă mai scumpe decât cele din orașe mari precum Brașov, Sibiu, Timișoara sau Iași.
Într-un interviu pentru „Adevărul”, Marcel Ionescu-Heroiu, expert al Băncii Mondiale, explica motivele pentru care comune ca Florești și Popești Leordeni au ajuns mai scumpe decât multe dintre marile orașe și atrag zeci de mii de oameni. Apropierea de Cluj, respectiv București, cele mai dezvoltate orașe ale țării, reprezintă doar un factor. Apoi, prețul apartamentelor din Florești și Popești Leordeni este mai mic decât cel al apartamentelor similare din Cluj și București, ceea ce le transformă în variante ideale pentru cei care și-ar dori să trăiască în aceste zone.
„Mă gândesc la Voluntari, Popeşti Leordeni care nu arată ca într-un Neckerman, dar sunt zonele care au crescut cel mai rapid şi demografic, şi economic. Sau la Floreşti, lângă Cluj. Mergeţi de exemplu în Floreşti şi veţi vedea populaţie predominant tânără şi mai bine educată. Acolo se mută de obicei cei care lucrează pentru bănci, pentru firme IT şi aşa mai departe”, a explicat Heroiu, care este expert Senior în Dezvoltare Urbană la Banca Mondială. De altfel, potrivit unui raport al Băncii Mondiale, Florești este localitatea cu cea mai tânără și cea mai educată populație din România.
Un alt studiu al Băncii Mondiale desemnează Clujul drept orașul care atrage cei mai mulți români. Raportat la populația sa, Floreștiul atrage chiar mai multă populație decât Clujul. „15,32% din cei chestionaţi au răspuns că s-ar muta la Cluj-Napoca, oraşul fiind primul în top, atraşi de calitatea vieţii şi de serviciile de sănătate din oraş, educaţie universitară, locuri de muncă, mediul cultural-artistic dinamic, mediul economic activ, mai ales pe servicii cu valoare adăugată mare, cum ar fi IT, industria farmaceutică, consultanţă. Cluj-Napoca este urmat de Bucureşti, cu 14,46% şi Timişoara, cu 11,88%. Studiul a fost făcut de Banca Mondială în colaborare cu Comisia Europeană, scopul fiind regândirea politicii de dezvoltare regională pe perioada de programare 2021-2027”, a explicat Heroiu.
Actualitate
„Grecia nu va mai fi cea mai îndatorată țară din zona euro”, susține un oficial al guvernului de la Atena
Grecia nu va mai fi cea mai îndatorată țară din zona euro, datoria publică urmând să scadă sub cea a Italiei până la sfârșitul acestui an, scrie presa internațională citând surse și date din noul plan bugetar al Italiei.
Italia va depăși Grecia la datoria publică. Foto arhivă
Se estimează că datoria Greciei se va reduce la aproximativ 137% din produsul intern brut în acest an, față de 145% în 2025, au declarat doi oficiali de rang înalt pentru Reuters.
În schimb, datoria Italiei va crește de la 137,1% din PIB în 2025 la 138,6% în 2026, conform planului bugetar multianual (DFP) al Trezoreriei.
„Grecia nu va mai fi cea mai îndatorată țară din zona euro – începând cu acest an”, a declarat unul dintre cei doi oficiali greci pentru Reuters.
Noua estimare a ponderii datoriei Greciei va fi inclusă în noul plan fiscal multianual al țării, care va fi prezentat Comisiei Europene la sfârșitul acestei luni.
Datoria Italiei va rămâne practic stabilă la 138,5% în 2027, înainte de a scădea la 137,9% în 2028 și la 136,3% în anul următor, arată planul bugetar.
Din 2020, datoria publică a Greciei – cea mai mare din zona euro din ultimele două decenii – s-a redus cu peste 45 de puncte procentuale, ajungând la 145% din produsul intern brut anul trecut. Italia și-a redus datoria cu aproximativ 17 puncte procentuale în aceeași perioadă.
Grecia, care se redresează după o criză financiară de un deceniu și trei planuri de salvare în valoare totală de aproximativ 280 de miliarde de euro, intenționează să ramburseze înainte de termen împrumuturi în valoare de aproximativ 7 miliarde de euro din prima sa fază de salvare de la sfârșitul anului.
Cele mai puțin îndatorate țări din zona euro
Conform cifrelor furnizate de Eurostat, la sfârșitul celui de-al patrulea trimestru al anului 2025, Grecia a înregistrat cea mai mare rată a datoriei publice din zona euro, de 146,1% din PIB, urmată îndeaproape de Italia, cu 137,1%.
Alte națiuni cu îndatorare ridicată au inclus Franța cu 115,6%, Belgia cu 107,9% și Spania cu 100,7%.
În schimb, cele mai scăzute raporturi datorie-PIB au fost observate în Estonia, cu 24,1%, Luxemburg, cu 26,5%, Danemarca, cu 27,9%, și Bulgaria, cu 29,9%.
Este important de menționat că datoria este de obicei măsurată ca raport între datoria publică și PIB, mai degrabă decât în termeni absoluți.
Prin urmare, economiile mai mari, cum ar fi Germania, pot deține o datorie totală substanțială, dar raporturile lor datorie-PIB sunt, în general, mai moderate decât cele ale țărilor din sudul Europei.
România ar putea plăti în 2026 peste 3% din PIB pentru dobânzi. Economist: „Să mărești impozitele și să blochezi economia este o greșeală majoră”
Datoria publică a Greciei ajunsese la 210% în 2020
În 2010, datoria publică a Greciei era de aproximativ 330 de miliarde de euro, adică aproape 148% din PIB. Situația s-a deteriorat în anii următori, iar în 2020-2021 datoria a atins un vârf de aproximativ 210% din PIB, unul dintre cele mai ridicate niveluri înregistrate vreodată într-o economie dezvoltată. De atunci însă, traiectoria s-a inversat: până în 2025–2026, datoria a coborât la aproximativ 137% din PIB, ceea ce înseamnă o reducere de circa 70–73 de puncte procentuale în doar câțiva ani și chiar sub nivelul de la începutul crizei.
Această scădere nu a fost întâmplătoare, ci rezultatul unor măsuri dure aplicate consecvent timp de peste un deceniu. După 2010, Grecia a fost nevoită să accepte programe de salvare de la Uniunea Europeană și Fondul Monetar Internațional, iar în schimb a implementat o austeritate severă: salariile și pensiile au fost reduse, taxele au crescut, iar cheltuielile publice au fost tăiate. Aceste măsuri au fost extrem de dificile social, dar au dus la eliminarea deficitelor mari și, în timp, la apariția unor excedente bugetare, ceea ce înseamnă că statul a început să încaseze mai mult decât cheltuie înainte de plata dobânzilor.
Cum și-a restructurat Grecia datoria publică
Un rol esențial l-a avut și restructurarea datoriei. O parte importantă a fost renegociată, cu scadențe foarte lungi și dobânzi reduse, iar în 2012 creditorii privați au acceptat chiar pierderi semnificative. Astfel, povara anuală asupra bugetului a devenit mult mai ușor de gestionat. În plus, în ultimii ani, Grecia a început să ramburseze anticipat o parte din împrumuturi, ceea ce a redus și mai mult costurile pe termen lung și a crescut încrederea investitorilor.
Pe acest fundal de disciplină fiscală, economia a revenit treptat la creștere, cu ritmuri de aproximativ 2% pe an, susținute în special de turism, investiții și fonduri europene. Creșterea economică este crucială, deoarece mărește PIB-ul și face ca datoria, chiar dacă rămâne mare în termeni absoluți, să cântărească mai puțin ca procent. În paralel, sistemul bancar a fost stabilizat, iar încrederea piețelor financiare a revenit, ceea ce a permis statului să se împrumute mai ieftin.
În esență, Grecia a reușit această revenire printr-o combinație de austeritate, reforme, restructurare a datoriei și relansare economică. Nu a fost o soluție rapidă, ci un proces lung și dificil, în urma căruia datoria a scăzut de la aproximativ 210% din PIB la aproape 137%, transformând una dintre cele mai grave crize financiare din Europa într-un exemplu de ajustare fiscală reușită.
Actualitate
Armata SUA își regândește apărarea anti-dronă după modelul ucrainean: exerciții inspirate de operațiunea „Pânza de păianjen”
Statele Unite își adaptează rapid strategiile militare în fața noilor realități de pe câmpul de luptă, după ce au testat, în premieră, scenarii inspirate direct din experiența Ucraina în războiul cu Rusia.
Drone folosite de Ucraina în operațiunea Panza de păianjen/FOTO:X
Potrivit publicației Defense One, militarii americani au organizat în septembrie 2025 un amplu exercițiu la baza aeriană Eglin din Florida, în cadrul operațiunii „Clear Horizon”, unde au recreat tactici similare cu cele folosite de Ucraina în operațiunea „Pânza de păianjen”.
Dronele, noua armă decisivă
În timpul simulărilor, forțele speciale americane au utilizat o gamă largă de drone — de la modele comerciale simple până la sisteme avansate, capabile să evite bruiajul electronic și detectarea radar.
„Au folosit drone comerciale clasice, dar și dispozitive cu antene direcționale, mai greu de neutralizat, precum și drone cu schimbare automată a frecvenței, rezistente la atacuri electromagnetice”, a explicat Matt Ross, coordonator al grupului operativ al Pentagon pentru combaterea dronelor.
În plus, au fost testate drone controlate prin fibră optică și rețele mobile, într-un scenariu în care operatori aflați în statul Colorado au reușit să lovească ținte din Florida — o premieră pentru armata americană.
Lecțiile din Ucraina schimbă prioritățile SUA
Exercițiile au scos la iveală vulnerabilități importante. Potrivit oficialilor americani, armata are nevoie urgentă de un sistem integrat care să conecteze datele provenite din radare, drone și sisteme anti-dronă, pentru o reacție coordonată.
În același timp, accentul se mută tot mai mult pe dronele de mare distanță, capabile să lovească infrastructuri critice — de la centre de comandă până la sisteme logistice și de apărare antiaeriană.
Pentru amenințările de mică dimensiune, soluția ar putea veni din dezvoltarea unor drone-interceptor, mai ieftine și mai eficiente decât rachetele clasice de apărare.
Un război care schimbă doctrina militară
Experiența din Ucraina devine, astfel, un studiu de caz pentru armatele occidentale. Tehnologiile dezvoltate cu investiții de miliarde de dolari sunt reevaluate în lumina unor tactici relativ simple, dar extrem de eficiente.
Pentru Washington, mesajul este clar: războiul modern nu mai este definit doar de superioritate tehnologică, ci de capacitatea de adaptare rapidă la un adversar flexibil și inovator.
Actualitate
De ce sunt preferate halele metalice din oțel galvanizat în proiectele cu cerințe ridicate de siguranță?
În proiectele industriale, logistice sau comerciale complexe, siguranța nu înseamnă doar respectarea unor norme minime. Înseamnă o structură care se comportă predictibil în exploatare, rezistă bine în timp, suportă încărcările proiectate și reduce riscurile asociate degradării materialelor sau execuției imprecise.
Din acest motiv, halele metalice realizate din oțel galvanizat sunt tot mai des preferate în proiectele unde standardele de siguranță sunt ridicate. Construcțiile de acest tip sunt apreciate pentru combinația dintre rezistență, precizie și durabilitate, dar și pentru faptul că pot fi proiectate în funcție de cerințele reale ale activității desfășurate în interior.
Rezistența materialului contează mai mult decât pare
Unul dintre motivele importante pentru care halele metalice sunt preferate în proiecte cu cerințe ridicate de siguranță ține de modul în care este concepută structura de rezistență. În cazul unui schelet hala metalica de la Frisomat, accentul cade pe utilizarea oțelului galvanizat pretratat, care oferă protecție anticorozivă încă din faza de fabricație.
Materialul este procesat prin formare la rece, o tehnologie care contribuie la creșterea rezistenței mecanice fără a adăuga greutate suplimentară. Acest lucru permite obținerea unor structuri eficiente, dar robuste, capabile să suporte solicitări variate în exploatare.
În proiectele unde siguranța este esențială, coroziunea nu este doar o problemă estetică, ci una structurală. De aceea, utilizarea unui sistem constructiv bazat pe oțel galvanizat contribuie la menținerea performanței în timp și la reducerea riscurilor asociate degradării materialelor.
Precizia de fabricație reduce riscul de erori pe șantier?
Siguranța unei hale depinde și de cât de precis sunt realizate și montate componentele sale. În materialele analizate se subliniază faptul că elementele structurale sunt perforate și profilate cu echipamente controlate de calculator, iar toleranțele minime permit potrivirea exactă a pieselor. Acest lucru este important pentru că reduce riscul ajustărilor improvizate pe șantier și contribuie la o asamblare mai controlată.
În proiectele unde spațiul trebuie să susțină utilaje, fluxuri tehnologice sau activități industriale intense, precizia nu este un detaliu secundar. Ea influențează direct comportamentul structurii, distribuția încărcărilor și calitatea montajului. Cu cât piesele sunt mai bine proiectate și fabricate, cu atât scad șansele apariției unor probleme ulterioare generate de abateri, tensiuni necontrolate sau execuție inegală.
Greutatea redusă aduce avantaje de siguranță și eficiență?
De multe ori, când se vorbește despre construcții sigure, lumea asociază automat siguranța cu masivitatea. În realitate, o structură mai ușoară poate aduce beneficii importante, atât tehnice, cât și economice. Paginile consultate arată că oțelul profilat la rece este mai ușor decât alte materiale tradiționale, ceea ce reduce sarcina transmisă fundațiilor, face transportul mai eficient și accelerează montajul.
Acest aspect este relevant mai ales în proiectele unde terenul, termenele de execuție sau logistica impun soluții eficiente, dar fără compromisuri la capitolul siguranță. O structură optimizată ca greutate poate fi proiectată mai precis pentru solicitările reale, iar presiunile asupra infrastructurii suport pot fi mai bine controlate. În plus, un montaj mai simplu și mai rapid reduce timpul în care șantierul rămâne expus riscurilor operaționale.
Montajul rapid și controlul etapelor cresc predictibilitatea?
În proiectele cu cerințe ridicate de siguranță, predictibilitatea este esențială. Nu este suficient ca structura să fie rezistentă pe hârtie; contează și cât de bine este controlat procesul de la proiectare la montaj. Informațiile din paginile analizate insistă pe avantajul prefabricării, al găurilor pre-perforate și al conexiunilor simple cu șuruburi, care permit o asamblare rapidă și eficientă. De asemenea, pentru halele industriale este menționat un interval orientativ de montaj de aproximativ 4–8 săptămâni, semn că sistemul constructiv este gândit pentru implementare rapidă și controlată.
Un astfel de model reduce dependența de improvizații și de intervenții dificile în teren. Cu cât ai mai mult control asupra etapelor, cu atât scade riscul întârzierilor, al neconformităților și al costurilor suplimentare. În proiectele critice, această predictibilitate este parte din siguranța generală a investiției.
De ce această soluție rămâne una dintre cele mai solide alegeri?
Halele metalice din oțel galvanizat sunt preferate în proiectele cu cerințe ridicate de siguranță pentru că răspund simultan mai multor nevoi importante: rezistență bună a materialului, protecție anticorozivă, precizie de fabricație, montaj rapid și comportament predictibil în exploatare. La acestea se adaugă flexibilitatea de proiectare și posibilitatea de a adapta spațiul pentru echipamente grele, fluxuri tehnologice eficiente și eventuale extinderi ulterioare.
Pentru investitorii care caută nu doar o construcție rapidă, ci o structură durabilă și bine controlată tehnic, această soluție este una logică. Într-un context în care siguranța înseamnă atât rezistență fizică, cât și reducerea riscurilor pe termen lung, o hală metalică din oțel galvanizat rămâne una dintre cele mai echilibrate opțiuni disponibile.
„Grecia nu va mai fi cea mai îndatorată țară din zona euro”, susține un oficial al guvernului de la Atena
Grecia nu va mai fi cea mai îndatorată țară din zona euro, datoria publică urmând să scadă sub cea a...
Armata SUA își regândește apărarea anti-dronă după modelul ucrainean: exerciții inspirate de operațiunea „Pânza de păianjen”
Statele Unite își adaptează rapid strategiile militare în fața noilor realități de pe câmpul de luptă, după ce au testat,...
De ce sunt preferate halele metalice din oțel galvanizat în proiectele cu cerințe ridicate de siguranță?
În proiectele industriale, logistice sau comerciale complexe, siguranța nu înseamnă doar respectarea unor norme minime. Înseamnă o structură care se...
Vizita suveranului Charles al III-lea în SUA, fosta sa colonie: doar un turneu de imagine și doftoriceală a mândriilor rănite?
Atât Regele Charles al III-lea cât și Donald Trump au a-și pune mari speranțe în ceea ce poate fi un...
Val de răcire peste România: unde vin ploile și cât scad temperaturile
Vremea se răcește accentuat de luni, 27 aprilie, în întreaga țară, cu temperaturi sub media perioadei și ploi în anumite...
Cum a fost îmblânzită Valea Oltului. Transformarea îndelungată a celui mai spectaculos defileu din Carpați
Lucrări ample de infrastructură au transformat, de-a lungul timpului, Valea Oltului dintr-un ținut primejdios, dificil de străbătut, într-unul dintre cele...
CSM București, calificare magistrală în careul de ași al Ligii Campionilor. „Tigroaicele”, în final Four, după 8 ani
8 ani a așteptat CSM București pentru a ajunge în Final Four-ul Champions League. „Tigroaicele” au trecut astăzi în sferturi...
-
Actualitateacum 2 zileVictor Negrescu cere reacție urgentă din partea UE după incidentul cu drona din Galați: „Este nevoie de un răspuns comun și coordonat”
-
Actualitateacum 3 zileSărăcia emoțională și banii: cum influențează traumele veniturile. „Românii preferă să plece decât să negocieze; trebuie să crezi că meriți mai mult”
-
Breakingacum 3 zileDan Dungaciu: „Reprezentanții Iranului nu au putere de negociere cu SUA din cauza Gărzilor Revoluționare”
-
Breakingacum 2 zileMii de protestatari la Tel Aviv împotriva guvernului Netanyahu
-
Breakingacum o ziUn nou cutremur de magnitudine 6,1 grade pe scara Richter a lovit Japonia. Experții spun că există riscul unui cutremur major
-
Breakingacum 19 oreȘeful Ryanair avertizează: două companii cu mii de curse în România riscă să intre în colaps până la iarnă
-
Actualitateacum 2 zileColectiile devin o forma vizibila de exprimare personala
-
Actualitateacum 2 zileCât costă o călătorie cu metroul în capitalele europene. Biletul în București ar putea crește substanțial pentru a doua oară în 2026